1,966 matches
-
pe târnăcop. Ne-ați silit să ne punem și femeile la jug, ca pe vite. Scuipă mâniat în lături, apoi arătă clopotnița: Nici de biserică nu v-ați îndurat. Ați intrat cu mitralierele în sfântul lăcaș. Ați pus dinamită în clopotniță. Von Balthasar îl ascultase țeapăn, aproape în poziție de drepți. Se făcuse foarte palid. Pe neașteptate, duse mâna la cască, salută, apoi își scoase centironul cu revolverul și i-l întinse, fără să spună un cuvânt. Văzîndu-l că șovăie, m-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să iasă din șanțuri. La vreo zece metri în urma lui, pe șosea, se oprise un alt tanc. Zărisem și plutonul înaintînd pe marginea șoselei. Voiam să le strigi "Așteptați-ne, să vă ajutăm, și noi!", când am auzit mitalierele din clopotniță. Am întors speriat capul. L-am văzut pe von Balthasar. Împietrise, cu privirile spre clopotniță. În acel clipă au început să tragă și cei din tanc, și apoi am auzit puștile-mitraliere ale soldaților de pe șosea. M-am trântit și le-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
alt tanc. Zărisem și plutonul înaintînd pe marginea șoselei. Voiam să le strigi "Așteptați-ne, să vă ajutăm, și noi!", când am auzit mitalierele din clopotniță. Am întors speriat capul. L-am văzut pe von Balthasar. Împietrise, cu privirile spre clopotniță. În acel clipă au început să tragă și cei din tanc, și apoi am auzit puștile-mitraliere ale soldaților de pe șosea. M-am trântit și le-am strigat: - La pămînt! Trîntiți-vă la pămînt! Von Balthasar rămăsese în picioare, cu capul întors
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ține. Și cînd ieșe afar-în nărod, tot posomorît căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas-învățătură de la Vasilie-vodă, fiind cămăraș mare la Vasilie-vodă”. Pe nesimțite, am ajuns în fața turnului clopotniță. Pe stema Moldovei citim: „Herbul preluminatului Domn Io Duca Voievod cu mila lui Dumnezeu al Țării Moldovei 7178 luna iunie”. Intrăm pe poarta de sub turn și în stânga găsim un clopot cu buza crăpată. Pe rotunjimea lui scrie: „Da pacem Domine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un lucru de seamă: s-au păstrat toate construcțiile mănăstirești de la începuturi: palatul domnesc, baia sau Cuhnea (bucătăria), sala gotică, turnul „Cina pelerinului” și altele... Știai, dragă ieșene, că pe când biserica Cetățuia abia a fost gata hogea a strigat din clopotnița bisericii Sfântul Nicolae Domnesc? Cu ce ocazie s-a apucat să strige hogea? Biserica abia deschisese ochii către lumină că „Vinit-au în primblare împărăția (sultanul) de la Țuțora în Ieși și s-au scoborît pe la Nicoriță în Căcaina și s-au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unde merge împărăția. Iară dac-au discălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat multe daruri: cîțiva cai turcești cu podoabe scumpe și leghian cu ibric de argint, și alte lucruri scumpe... Dzic atunce să fie strigat și hogea în clopotniță la Sfete Neculaiu, ș-au stat beserica pecetluită pîn-la vinirea cu domnia lui Antonie-vodă (Ruset, 1675). Atunci turcii porniseră împotriva rușilor. Întocmai. Dar să-l ascultăm pe Ion Neculce: „Cînd au sosit la Nistru, era podul gata peste Nistru,... Și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
voievod, găsește mănăstirea în paragină. O restaurează și o închină mănăstirii Galata... Nici așa mănăstirea nu are o soartă mai bună. Vine Vasile Lupu voievod, însă, care face turlă bisericii, face chilii, trapeză, pivnițe și zid împrejmuitor, din piatră, turn, clopotniță și cerdac mare (chilii) deasupra porții. Ștefăniță Lupu voievod aduce zugravii care au pictat biserica Goliei pentru a împodobi biserica cu pictură, dar... Te pomenești că ceva nu-ți place, vere? Chiar așa. Ascultă ce scrie Ștefăniță Lupu voievod după
