3,228 matches
-
Profesorii aveau multă învățătură de carte și solidă pregătire pedagogică. Poate de aceea erau severi și zgîrciți la note. Disciplina era strictă. Purtam uniformă, care era obligatorie. Liceul "Vasile Alecsandri" avea culoarea albastră pentru șapcă și tunică, iar la guler, cusut numărul cu care erai înmatriculat la intrarea în liceu și pe care îl purtai pînă la terminarea școlii. Pentru orice năzdrăvănie făcută, în special în afara școlii, erai identificat prin notarea numărului și pedepsit aspru de directorul liceului. Participarea la spectacole
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
existenței noastre în această lume ca pelerini. La capăt, la altarul nunții, la cel al nunții cerești, ne așteaptă o stea ce luminează chipul unui apostol, cu pălărie, pelerină, toiag și un vas cu apă, și cu un simbol (scoicaî cusut pe mantie. în loc de toiag, poate avea în mână o spadă în formă de cruce, ca apărător al unui popor creștin împotriva ocupanților musulmani, mauri. Personajul religios și biblic în același timp (sfântul apostol Iacobî se încarnează în trupurile noastre de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ar putea să îți transforme radical viața în acest sens. Ai mai munci în același loc ca și pînă acum, dacă ai dispune de acești bani? Într-o zi, Francisc de Assisi a fost întrebat de către un alt călugăr în timp ce coseau iarba: Dacă ar fi să mori peste o oră, ce ai face?", iar Francisc de Assisi a replicat: "Aș cosi mai departe". Da, el ar fi cosit mai departe, deoarece acela era lucru care îi crea cea mai plenară stare
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
părut un film impresionant, care vorbește convingător despre o trage die umană și despre niște realități din România de astăzi (lucruri care chiar sau întâmplat). În comentariile de pe adevarul.ro, Cristian Mungiu era terfelit cu tot felul de cuvinte por coase, pentru că a îndrăznit să vorbească în filmul lui despre niște fapte negative din România. Iată ce ia enervat pe conaționalii noștri: „În America și nu numai sunt lucruri mult mai urâte și domn’ Mugiu bulangiu nu le vede. Vede România
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
tunel de zăpadă și să-l poarte până-n cimitirul din Piscu printre aracii de vie, acolo unde zăpada nu era prea troienită. Am mers cu tata la Galați, la seminarul Sf.Andrei și am dat examen de admitere. Aveam hainele cusute la casa de modă Mama Maria la care se adăuga, moț-ghilimoț, o pălărie de pai producție proprie și târlicii tradiționali. Pălăria am scăpat-o în lacul Brateș, târlicii i-am pierdut prin parc dar cum există o lege a compensației
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
plumbului, să-mi vadă scrisul așternut pe hârtia de împachetat. Brava. Am să vorbesc la primărie să te luăm telefonist. și așa, prin Zaharia Apostol, secretarul primăriei, am ajuns mai mare peste comunicații. Luam notele telefonice de sus,capsam adrese, coseam hârtii la dosar și mai ales argățeam la domnul notar Crisanti. Toate acestea nu m-au oprit, la sfatul moșului Apostol, să mă înscriu la liceu, în particular. Experiența Cosmești mi-a încheiat-o notarul, om ciudat de nedrept, și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
odată îl visez, că se mai întâmplă și așa ceva, cum pedalează pe bicicleta mea printre nori. Bicicleta strălucește de mama focului, magazia de vise conservând ca nimeni altcineva închipuirea. Dar dacă chiar zboară ?! Ne-am urcat în tren cu banii cusuți în căptușala hainelor. De la Galați iată-ne coborînd de pe vapor la Ismail unde nu cunoșteam pe nimeni, nimeni. Pe stradă se vorbea mai mult rusește. Orașul, mai mare ca Tecuciul, foarte curat, cu multe parcuri și biserici, așezat pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
singuri nu puteam realiza prea multe și totuși am înființat corul școlar, corul sătesc apoi am inițiat șezătorile bine primite și mișcate de la o casă la alte. Se întâlneau cu bucurie cântecele românești cu cele ucrainiene și rusești, se cosea, se împletea după aceleași cântece. Din lâna recoltată de prin sat se împleteau mănuși, ciorapi și fulare pentru front. Am înființat cooperativa școlară, muzeul și infirmiria școlară. Am luat mobilier pentru Căminul cultural și un aparat de radio "Phillips". Cum
