2,055 matches
-
teritoriale sau bazate pe clan la care ne-am referit aici, clivajul religios, clivajul de clasă și clivajul național, la care ne referim aici prin prisma tiparului relațiilor etnice. Lipset și Rokkan au sugerat de asemenea că acestea erau singurele clivaje majore care caracterizau societățile industriale și că ele au ajuns să se stabilizeze chiar din primul sfert al secolului XX. Această perspectivă a fost contestată atât de cei care au observat forța mișcărilor sociale în sprijinul "noilor" teme, cât și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
atât de cei care au observat forța mișcărilor sociale în sprijinul "noilor" teme, cât și de cei care au pretins că societățile se deplasau de la o fază "materialistă" la una "post-materialistă" sau "post-modernă". În ambele cazuri se sugerează că vechile clivaje se erodează și că noile teme sau valori pot chiar să ia locul clivajelor tradiționale. Argumentul continuă: se pretinde că noile clivaje au caracteristici diferite de cele vechi. Au început să predomine mai curând ideile decât interesele; noile mișcări sociale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și de cei care au pretins că societățile se deplasau de la o fază "materialistă" la una "post-materialistă" sau "post-modernă". În ambele cazuri se sugerează că vechile clivaje se erodează și că noile teme sau valori pot chiar să ia locul clivajelor tradiționale. Argumentul continuă: se pretinde că noile clivaje au caracteristici diferite de cele vechi. Au început să predomine mai curând ideile decât interesele; noile mișcări sociale sunt preocupate de cauze și de noi moduri de organizare a societății. Ne deplasăm
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se deplasau de la o fază "materialistă" la una "post-materialistă" sau "post-modernă". În ambele cazuri se sugerează că vechile clivaje se erodează și că noile teme sau valori pot chiar să ia locul clivajelor tradiționale. Argumentul continuă: se pretinde că noile clivaje au caracteristici diferite de cele vechi. Au început să predomine mai curând ideile decât interesele; noile mișcări sociale sunt preocupate de cauze și de noi moduri de organizare a societății. Ne deplasăm, atunci, spre o nouă politică? În trecut au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de noi moduri de organizare a societății. Ne deplasăm, atunci, spre o nouă politică? În trecut au avut loc schimbări majore în structurile și valorile politice societățile erau tribale sau bazate pe clanuri; democrațiile liberale reprezintă o dezvoltare relativ recentă. Clivajele reprezentate de noile teme constituie baza unui nou tip de societate. Până acum, entități precum sindicatele, grupurile etnice, chiar grupurile bazate pe biserică, rămân puternice. Dar multe au decăzut sau și-au schimbat oarecum caracterul. Astfel, dovezile sunt amestecate. Dezbaterea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
expansiunea clasei muncitoare rezultând din industrializare. Dimpotrivă, acolo unde această bază "obiectivă" nu a existat, aceste partide s-au dezvoltat rareori de la sine. Astfel, partidele socialiste (și comuniste) apar într-un anume tip de structură socială; în celelalte părți, clientela, clivajele etnice și bisericile sunt cele care duc la apariția partidelor. În plus, este puțin probabil ca partidele de clasă să devină puternice acolo unde partidele puternic înrădăcinate au avut la bază grupurile comunitare. În Canada și Statele Unite, afilierea etnică (adesea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
plus, este puțin probabil ca partidele de clasă să devină puternice acolo unde partidele puternic înrădăcinate au avut la bază grupurile comunitare. În Canada și Statele Unite, afilierea etnică (adesea combinată cu o afiliere religioasă) a fost puternică, subminând astfel potențialul clivaj de clasă și justificând în mare parte eșecul partidelor socialiste în America de Nord. Și în Europa Occidentală există exemple de partide socialiste relativ slabe; spre exemplu, din cauza faptului că grupurile religioase erau puternice (ca în Irlanda), sau clivajele etnice sau de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
subminând astfel potențialul clivaj de clasă și justificând în mare parte eșecul partidelor socialiste în America de Nord. Și în Europa Occidentală există exemple de partide socialiste relativ slabe; spre exemplu, din cauza faptului că grupurile religioase erau puternice (ca în Irlanda), sau clivajele etnice sau de clientelă erau proeminente (ca în Elveția) (Epstein, 1967: 138-45). Când partidele nu au susținere din partea unuia din marile grupuri comunitare pe care tocmai le-am descris pentru a obține sprijin, ele tind să rămână mici; alternativ, pot
