2,739 matches
-
în câteva pagini antologice, are un evident rol anticipativ: cele trei obiecte decupate cu privirea Retei (cea care vede casa cu o uimire încântată, o tehnică, desigur de a se lăsa sedusă și de a seduce, astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand Plata dijmei, deconspiră trei motive esențiale ale cărții și prevestesc finalul (Chiril se sinucide prin spânzurare)13. Niciuna din aceste intervenții critice nu analizează în fapt pasajul descriptiv și nu sunt interesate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste sensibilitate la atacul ciupercii Phytophthora infestans. Temperatura aerului scăzută din timpul primăverii, însoțită de precipitații abundente, micșorează rezistența piersicului, a cireșului, vișinului și caisului la atacul ciupercilor Taphrina deformans și Monilinia laxa. Modificări inverse pot apărea de exemplu în cazul grâului, a cărei rezistență crește la atacul ciupercii Puccinia graminis, când temperatura înregistrează valori sub normal. Umiditatea relativă a aerului și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse foarte puțin toxice și polivalente. Cele mai utilizate sunt următoarele; - Captanul are o acțiune de contact foarte eficientă în combaterea manelor la legume, vița de vie, bolilor foliare la cireș, prun, rapănului la măr, bolilor la răsaduri. Este întânit în produsele Captadin 50 PU (50 %), Captan 50 WP (50 %), Captan 80 WP (80 %), Merpan 50 WP (50 %), Orthocid Super 60 PU (15 % + 45 % hidroxid de cupru). - Folpetul este frecvent utilizat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Ciobanu Artă Naivă, Ed. Sedcom libris, Iași, 2005. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „ ...Geneza primăverii este privită de doi țărani ca o minune dumnezeiască săvârșită peste noapte în persoana a doi cireși înfloriți... Pictorul este preocupat de ideea umanizării lumii vegetale...” (Grigore Buciu, „Arta naivă”, Orizonturi militare 7-8/ 1990). Ciobanu Lucica 1954 Pictor „Ilustrez, viața și obiceiurile ei, așa cum le văd de când eram mică.” Născută în localitatea Bălțați, jud. Iași la 12
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
e, fenomen ce poate fi susținut prin acceptarea numai a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
își păstrează alternanța consonantică (c/č), dar au tratament oscilant în ce privește alternanțele vocalice (c). Alte baze neologice recente continuă procesul de pierdere a alternanțelor vocalice (d): (a) coardă - corzi [oa/o, d/z], corlată - corlăți [a/ă, t/ț], cireașă - cireși [ea/e[, rumeneală - rumeneli [ea/e] etc; (b) lichiditate - lichidități, lejeritate - lejerități [a/ă, t/ț] etc.; (c) geacă - geci [ea/e, c/č], dar remarcă - remarci, fără alternanță vocalică, în ciuda existenței în limbă a unei baze neologice (mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Ciobanu - Artă Naivă, Ed. Sedcom libris, Iași, 2005. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „ ...Geneza primăverii este privită de doi țărani ca o minune dumnezeiască săvârșită peste noapte în persoana a doi cireși înfloriți... Pictorul este preocupat de ideea umanizării lumii vegetale...” (Grigore Buciu, „Arta naivă”, Orizonturi militare 7-8/1990). Ciobanu Lucica 1954 Pictor „Ilustrez, viața și obiceiurile ei, așa cum le văd de când eram mică.” Născută în localitatea Bălțați, jud. Iași la 12
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
nedisciplinați, care apăreau unde nu te așteptai, tufele de bujori roșii sau „brașovencele” de sub nuc, puzderia de trifoi în care căutam firele cu patru foi aducătoare de noroc, ierburile de leac, tufele dezordonate de zmeură... În dreapta intrării, aproape de poartă - un cireș, cu tulpina înaltă și lucioasă. Mai mare n-am văzut vreunul, nici pe-acolo, nici în altă parte. Pomul magic al copiilor! Predam pe-atunci, la clasa a VII-a, pe trimestrul al treilea, taman prin mai, versurile lui Blaga
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
tulpina înaltă și lucioasă. Mai mare n-am văzut vreunul, nici pe-acolo, nici în altă parte. Pomul magic al copiilor! Predam pe-atunci, la clasa a VII-a, pe trimestrul al treilea, taman prin mai, versurile lui Blaga: „ - Negrule, cireșule,/ gândul rău te-mprejmuie./ Jinduesc la taine coapte/ Guri sosite-n miez de noapte/ Om și păsări, duhuri, fluturi,/ nu așteaptă să te scuturi./ Prea ești plin de rod și vrajă,/ vine furul, puneți strajă!! (...)” E limpede coincidența. Nici că se
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
de grauri lăsați toamna pe crengile vreunui nuc bătrân. Și gălăgie cât le ținea gura, dacă nu era prea ocupată cu fructele... În bogata corespondență pe care o păstrăm, doamna Ionescu ne scria în 16 iulie 1992 că din cauza secetei „cireșii s-au uscat...” și că „îmi lipsește bunul meu soț (și) care a fost și prietenul dumneavoastră...” Altădată, în martie 1987, ne scria despre urmările altei secete, ale cutremurului din 1986, care i-au afectat livada, casa și singurătatea: „Seceta
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile plantate cu arbori mari
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
o caracteristică ornamentală importantă, chiar dacă la majoritatea speciilor este de scurtă durată. Unele flori sau inflorescențe impresionează mai ales prin efectul de masă, culoarea lor devenind temporar dominanta siluetei respective, mai ales când apar înaintea înfrunzirii depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