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sortit omul să fie dușmanul Vieții? “Radiosfera”, 2 octombrie 1995, ora 9,47 50. Viața e rotundă; moartea nu Vă rog a-mi Îngădui ca, Înainte de a redeveni pragmatic, să adaug un post scriptum la capitolul precedent; nu vă mirați: cusute Împreună, aceste emisiuni dar, dacă nu o carte, măcar o profesiune de credință. Între timp, am ajuns prin București, inevitabil În metrou, asaltat de milogii de toate metehnele dar mai ales “culorile” care colcăie acolo, În spatele cărora se ascunde, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
propagandă, prezentând întreaga acțiune ca pe o idee a lui Horia Sima, transmisă șefilor legionari din țară și, mai apoi, legionarilor din închisori. Au fost considerate probe inclusiv declarațiile ridicole care susțineau că ordinele au fost transmise printr-un petic cusut în pantalonii lui Iosif V. Iosif. Iată așadar ce susținea ajutorul de procuror militar, căpitanul Alexandru Gh. Gheorghe de la Procuratura Militară Teritorială București în dosarul nr. 2214/1954, rechizitoriul nr. 2214, din 20 septembrie 1954: legionarii s-ar fi organizat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
reînvie tradiția șezătorilor. Timp de aproape zece ani, șezătorile, la care participau femeile din corpul profesoral al școlii și al grădiniței și o serie de alte femei dornice, se desfășurau sâmbăta seara, pe rând, la casele „membrelor”. Se tricota, se cosea, se discuta, se cânta, se făceau gogoși și se bea vin. În vara anului 2000 însă lidera acestor șezători, Lavinia Rogozea, a suferit o tragică pierdere, fiul ei murind într-un accident de mașină la doar 32 de ani. De
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
apoi treaba lor de prestidigitatori. Așa cum saboții Cenușăresei s-au preschimbat în conduri de cleștar, sandalele cu curele ale apostolului s-au preschimbat în papucii brodați ai papei, pânza de sac găurită în dreptul genunchilor s-a transformat în tunică somptuoasă cusută cu fir de argint, iar jocul fastuos al culorilor liturgice alb, roșu, verde, violet, negru escamotează lâna cenușie a pescarului cu plasa lui de formă conică. Sfidând legile echilibrului, o intimidantă și uneori descurajantă piramidă de sfinți, de cântări, de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
disperare o încerci și când îi vezi pe bieții oameni stând la coadă la câte un punct de trecere pentru a fi angajați cu ziua la ridicarea zidului care le va împrejmui localitatea. Sau când vezi tinere palestinience croind și cosând uniforme militare israeliene. Sau când afli că zidul de protecție care separă Israelul de teritoriile palestiniene se construiește cu ciment din Egipt și cu materiale oferite de Uniunea Europeană și revândute Israelului la prețuri de nimic de către unii mari notabili palestinieni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ultimul etaj al Vaticanului, se deschise discret o fereastră și l-am văzut pe domnul Nisard fixîndu-și lornionul într-acolo; totodată am văzut apărînd rapid, în cadrul ferestrei, o siluetă care făcu de cîteva ori un gest pe înțeles: cineva care coase un material. "Sarto" adică "croitorul"... Conclavul îl alesese deci pe cardinalul patriarh al Veneției, Sarto? În aceeași clipă, întreaga mulțime scotea o uriașă aclamație, căci din burlanul îndoit ieșea un nor greu de fum negru (datorită paielor ude...), semn al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a nu avea în război alături de ea o Italie a cărei armată era într-o așa de amărîtă stare ("Nu este ca a dumneavoastră, al cărei rol primordial este să ne acopere în Orient...", adăuga el cu o subtilitate prea cusută cu ață albă), prințul Bulow îmi mărturisea că Berlinul făcea puternice presiuni la Viena pentru ca Austria, înțelegînd situația reală și pericolele unei Italii iredentiste 100%, să facă de îndată o ofertă clară de cedări teritoriale în favoarea Romei. Fostele episcopii Trento