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au străduit s-o aducă în paragină. Ascultă ce a consemnat Episcopul Melchisedec când a vizitat mănăstirea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată... curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sunt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan vodă, ci o zidire nouă din 1888-1904 a franțuzului Lecomte du Nouy. Unde sunt contraforturile bisericii, unde-i clopotnița din care la 10 iunie 1672 a strigat hogea pe când sultanul - la invitația lui Gheorghe Duca voievod - a vizitat biserica mănăstirii Cetățuia? Unde-i tipografia de carte românească din vremea lui Dosoftei mitropolitul? Nu mai există nici un semn că la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
între vie lui Pătrașcu ungurul... Și au dat danie sfintei mănăstiri Golăi din Iași”. 120 Dacă spune pisariul, atunci numaidecât e adevărat că pe atunci existau ceasornicari. Dar dacă stau bine și mă gândesc, sigur că existau ceasornicari, fiindcă turnul clopotniță al bisericii Trei Ierarhi, zidită între anii 1637-1639, avea un ceasornic care anunța ora prin bătăi ce se auzeau în tot târgul... Și unde-i turnul și mai cu seamă unde-i ceasul, vere? Întreabă-l pe arhitectul francez Andre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-i ceasul, vere? Întreabă-l pe arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy, care a restaurat biserica în 1882... Știu că el a refăcut biserica din temelii, aducând modificări la bolți, turle, acoperiș și picturii interioare. Atunci a dispărut și turnul clopotniță, cu tot cu ceas. Acum ai să afli despre o danie mai puțin obișnuită. Despre ce minune este vorba și când se petrecea asta, vere? Fericita primitoare a daniei a fost Nastasica “Cucoana dumisale păharnicului Chiriac Sturdzii”. Binefăcătoarea era Anghelușe Isăroaie, care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
te-nsori, până nu drămuiește femeia, nu pui ban peste ban. Tu n-ai mai apucat să-l cunoști, chipeș bărbat ! La ce i-a folosit ? De-atâta stătut, a fiert orzul în el, a dat în clocot. Stătea în clopotniță și se uita peste câmp după americani. Până când l-au luat și l-au dus la Canal, la tăiat stuf. Să se uite spre mare, de unde nu veneau decât rușii. Cum să apuci să-l cunoști, când s-a întors
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fără să le vadă. Avea impresia că sunt peste tot, de parcă cineva le-ar fi azvârlit deasupra lui, în stoluri. Cântecul lor era o împletire, unele păsări, precum ciocârlia, cântau în timpul zborului, altele uguiau de pe streșini ori se tânguiau din clopotnițe. Erau și dintre cele care se roteau și care, altă dată, cu strigătul lor ascuțit, ca al daltei ce lovește în piatră, ar fi părut amenințătoare. În felul acesta însă, auzindu-se toate laolaltă, erau ca un frunziș care foșnea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vârf, zise Pârnaie, privind cu mâna streașină la ochi. El e ultimul care moare. — Tii, băga-mi-aș ! se iți Chisăliță pe lângă subțioara lui. N-am mai văzut un morman de gunoi așa înalt... — Și cu macaraua asta cât o clopotniță, parcă ar fi o biserică... întări Iadeș, lăsându-și traista jos, cu un zăngănit de oale sparte și tingiri ruginite. Ce-o fi trebuind să cărăm toate ciobiturile astea ? — Da’ pe tine de ce trebuie să te cărăm după noi, măzăriche
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zis io, șefu’, șopti Chisăliță, că mormanul ăsta, când te uiți dintr-o parte, aduce a biserică... Uite, ia benoclează-te de aici, în dungă. Ziceam că aici are temelia, pe urmă pereții, acolo sus acoperișul cu turlă și, zvâc !, clopotnița asta ca o macara. — Și crucea unde e ? nu se lăsă Pârnaie. — Cruci sunt peste tot, ajută Isaia. Ia, Mierlă, dă o tură ! Păsărilă trase câteva triluri sfâșietoare către lună și făcu două-trei tumbe. — Ai văzut ? se întoarse Isaia, triumfător