tumori de colet apărute natural pe diferite specii de plante spre a identifica prezența agropinei, crisopinei, iminodiacidului, imidodiacidului asemănător leucinopinei (IDA-B), manopinei, octopinei, nopalinei, DL și LL-succinamopinei și heliopinei. Nopalina este cea mai comună opină în tumori de colet ale cireșului, murului, viței de vie și prunului. Nu a fost identificată octopina, deși din unele tumori au fost izolate bacterii care o catabolizează. Din tumorile murului sălbatic s-a izolat un imidodiacid de tip succinamopină - leucinopină desemnat anterior IDA-B. În tumorile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a izolat un imidodiacid de tip succinamopină - leucinopină desemnat anterior IDA-B. În tumorile de măr, afin și viță de vie nu au fost identificate opine detectabile, chiar dacă bacteriile care utilizează asemenea opine au fost prezente. Izolatele bacteriene din prun și cireș prezintă cea mai bună corespondență dintre prezența opinelor în tumori (nopalina) și prezența bacteriilor care utilizează aceste opine. Din punct de vedere epidemiologic, galele plantelor dintr-o zonă nu au origine clonală (induse de același plasmid Ti) ceea ce este un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este un spațiu al memoriei eliberatoare, în care vocea scriitorului de acum și imaginația copilului de atunci se întâlnesc într-o poveste onestă, de o tristețe austeră și lucidă. "Dilemateca", anul VI, nr. 68, ianuarie 2011 Ananasul hermafrodit Romanul Sexul cireșilor* a apărut în 1989, ca o materializare a interesului scriitoarei de a suprapune și intersecta dimensiuni aparent incompatibile ale imaginarului. Dacă Pasiunea, romanul ce precede Sexul cireșilor, este o carte a mutațiilor de gen, textul de față modifică și bulversează
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și lucidă. "Dilemateca", anul VI, nr. 68, ianuarie 2011 Ananasul hermafrodit Romanul Sexul cireșilor* a apărut în 1989, ca o materializare a interesului scriitoarei de a suprapune și intersecta dimensiuni aparent incompatibile ale imaginarului. Dacă Pasiunea, romanul ce precede Sexul cireșilor, este o carte a mutațiilor de gen, textul de față modifică și bulversează relațiile spațio-temporale într-un joc ce rimează cu regimul excesiv al suprarealismului și cu profunzimea perspectivei realismului magic. Dar Winterson refuză etichetele de orice tip, scriindu-și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
împotriva poluării industriale. Aceleași spirite, sub alte chipuri, au aici rolul de a proba reversibilitatea timpului, posibilă doar în ficțiune. Amalgamul de istorie stranie și captivantă, basm cu prințese, roman de aventuri, meditații despre idei și esențe conferă romanului Sexul cireșilor aerul unui carnaval literar. Fracturat și contradictoriu, indecent, cum sunt adesea glumele bune, romanul lui Jeanette Winterson oferă delicii și surprize, asemeni unui fruct exotic abia descoperit. "Dilemateca", anul IV, nr. 38, iulie 2009 Însemnări din grădina cu fluturi Jurnalul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tradiție depășită de timpul istoric. Inovația poetică dobândește în acest volum contururi precise și tonalități dramatice, focalizarea fiind din nou asupra unui eu pribeag, rătăcind în natură și în ținuturi străine: "Pribegesc, încă, zvelt, cu arcul de-argint,/ florile de cireș, din pândă, le seduc,/ dar deja, peste munți, baștina o presimt,/ unde râsul, sub plopi solitari, mă duc/ să-l astruc". În ediția de față, volumul include, pe lângă textele poetice, două manifeste literare esențiale pentru literatura sârbă modernă - Explicație la
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Iași, 2008. * Ismail Kadare, Accidentul, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu, Editura Humanitas Fiction, București, 2011. * J.M. Coetzee, Copilărie. Scene de viață provincială, traducere din engleză și note de Irina Horea, Editura Humanitas, București, 2011. * Jeanette Winterson, Sexul cireșilor, traducere din limba engleză și note de Ana Chirițoiu, Editura Humanitas, București, 2009. * W.N.P. Barbellion, Jurnalul unui om dezamăgit, traducere din engleză și note de Anca Bărbulescu, Editura Humanitas, București, 2008. * Ismail Kadare, Umbra, traducere din albaneză de Marius
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate în luna iunie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
purtători ai unor virusuri a determinat pe cercetători să le numească virusuri ce apar încet. Cercetările întreprinse în țara noastră arată că, din punct de vedere al infectării cu virusuri latente, pe primul loc se situează mărul, urmat de păr, cireș și prun. Transmitere-răspândire. În România, mărul s-a găsit infectat cu următoarele virusuri latente: pătarea clorotică a mărului (Chlorotic leaf spotCLS), epinastia lui Spy 227 (Spy 227 epinasty E), declinul lui Spy 227 (Spy 227 decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost semnalată pentru prima dată în Anglia în anul 1909. În România, boala a fost menționată în 1961 de către N. Minoiu. Ea este răspândită în numeroase țări nu numai la măr, ci și la păr, gutui și chiar la cireș. Simptome. La soiurile sensibile, ramurile de 1-3 ani sunt foarte elastice și pomii iau aspectul salciei plângătoare. Tulpina puieților în pepinieră se subțiază brusc de la bază către vârf, luând aspectul de fus. La baza tulpinii se formează numeroși lăstari cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înainte de înflorit, urmate de tratamente cu produse care au fost recomandate la rapănul merilor. 9.1.14. Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare ciuruită. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă, în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectați se umflă și apoi se veștejesc, iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe fructele de piersic, cais și cireș, petele sunt circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determină apariția unor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
13%(1,3 l/ha); Gr.L: Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]