4,982 matches
-
deportat erau cei care lucrau În bucătării, grădini și ferme. De exemplu, unul dintre respondenții lui Radosav, care lucra cu un cal, reușea să fure cîteva boabe de porumb din porția animalului pe care le ducea În lagăr și le cocea pe plită, Împărțindu-le cu colegii lui Înfometați. În mod similar, În ciuda accidentului grav pe care l-a suferit și a lungii perioade de convalescență, Hrușcă s-a considerat binecuvîntată atunci cînd rușii au trimis-o să lucreze la grădină
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acest punct de vedere și sînt acceptate ca atare chiar și de Bogdan Murgescu, deși acesta pare a fi, după cum am mai spus, cu precădere optimist. Concluzia lui, ca și a mea este că „În România condițiile nu sînt Încă coapte pentru o reașezare substanțială a conștiinței istorice” (p. 113). Răzvan PÎrîianu ADRIAN MIROIU (coord.), VLADIMIR PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, MIHAELA MIROIU, Învățămîntul românesc azi. Studiu de diagnoză, Polirom, Iași, 1998, 195 p. Cartea Își propune, după spusele lui Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și în „Cuvântul liber”, „Bluze albastre”, „Veac nou”, „Reporter”, „Era nouă”, „Clopotul”, „Manifest”, M. autodeclarându-se mai târziu „soldat al Partidului”. Se împrietenește cu Șt. Roll și Al. Sahia. În 1944 face parte din conducerea Sindicatului Unic al Ziariștilor, alături de N.D. Cocea, Tudor Teodorescu-Braniște, Eugen Jebeleanu, Octav Livezeanu ș.a. Va parcurge o lungă carieră diplomatică și universitară. Astfel, între 1945 și 1947 este secretar general în Ministerul Informațiilor, între 1947 și 1949 însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Marea Britanie, între 1949
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
operă polemică și demonstrativă. Materialul istoric devine argument perpetuu, nuanțat și interpretat în sensul tezelor emise: originea pur romană, continuitatea neîntreruptă pe teritoriul vechii Dacii, unitatea etnică a tuturor românilor. În prima parte din Istoria Besearicei românilor, atât acestor din coace, precum și a celor din colo de Dunăre (1813), cercetarea răspândirii creștinismului în Transilvania furnizează noi dovezi despre vechimea românilor și despre permanența existenței lor pe acest teritoriu în perioada imediat următoare cuceririi romane. A doua parte este o analiză critică
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1812; ed. îngr. Iordachi Mălinescu și Damaschin T. Bojincă, Buda, 1834; ed. I-II, îngr. Florea Fugariu, introd. Manole Neagoe, București, 1970; ed. pref. Gavril Istrate, Iași, 1990; Istoria Besearicei românilor, atât acestor din coace, precum și a celor din colo de Dunăre, Buda, 1813; ed. îngr. și introd. Ioan Chindriș, București, 1995; Răspunsul la cârtirea, care s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior, autorului Istoriei ceii pentru începutul românilor în Dachia, Buda, 1814; ed.
