2,460 matches
-
nevoia de a fi bine evaluat, este insuficient pentru a deveni. A deveni, adică a atinge acel maxim potențial de care ești capabil, presupune a te lăuda provocat, și a răspunde provocării. Ratații nu devin, ei regresează și apoi încremenesc. Cititul și scrisul sunt forme prin care ratarea este evitată. Există și cititori împliniți. 3. TUDOR CĂLIN ZAROJANU SFÂRȘITUL LUMII - Omul este singura făptură care știe că moare. Omul este o ființă care-și conștientizează limitele, și de aici suita de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trebui să fie De la servitude volontaire a lui La Boătie. Nici un singur gest de revoltă: nici o contestare, afară de aceea cu desăvârșire simbolică și gratuită a eroului cărții. Bujor Nedelcovici dă două explicații (p. 7, 103, 139, 200, 218-219, pagini de citit și recitit) de ordin polițienesc și de psihologie colectivă și națională etc... S-ar putea adăuga și alte multe ipoteze, care să nu aibă nici o legătură cu anumite realități. Este curios totuși că, în acest roman modern, locuitorii insulei trăiesc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
l va aduce pe Lixandru. Tot demersul narativ nul din punct de vedere informațional, dar spectaculos în ceea ce privește detaliile își atinge scopul prin apariția din final a lui Lixandru. Felul în care scrie Fărâmă este "frumos", "curgător", "artistic", dar "greu de citit"415, "teribil de prolix"416 (Anca Vogel), el însuși își recunoaște o grafie "anevoie descifrabilă", o scriere "ilizibilă"417, care se poate interpreta ca dificultate de constituire a narațiunii mitice 418. Vom observa existența unor antroponime și toponime epifanice (Zaharia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sticlă și mestecatul de gume. Se va mânca Încet, mestecând bine, fără discuții intense sau tensionate În timpul mesei. Este bine să se mănânce puțin la fiecare masă dar repetat de 5-6 ori pe zi, la intervale bine stabilite. Se exclude cititul ziarelor, urmărirea programelor TV și vorbitul mult În timpul meselor. Toate acestea vor contribui la evitarea balonării, asigurând un regim alimentar adecvat și scaune regulate. Regimul de viață În timpul durerilor abdominale se vor aplica comprese calde, cu ceapă sau varză rasă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din poziția culcat pe spate, ridicând ambele picioare până la Înclinația de 700 și se țin În repaus câteva secunde. Prin autoeducare, bolnavul se va obișnui cu mersul la toaletă la ore fixe, de preferat dimineața după trezire și va evita cititul de ziare sau cărți În timpul scaunului. Pentru combaterea sedentarismului și la persoane cu profesii sedentare se recomandă un program zilnic de gimnastică medicală În fața ferestrei și mișcare În aer liber, prin mers pe jos (minim o oră) sau pe bicicletă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
astfel încât acesta să-și poată păstra modul de viață neschimbat cât mai mult timp cu putință, evitând instituționalizarea. Tehnologia ambientală se referă în mod deosebit la:menținerea și supravegherea stării de sănătate (telemedicina);păstrarea unei emulații intelectuale prin: privitul televizorului, cititul știrilor, păstrarea de legături cu prieteni prin intermediul Internetului;petrecerea agreabilă a timpului liber;păstrarea senzației de securitate (alarmă de fum, împotriva efracției) și de confort (sisteme de ridicare/coborâre a jaluzelelor, de modificare a temperaturii în locuință)în interiorul casei. 55
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Hariton Costin () [Corola-publishinghouse/Science/91972_a_92467]
-
la îndemână, mai ales când te bucuri de răgazurile generoase ale vieții casnice. Dispoziția lui Martin fluctuează după cursul acțiunilor la bursă, dar e conștient de asta și mă protejează pe cât posibil. Spre rușinea mea, sunt în urmă rău cu cititul; mă înspăimântă reîntâlnirea cu atâtea posibilități pe lângă care am trecut nepăsătoare. Într-un fel, cred că îmi tezaurizez o indiferență croită să contracareze teama de penibila lor evocare. Ei, dar cel puțin e-n pas cu ultima modă, încercă ea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Ne-am cunoscut spre sfârșitul anilor ’60, începutul anilor ’70. Venit din Transilvania, dintr-un mediu universitar, avea ștaiful căruia îi duceam dorul în marea bucureșteană fierbând de atâția învolburați geniali pentru care eticheta era un moft. Ne-a apropiat cititul. Schimbam cărți și le discutam în lungi partide peripatetice. Pe vreme frumoasă o luam de la Piața Unirii spre Șosea. Băteam Șoseau de câteva ori și o luam înapoi. Începusem să fiu interesat de Kierkegaard și m-a încurajat cu pasiune