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
psalmodie, privind cu evlavie la ceasornicul cu pendul, pe care Calu își rezemase cotul stâng. Și adăugă : De ce vii din iad, Hristoase ? Cu îngroparea ta ai zdrobit tot iadul. Grăbește-te, înviază ! Cerurile zvâcniră, coborî o boare de vânt. În dreptul clopotniței, niște table ruginite se loviră una de alta, ca niște chepenguri săltate. — Mi-e frică... șopti Marchiza, dar ceilalți, cu fețele alungite de luminile făcliilor, n-o luară în seamă. Le înțepeniseră genunchii și se mutau de pe unul pe altul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Iar îngerul morții, cu degetele desfăcute, veni mai la urmă. Și, neputând să se așeze în altă parte, pentru a-și întinde aripile, se cuibări în cutia de lemn. Încât, pe neașteptate și fără a se potrivi cu vreo altă clopotniță din oraș, pendulul din cutie începu să bată. Îl auziră cu toții, dar numai Isaia vorbi în somn : Bate în dungă... și adormi numaidecât, ghemuit în poala femeii. Cu fiecare bătaie lipsită de perechea ei, mormanul de vise se făcea mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prea largi și alergă după ceilalți. — O să se facă la loc, gâfâi. Grămada asta de gunoi... câtă vreme există orașul. Sau te pomenești că mută și orașul din loc... Privi înapoi, împiedicându-se : Era frumos, cu macaraua aia cât o clopotniță... Ajungea până la cer, de ce să-l dărâmi ? — Păi, tocmai de-aia... spuse Pârnaie, îmbufnat, amintindu-și de cuțitul pierdut. Iadeș rămăsese iar în urmă, lăsându-și sacul, când și când, la pământ. — Până acum ziceai că de ce-l cari, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
celuilalt, arătă cu mâna și cu degetele desfăcute de două ori și încă o dată doar cu două degete. Omul obosise de stat pe vine. Se lăsă în patru labe și apăsă cu palmele, dând ocol țărușului. Privi în sus, spre clopotniță, și păru din nou mulțumit. În genere, părea un om mulțumit de ceea ce face. Era mulțumit, dar nu întru totul. — Să ne grăbim, spuse, dacă zici că e doișpe fix. Adu niște pietre mai mici, așa, cam cât pumnul. Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prima piatră în capătul umbrei. Pe astălaltă o punem în partea ailaltă, carevasăzică la șase, atuncea batem clopotele de vecernie. Utrenia o punem la mijlocul din stânga și denia la mijlocul din dreapta. Te-ai prins ? Maca spuse din cap că nu. Omul arătă clopotnița. — Din ferestruică, locul ăsta se vede ca-n palmă. Pe vremuri, când nu erau blocuri, se vedea până la marginea orașului. Ca să nu mă mai dau jos de fiecare dată să știu când să bat clopotele, stau acolo sus și mă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întreba rar, și nu pentru că n-ar fi cunoscut răspunsul la orice întrebare, ci pentru a ascunde asta. — M-am uitat, hârâi uriașul. Multă lume la barieră. Și poliție. Eu de ce nu ? — De-aia, spuse bătrânul, că ești cât o clopotniță și cine te vede te ține minte. Mai dai de vreo belea și mă chemi să te scot. Arătă spre cei care moțăiau, cu sticlele în brațe : Scoate-i pe ăștia doi la înviorare. Uriașul își frecă degetul mare de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotniță, cancelaria parohială, agheasmătarul, capela mortuară, casa parohială cu dependințele sale, destinata ca locuință a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troiță, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este varianta a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]