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
hibrizi de statură mică și cu vârstă de maturizare identică, ce produceau fructe de aceeași mărime, cu coaja groasă, de consistență tare și fără denivelări. Ele erau culese verzi, pentru a nu suferi În timpul culesului efectuat de mașină și erau coapte artificial cu etilenă În timpul transportului. Astfel, se obțineau roșii mici și uniforme de iarnă, vândute În pachete de câte patru, care au dominat rafturile magazinelor decenii la rând. Gustul și calitatea nutrițională erau mai puțin importante decât compatibilitatea cu folosirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și exprimarea lor în formule frapante, memorabile. Multe portrete sunt deosebit de plastice, calitate la care se adaugă uneori justețea, alteori forța polemică: Al. Macedonski este „un prinț cu pelerină”, Dimitrie Anghel - „seniorul lampioanelor”, Camil Petrescu - „un mușchetar de metropolă”, N.D. Cocea - „un gladiator de ocazie”, Nae Ionescu - „cruciatul de ceață”, Nichifor Crainic - „un popă de câmp” etc. Reușitele sunt diminuate de alunecări în manierism, alteori de disproporționate izbucniri pamfletare și îndeosebi de supralicitarea talentului unor părtași de idei și a majorității
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
studii, articole, cronici literare și contribuții documentare în „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Steaua”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a., în atenția sa aflându-se Ion Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, A. I. Odobescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, G. Coșbuc, N.D. Cocea, E. Lovinescu, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Tudor Vianu ș.a. La recomandarea lui G. Călinescu, s-a consacrat unei vaste și îndelungate explorări a arhivei lui Liviu Rebreanu. Un prim rezultat l-a constituit teza de doctorat
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
își păstrează relațiile în mediile profesionale și artistice din Franța. Anna de Noailles i-a citit în manuscris încercările romanești scrise în limba franceză și probabil l-a sprijinit să le publice. Primele versuri le trimite în 1910 lui N.D. Cocea pentru revista „Facla”, dar, timid, lăsa să se înțeleagă că ar fi compuse de Camil Petrescu, alături de care conducea un cerc literar liceal. Colaborează cu versuri, poeme în proză, cronici și recenzii la „Flacăra”, „L’Indépendance roumaine”, „Viitorul”, „Adevărul literar
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
prin monografiile sale despre Mihai Eminescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, V. Alecsandri, N. Filimon. Alți colaboratori studiau metodic scriitori români sau străini, cercetările lor finalizându-se în articole publicate îndeosebi în revista Institutului, despre Honoré de Balzac, I.L. Caragiale, N.D. Cocea, Victor Crăsescu, Nikolai Dobroliubov, Gala Galaction, Vsevolod Garșin, N.V. Gogol, Vladimir Korolenko, Victor Hugo, Alfred de Musset, Liviu Rebreanu, Wladislaw Reymont, Pierre de Ronsard, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Taras Sevcenco, Jonathan Swift, Mark Twain, H. G. Wells, Oscar Wilde, Paul Zarifopol
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
al doilea din Confruntări literare. Între 1955 și 1971 a condus revista „Contemporanul”, iar din 1971 până la moarte - „România literară”, unde a susținut și o rubrică de actualități politice. A mai fost redactor-șef la ziarul „Victoria” al lui N.D. Cocea în anii 1945-1946, al lunarului de politică externă „Lumea” între 1963 și 1966, al revistelor „Arcades” și „Revue roumaine”. A colaborat la „Însemnări ieșene” și la „Iașul” cu articole literare și de politică externă, „România liberă”, „Lupta de clasă” (la
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
de la Universitatea din București; în 1945 Editura Forum îi publică volumul de poezii Maree, premiat la concursul editurii de un juriu prezidat de Al. A. Philippide. E perioada în care susține cronica plastică a ziarului „Victoria” condus de N. D. Cocea și George Ivașcu, scrie la „Rampa” și la „Veac nou”. În 1946 și 1947, în calitate de consilier cultural, îl însoțește pe Tudor Vianu, numit ambasador la Belgrad. În 1948 F. se întoarce în învățământul universitar, ca asistent al lui Tudor Vianu