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Israel etc. Este adevărat că sunt și voci neoficiale, în majoritate care vorbesc despre eșec, erori politice, înfrângere, necesitatea retragerii și altele asemenea. Pentru ca afirmația mea că pacea în Orient are șanse nule să nu pară ca un rezultat al cititului în palmă, în cafea sau în stele, voi proceda analitic; adică, voi aborda, pe rând, starea trecută și actuală a celor trei conflicte majore din Orientul Mijlociu: Irakul, Afganistanul, Israelul și ostilii săi vecini. Azi, doar despre Irak. Șansele nule ale
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
principalul mijloc de educație, prin intermediul căruia se cultivau aptitudinile curajului și ale inițiativei. Alături de joc, un rol special urma să revină povestirii, cântului și gimnasticii. De la 7 ani, copilul trebuia să parcurgă așa-numita școală de gramatică, în care studia cititul, scrisul, socotitul și gramatica, perioada acestei instrucții întinzându-se până la 12 ani. Următoarea etapă de școlarizare, cuprinsă între 12-16 ani, era destinată școlii de gimnastică (palestra), după care demersul educativ continua între 16-18 ani, etapă de vârstă în care se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aristocratice sclavagiste, preocupările pentru dezvoltarea învățământului se intensifică, educarea și formarea tinerilor nefăcându-se exclusiv în cadrul familiei, ci și în școli particulare, așa-numitele ludus-uri, în care copiii erau internați încă de la vârsta de 7 ani, în prima etapă studiind cititul, scrisul și socotitul. După ludus-uri, urmau apoi școlile de gramatică, în care se studia până la vârsta de 16-17 ani, obiectele de studiu fiind greaca, logica, astronomia, gramatica și retorica. După această pregătire generală, tinerii se îndreptau spre o anumită carieră
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fizice și psihice, cât mai ales caracterul și diferitele înclinații spre o viitoare profesie. În momentul în care copilul primește primele norme de socializare în cadrul familiei, va fi pregătit pentru admiterea într-o școală, unde în primii ani va studia cititul, scrierea și principalele reguli gramaticale, ca fundament pentru o vorbire corectă și logică. Parcurgerea eficientă și responsabilă a acestei etape îl face pe copil pregătit pentru a putea să treacă la lectura principalelor opere filosofice, cele care vor canaliza dezvoltarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în acest răstimp a impus tipărirea de cărți destinate în special instruirii tinerilor. Prin urmare, se tipăresc și se întrebuințează în școli abecedare, gramatici, geografii, aritmetici, fizici etc., precum și o serie de cărți cu texte bilingve, cărți populare etc. Pentru citit se utilizau în special cărțile religioase, iar una din primele tipărituri destinată scopului didactic a fost Întâia învățătură pentru tineri, apărută la Râmnic în anul 1726, prin grija tipografului Ilie de la Cernavodă, textul fiind bilingv - slavon și român. Așa cum se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu-și au nicio valoare, dacă nu sunt confirmate și de experiența proprie a acelora care se ocupă de problemele practice ale pedagogiei.” O. Decroly l-a fascinat în două probleme, pe de o parte metoda globală sau ideo-vizuală asupra cititului și scrisului la copii, iar pe de altă parte metoda centrelor de interes. Radu Petre a urmărit maniera în care astfel de metode erau experimentate în Belgia, după care a procedat la aplicarea acestora în propria sa activitate didactică. În ce privește
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
celor din Granița Militară, precum și Legea Regulae Directivae, ultima aplicată școlilor ortodoxe din provincie. Prima lege stabilea un învățământ elementar organizat în trei tipuri de școli: triviale, capitale și normale. Școlile triviale se organizau în fiecare parohie, învățându-se scrisul, cititul, socotitul și catehismul, în vreme ce școlile capitale funcționau, câte una, în fiecare district sau cerc administrativ. Acestea erau încadrate cu câte trei-patru învățători, care, pe lângă orele de religie, mai predau latina, desenul, compunerea, geografia, istoria, economia casnică și agricolă. În capitala
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
preoții să sprijine misia inspectorilor școlari comitatenși, mai ales că pentru cei care predau adulților se fixase o remunerație de 3 fl. pentru fiecare persoană pe care o va învăța scris-cititul și câte 2 florini pentru fiecare persoană care știe cititul, dar e învățată numai să scrie. Măsurătorile randamentului școlar prin examene semestriale reprezentau un eveniment în viața fiecărei comune, îndeosebi cele de la sfârșitul semestrului de vară care aduceau la școală practic întreaga suflare comunitară. Prin intermediul circularelor se indicau de cele mai multe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