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fuseseră foarte active, apartenența partinică fusese redusă, iar ele nu operau de obicei în condiții de libertate deplină. Acest lucru fusese valabil chiar și în cazul Imperiului Austro-Ungar înainte de 1914. Așadar nu exista aproape nicio tradiție care să fie reînnoită. * clivajele sociale pe care se bazează partidele în Vest erau mai puțin puternice în Europa de Est, cu excepția etno-naționalismului în unele cazuri. Clivajul de clasă sau diviziunile religioase care au ajutat la formarea partidelor occidentale slăbiseră sistematic sau fuseseră distruse în timpul perioadei îndelungate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fusese valabil chiar și în cazul Imperiului Austro-Ungar înainte de 1914. Așadar nu exista aproape nicio tradiție care să fie reînnoită. * clivajele sociale pe care se bazează partidele în Vest erau mai puțin puternice în Europa de Est, cu excepția etno-naționalismului în unele cazuri. Clivajul de clasă sau diviziunile religioase care au ajutat la formarea partidelor occidentale slăbiseră sistematic sau fuseseră distruse în timpul perioadei îndelungate de conducere comunistă. * o clasă politică complet nouă trebuia să fie creată în timp ce membrii fostei clase politice foști lideri ai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
America, partidele par să dețină în primul rând un rol simbolic ele își continuă existența fiindcă, aparent, oamenii simt că într-o democrație trebuie să existe partide. Pe continentul Europei există o fragmentare treptată: toată lumea insistă pe propriile opinii sau clivaje; reprezentarea este preferată elaborării politicilor. În Marea Britanie și în unele țări din Commonwealth, ceea ce încă mai ține partidele în viață este vechea satisfacție a luptei între guvern și opoziție. Constituie aceasta o bază solidă pentru viitorul partidelor politice? Privire de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
federalism, unul din factorii care par să justifice existența acestora ține de demografie țările mai populate tind să aibă camere superioare. În linii generale, necesitatea existenței unei camere superioare în prezent este prin urmare îndoielnică, cu excepția țărilor în care există clivaje geografice puternice (de aici valoarea lor într-un context federal) (Matthews, 1960; Blondel, 1973: 32-5). Dimensiunea forurilor legislative Poate un aspect mai important al structurii adunărilor reprezentative este dimensiunea lor generală, deși chestiunea este mai puțin discutată. Există legislative de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
extinsă și puternică, deoarece specialiștii au în general legături cu colegii din alte instituții și se pot chiar transfera din armată în funcții echivalente în viața civilă. Argumentul este același ca în cazul facționalismului, discutat în capitolul 7: acolo unde clivajele întretăiate sunt reduse, tind să se dezvolte subculturi; când se produce această dezvoltare, tensiunea dintre subculturi crește. Un nivel înalt de profesionalism militar este un exemplu specific de dezvoltare a unei subculturi. În al doilea rând, probabilitatea intervenției militarilor crește
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fie privită drept o urmare logică (Finer, 1962: 72-85). În al treilea rând, probabilitatea intervenției militarilor este ridicată când sistemul politic, social și economic este simplu; este scăzută când societatea este complexă, ca în cazul țărilor dezvoltate. Aceasta, întrucât numărul clivajelor întretăiate tinde să crească pe măsură ce societatea este mai complexă. În plus, intervenția directă a forțelor armate este dificil de realizat într-o societate complexă. Deși echipamentul armatei poate fi extrem de sofisticat, rețeaua instituțiilor de stat și a altor instituții publice
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
infinit, printr-o acceptare a trezirilor multiple, extrapolate la infinitatea tuturor proiecțiilor posibile. Și toate astea se petrec aievea, în lumea globalizată și prin acceptarea tuturor nivelurilor de realitate simultane, în condițiile în care nici vorbă nu poate fi de clivaj al personalității, ci de asumarea unor noi forme de psihism și de normopsihism creator. A.B.De unde vine poezia și unde se duce ea? Ce simte omul in sine? Cât de apropiată este poezia de om? Eu cred că Poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
SOS-urilor lansate de aceste comunități, și care se pierd în gol, nu ține doar de compasiunea umanitară? În definitiv, soarta acestor zece milioane de persoane (incluzându-i aici și pe copți, care-s cei mai numeroși) depinde de marele clivaj prevalent în regiune între "ei și noi". Ori avem în vedere că legătura unificatoare e una etnică (arabitatea), și atunci vântul le bate din pupă, pentru că sunt arabi și că au fost întotdeauna vârful de lance al marilor treziri arabe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a. De altfel, acesta din urmă este responsabil în mare parte de desprinderea treptată a orientului creștin de teritoriile occidentale ale imperiului, până spre schisma finală, din 1054. Imaginarul lumii vechi pare a fi fost determinat în primul mileniu de clivajul european est-vest, între cetatea greacă și instituția romană a puterii, apoi între fosta capitală, "păgână" (Roma) și cea creștină (Constantinopol), dar și între augustus și basileus, concurat mai târziu de lumea regatelor și a imperiilor medievale din Occident, tinere și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