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
dintre narațiunile scriitorului își au sursa în istorisirile lor. După cursul elementar urmat în satul natal și la Roșiori de Vede (1886-1890), învață la Liceul „Sf. Sava” din București (1890-1898), unde îi are colegi pe Ion Theodorescu (Tudor Arghezi), N.D. Cocea și I.G. Duca. Avid de lectură, citește enorm, mai ales din literaturile română și franceză, fiind cucerit de precursorii simboliștilor și de proza artistă și mistică. Scoate, împreună cu alți colegi de liceu, revista poligrafiată „Zig-Zag”. Frecventează cenaclul lui Al. Macedonski
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
genere. O sensibilitate ca a lui, generoasă prin definiție, includea și deschiderea spre lumea dezmoșteniților, receptivitatea față de suferințele semenilor. Preocuparea pentru condiția socială a celor mulți, a sărmanilor și năpăstuiților îl orientează spre socialism. Asemenea prietenilor săi Tudor Arghezi, N.D. Cocea, V. Demetrius, frecventează, ca licean, clubul socialist. În „Adevărul ilustrat”, publicație de orientare convergentă cu cea a periodicelor socialiste, îi apar două schițe, Pe terasă și Harpistul Dionisos, pătrunse de spiritul umanitar, în „Liga ortodoxă” poemul Tablou uitat, ce învederează
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
veacuri e o amplă scriere cu caracter memorialistic, care reconstituie subiectiv ambianța școlară, universitară, literară și jurnalistică de la întretăierea secolelor XIX-XX. Sub nume inventate (Badea Jiu, Boruzescu, Bujoreanu) sunt creionați amici din adolescență ai scriitorului, între care V. Demetrius, N.D. Cocea. Apare și viitorul Tudor Arghezi, botezat Lara Theobald, la vârsta când semna Ion Theo. Lui însuși, autorul își dă numele de Doru Filipache. Publicată mai târziu, „fantezia dramatică” Rița Crăița expune scenic o poveste de iubire pe cât de fermecător romantică
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
rându-mi, mă determină să mă las alterat de el pe măsură ce cunosc. Cât despre creația de concept, pot spune că abia acum devine și creație de termeni. Demonstrația mea mă provoacă abia acum să nasc tot felul de termeni, să coc tot felul de nume pentru personajele teoretice pe care le văd În propriu-mi scris. Dacă vrei un manifest conceptual și terminologic, iată-l: critica, așa cum o văd În momentul actual și imediat următor, va fi un fel de vibrotext
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
FACLA LITERARĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 1 februarie și 17 mai 1923, sub direcția lui N.D. Cocea. Articolul-program, Credința noastră, semnat de director, anunță o publicație care, în „amarnica sărăcie culturală”, va face o „operă creatoare”, „ridicând în zarea inteligențelor idealul frumuseții pure și aruncând în suflete germenul rodnic al bunătății și al cugetării umane”. Ca orientare
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
nuanță de umanitarism și socialism temperat, dar înscriindu-se prin articolele și literatura publicată în sfera presei dominate de social și idealuri democratice. La rubricile permanente - „Viața intelectuală”, „Reviste românești”, „Reviste străine”, „Teatru”, „Bibliografie” - scriu Gala Galaction, Aron Cotruș, N.D. Cocea, Victor Eftimiu ș.a. Poezie semnează I. Vinea, Victor Eftimiu, Ilarie Voronca, Aron Cotruș (Nebunul), Adrian Maniu, Al. Claudian, Al. Zamfirescu. Colaborează cu proză I. Vinea (Întâia nocturnă), Gala Galaction, Victor Eftimiu, T. Teodorescu-Braniște. În F.l. debutează în 1923 Șerban Cioculescu
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