oculară, sensibilitate scăzută la contrast, vedere colorată. În plus, pacienții constată adesea că acuitatea vizuală scade la căldură și după efort. Datorită leziunilor din trunchiul cerebral apar diplopie, nistagmus spontan cu vedere dublă, dificultăți în focalizarea rapidă, urmărirea rândurilor la citit este grea, vedere periferică neclară. Bandajarea unui ochi elimină diplopia, lentilele prismatice ajută dacă gradul slăbirii musculaturii globilor oculari este stabil, iar cititul poate să fie mai ușor prin mișcarea unui ghid de la un rând la altul. Disfuncțiile urinare cauzează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din trunchiul cerebral apar diplopie, nistagmus spontan cu vedere dublă, dificultăți în focalizarea rapidă, urmărirea rândurilor la citit este grea, vedere periferică neclară. Bandajarea unui ochi elimină diplopia, lentilele prismatice ajută dacă gradul slăbirii musculaturii globilor oculari este stabil, iar cititul poate să fie mai ușor prin mișcarea unui ghid de la un rând la altul. Disfuncțiile urinare cauzează invaliditate socială semnificativă. Deoarece disfuncția vezicii se dezvoltă aproape la toți pacienții și poate surveni în orice moment în timpul evoluției SM, toți pacienții
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
îmi făcură efectul cel mai adânc”... Când pronunțăm numele lui Pogor, primul lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind despre Pogor, Ana Conta Kernbach susține că „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”. Apoi continuă „Cu mersul mărunt și săltător, cu mâinile în buzunar, zâmbet malițios, privire piezișă, barbișon mefistofelic și pălărie pusă veșnic strâmb... Chip de epigramist veninos și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Tudor Arghezi 64. „Nu citi pentru a contrazice și a combate; nici pentru a primi pe încredere și a lua de bun ceva, nici pentru a găsi subiect de conversație, ci pentru a cântări și a reflecta.” Francis Bacon 65. „Cititul face mintea cuiva bogată, convorbirea i-o face sprintenă, scrisul i-l face precis, Și de aceea, dacă un om scrie puțin, el trebuie să aibă o memorie bună : dacă citește puțin, trebuie să aibă multă iscusință pentru a părea
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ca pe niște mobile, mai mult ca să gătească și să înfrumusețeze casele lor, decât pentru a împodobi și îmbogăți mintea lor.” La Rochefoucauld 135. „Nu e alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cititul cărților.” Miron Costin 136. „E de folos să citești, dar numai când cugeți asupra ceea ce citești.” Malebranche 137. „Oamenii inteligenți nu îngrămădesc cunoștințe la întâmplare, ci le aleg.” Doamna de Lambert 138. „Cu cărțile e ca și cu oamenii. Oamenii
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
adevărată universitate.” Thomas Carlyle 150. „De-aș fi cel mai mare rege de pe pământ, de-aș avea palate și grădini, mese și vinuri, trăsuri și haine scumpe și sute de servitori, dar cu condiția să nu am niciodată cărți de citit, n-aș vrea să fiu rege. Mai bine aș vrea să fiu sărac într-o cocioabă cu o grămadă de cărți alături, decât rege căruia să nu-i placă să citească.” Thomas Macaulay 151. „Cele mai bune cărți nu sunt
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
206. „Cartea e cea mai bună provizie ce am găsit pentru această umană călătorie.” Michel de Montaigne 207. „Cărțile trebuie să urmeze științei, nu știința cărților.” Francis Bacon 208. „Cărțile vor vorbi clar când sfătuitorii vor încărunți.” Francis Bacon 209. „Cititul îl face pe om deplin, vorbitul îl face prompt, iar scrisul îl face exact.” Francis Bacon 210. „Unele cărți pot fi gustate, altele înghițite, altele, câteva, mestecate și digerate.” Francis Bacon 211. „Voi adânci cartea mea mai mult decât orice
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
om care n-a citit în viața lui nici o carte...” S. Titel 454. „O lume netrecută prin cărți, nemodelată de ele, neinfluențată de litera lor, nu arată oare altfel decât cea descoperită după lectură? Întrebare justificată, de vreme ce patima cititului se naște de obicei la o vârstă la care nu știm încă mare lucru despre viața care ne înconjoară. Pentru că lectura precede, de fapt, cunoașterea și bineînțeles, o influențează!... Fiindu-ne primul îndreptar, am putea spune că descoperim prin ea
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
trăiesc cu toții, așa și de carte cade-se a se împărtăși tot neamul românesc.” V.A. Urechia 660. „De carte trebuie să te apropii ca de o iubită. Nu trebuie s-i citești decât atunci când ți-e dor de ea. Cititul în momente nepotrivite este infructuos. De aceea, dacă prin natura sa cititorul este instabil, trebuie să citească mai multe cărți deodată. Pe fiecare la timpul său. Să fie poligam. Nimic nu te reconfortează mai mult, după o muncă intelectuală intensă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]