hidrogen participă la construcția rețelelor cristaline, gheții, bicarbonatului de sodiu, KH2PO4, H3PO4, Al(OH)3, CaSO4 • 2 H2O, structurile plane de atomi sunt legate între ele prin legături de hidrogen și la construcția structurilor moleculare (proteine, acizi nucleici) Proprietatea de clivaj a gipsului este datorată ruperii acestor legături de hidrogen. In forma de structură moleculară, lanțul moleculelor legate prin legături de hidrogen poate fi liniar sau angular. Legătura de hidrogen influențează proprietățile substanțelor: punctele de fierbere (p.f.): apa, H2O, care realizează
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
și structura bugetului dedicat forțelor armate sau raporturile întreținute de membrii acestora cu restul societății. Organizarea politică internă și a principiilor care stau la baza acesteia, de exemplu, fac la rândul lor obiectul preocupărilor de securitate. Societăți puternic divizate în funcție de clivajele ideologice, instituții politice cu legitimități controversate, presiuni cărora autoritățile nu le mai pot face față toate sunt amenințări de ordin politic. Este de multe ori greu de spus dacă o asemenea amenințare își are originea în interiorul sau în exteriorul statului
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
cea de confecții), nimeni nu pare să se gîndească la aceasta. Acolo, ca să citez o lozincă, „Timpul de muncă reprezintă măsura tuturor valorilor”. *Ascult (cu întreruperi, din cauza bruiajelor) un fragment din Orizonturi roșii de Mihai Pacepa, în care e evidențiat clivajul profund între felul de trai al conducătorilor și cel al populației de rînd. Nici un efort de sobrietate, în cazul celor dintîi: cică, din superstiție, „Tovarășul” își schimbă zilnic costumele, care apoi sînt arse! Adevăr sau ficțiune? Deși quod licet Jovi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
temperament liric hrănit de fisuri și fervoare, de luciditate și langoare, senzualitate și Înstrăinare. Se confirmă, astfel, În alt registru, vocația participativității, veghea analitică, intensitatea cerebrală. Exigenta solidarizare intelectuală cu figuri emblematice ale spiritului național prilejuiește, deloc surprinzător, incursiunea În clivajele, căderile și culmile creației, ca și În dramatismul biografiei, firește. „Pentru Caragiale”, scrie Marta Petreu, „cunoașterea este o «activitate a sufletului omenesc», Înrădăcinată În «iritabilitate»”. Nu doar pentru Caragiale, desigur, nici doar pentru Cioran și Ionesco sau pentru Marta Petreu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
profesionale, dar și dificultățile unei situații economice și sociale cel puțin delicate. Pe de altă parte, tematica aderării constituie, de câtva timp, consensul politic cu privire la obiectivele politicii externe. Reluat de toate partidele politice, factorul extern nu reușește să treacă peste clivajul care subzistă între o Românie urbană și o Românie rurală. Rezultatele foarte strânse între cei doi principali candidați ajunși în turul doi, și anume Adrian Năstase (lider PSD) și Traian Băsescu (liderul unei opoziții care a știut să se mobilizeze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și aleși și să crească neîncrederea populației în politică. În ceea ce privește alegerile prezidențiale din România, importanța lor vine din faptul că, de fiecare dată, ele coincid cu alegerile legislative și senatoriale. În România, lipsa de transparență a pasajului 1989 condiționează structurarea clivajului între postnomenclatura nerecunoscută 2 și versantul anticomunist al postdisidenței. Provizoriul și negocierea permanentă sunt trăsături fundamentale ale politicii românești de după 1990. După 1989, stabilizarea României a urmat o traiectorie destul de haotică. Totuși, începând din 1992 și până în 1996, se conturează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a cunoaște rezultatele definitive ale alegerilor prezidențiale din România, situația ne permitea să facem o analogie cu situația de dinaintea alegerilor din 1996. Cele două Românii care s-au confruntat în 1996 s-ar putea regăsi din nou față în față. Clivajele societății românești au rămas aceleași? Sondajele politice au arătat că România electorală nu s-a schimbat în acești opt ani. În ciuda refacerii imaginii sale, partidul lui Ion Iliescu a rămas partidul al cărui alegători se găsesc mai ales în sate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Național-Liberal, aceasta și-a reluat rolul de opozant principal jucat în 1996 de Convenția Democratică din România, ai cărei alegători se găsesc mai ales în straturile dinamice ale societății. Această analogie arată că nu a existat o schimbare semnificativă în ceea ce privește clivajele la nivel intern. Diferența în 2004 este constituită de consensul larg între partide față de obiectivele politicii externe. În timpul campaniei electorale din 2004, toate partidele politice au afirmat susținerea obiectivului strategic al aderării României la UE (chiar și PRM încearcă să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]