Poezie semnează I. Vinea, Victor Eftimiu, Ilarie Voronca, Aron Cotruș (Nebunul), Adrian Maniu, Al. Claudian, Al. Zamfirescu. Colaborează cu proză I. Vinea (Întâia nocturnă), Gala Galaction, Victor Eftimiu, T. Teodorescu-Braniște. În F.l. debutează în 1923 Șerban Cioculescu, pe care N.D. Cocea îl angajează să țină o cronică literară săptămânală. În cadrul acestei rubrici, Cioculescu recenzează versurile lui Panait Cerna, Demostene Botez, Camil Petrescu, G. Talaz, Ion Pillat și proza lui Cezar Petrescu (Scrisorile unui răzeș). Pornind de la ideea că cititorii români nu
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
sunt publicate pagini din romanele Stabilimentul d-nei Tellier de Guy de Maupassant, În grădina lui Epicur de Anatole France, Antoaneta de Romain Rolland, Băietana de Victor Margueritte, Aphrodita de Pierre Louÿs, Zilberman de Jacques de Lacretelle, în tălmăcirea lui N.D. Cocea, I. Vinea, Valeriu Ghibaldan, Dinu Geoglovan. F.l. a întreprins o anchetă ambițioasă, punând în discuție situația literaturii române, ale cărei scrieri nu ar atinge nivelul european și nici nu ar corespunde sufletului cu adevărat românesc. La discuții participă Ion Minulescu
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
iunie 1913, 1 ianuarie și 7 august 1916 și zilnic, între 5 octombrie 1913 și 5 martie 1914, 26 aprilie 1925 și 9 septembrie 1940. Subtitlul „Revistă săptămânală” devine, în 1911, „Revistă literară, politică, economică și socială”. Directori sunt N.D. Cocea (1913-1914, 1925) și I. Vinea (1930-1940), care anterior funcționase ca prim-redactor (1925-1926). Comitetul de redacție, în 1912, este format din N. D. Cocea, Toma Dragu, Tudor Arghezi, Constantin Graur, Em. Argin (S. Labin) și Iosif Nădejde. Desenele și ilustrațiile
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
1940. Subtitlul „Revistă săptămânală” devine, în 1911, „Revistă literară, politică, economică și socială”. Directori sunt N.D. Cocea (1913-1914, 1925) și I. Vinea (1930-1940), care anterior funcționase ca prim-redactor (1925-1926). Comitetul de redacție, în 1912, este format din N. D. Cocea, Toma Dragu, Tudor Arghezi, Constantin Graur, Em. Argin (S. Labin) și Iosif Nădejde. Desenele și ilustrațiile aparțin lui Jean Steriadi, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato. Apariția revistei coincide cu anul reconstituirii Partidului Social Democrat din România și reprezintă, în
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
utilizează pamfletul politic pentru a critica, într-o manieră ironică, ideologia burgheză „retrogradă” a partidelor la putere și orice curent de gândire ce ține de trecut, cum ar fi junimismul. În acest spirit, Tudor Arghezi semnează pamflete anticlericale, iar N.D. Cocea, pamflete antimonarhice, cultivarea acestui gen publicistic reprezentând o trăsătură distinctă a F. Este criticat naționalismul gânditorilor de dreapta, bunăoară ideile lui N. Iorga (8/1911). Singura soluție recomandată de revistă, pentru interesul țării, ar fi votul acordat socialiștilor, care „oricât
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
87/1914) și Dușmanii mei (122/1914), iar Camil Petrescu publică câteva note intitulate Femeile și fetele de azi (113/1914). Alte articole sunt semnate de Em. Argin (Guvernarea burgheziei reacționare, 1/1911), I. C. Frimu (Datoria democrației, 2/1911), N.D. Cocea (Procesul nostru cu A.C. Cuza, 5/1911, Descompunerea naționalismului, 10/1911). Articolele de fond aparțin lui N. D. Cocea, Toma Dragu, M. Mircea și D. Drăghicescu. Interesante sunt medalioanele dedicate scriitorilor Ion Minulescu, Tudor Arghezi, Barbu Delavrancea. După o întrerupere
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
113/1914). Alte articole sunt semnate de Em. Argin (Guvernarea burgheziei reacționare, 1/1911), I. C. Frimu (Datoria democrației, 2/1911), N.D. Cocea (Procesul nostru cu A.C. Cuza, 5/1911, Descompunerea naționalismului, 10/1911). Articolele de fond aparțin lui N. D. Cocea, Toma Dragu, M. Mircea și D. Drăghicescu. Interesante sunt medalioanele dedicate scriitorilor Ion Minulescu, Tudor Arghezi, Barbu Delavrancea. După o întrerupere de aproape un deceniu, publicația reapare în 1925, cu un program mai cuprinzător și o structură mai diversă, alături de
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]