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
consacrate lucrurilor sacre (vin, pâine, miere), ea va traversa încercarea premaritală „lin, mai lin”. Coborând în sfera profană, toate atributele fetei, transfigurate artistic în colinde, constituiau garanția măritișului. Fecioara trebuia să fie de o frumusețe aparte, să știe să-și coase zestrea și chiar să cânte. Expresia estetică vine, așadar, dintr-o „condensare” metaforică a unor condiții reale ale căsătoriei. O altă marcă pentru condiția excepțională a fecioarei ce urmează să aibă revelația începutului de lume îl constituie veștmintele ei, care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin care a trecut mama lor. De altfel, într-un basm din Fărcașele, Olt, mezina (puterea stă în cel de-al treilea născut) face promisiunea maritală în timpul șederii în pântecele terestru (motiv inițiatic recurent în mitologiile lumii), timp în care coase: „hai să facem o groapă-n pământ, în mijlocu casei. Ș-aicea, groapa când om face-o, soru-mea, punem de-asupra noastră niște pături, velințe, ce-o fi ca să nu se vadă lumina!”. Un alt motiv frecvent în basme, ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o întrupare a lunii pline”, frumusețea fetei simbolizând „creșterea vieții, fertilitatea însăși”. Legătura cu soarele devine una rituală în gestul de asemenea încărcat antropo- morfic de a pregăti dar de nuntă chiar astrului suprem: aflată în leagănul de mătase, fata coase „Și cămașa soarelui./ Soarele bine-a dăruit” (Sâmbăta-de-Sus - Făgăraș). Fetele nubile urmează o evoluție paralelă cu cea a lunii și, atunci cînd astrul este în creștere, fac descântece de dragoste pentru a se completa și ele cu cel ales. „Prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din jos și mai la vale,/ Acolo este-o livadă./ Pă livadă apă merje” (Ghiderim - Transnistria). Ipostaze utile social ale lui axis mundi, pomii din livadă, stau drepți printre apele care se scurg, pentru că în mijlocul lor se află fata care coase. Creația desăvârșită în urma lustrației prin apă este valorificată de principiul feminin: „La luncile soarelui,/ Flori dalbe de măr!/ La fântâna corbului,/ Grele ploi că au plouat/ Luncile mi le-au spălat;/ Apoi soare-au răsărit/ Flori frumoase-au înflorit./ Fetele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
observat că între colindele de fată mare, aflate în discuție, și cele „de moartă” există o similitudine a scenariului: „pe marea revărsată înoată un cerb sau un bour între ale cărui coarne, într-un leagăn de mătase, șade moarta și coase: «Sta Mița, răposata,/ Și cosea și se bocea»”. Explicația pe care o găsește reputatul etnolog este bazată pe transferul ulterior de semnificație de la apele începutului la apele ce despart lumea viilor de cea a morților. Funcția psihopompă a bourului este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fată mare, aflate în discuție, și cele „de moartă” există o similitudine a scenariului: „pe marea revărsată înoată un cerb sau un bour între ale cărui coarne, într-un leagăn de mătase, șade moarta și coase: «Sta Mița, răposata,/ Și cosea și se bocea»”. Explicația pe care o găsește reputatul etnolog este bazată pe transferul ulterior de semnificație de la apele începutului la apele ce despart lumea viilor de cea a morților. Funcția psihopompă a bourului este analizată și de Octavian Buhociu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înfăptuită și de un alt animal acvatic: peștele de mare. Spiritualizare a mutilării necesare trecerii într-un stadiu superior, distrugerea grădinii constituie momentul de criză al procesului inițiatic. Finalul colindei citate revine la imaginea leagănului dintre coarnele bourului în care coase fata de măritat, imaginea cristalizată oferind cel din urmă argument necesar că diluviul este orchestrat de tânără. „Întocmai cum fazele lunare comandă ceremoniile de inițiere - când neofitul «moare» ca să «învie» din nou -, tot astfel Luna se află în strânsă legătură
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colindele de flăcău oferind numeroase exemple ale venirii triumfale de sus, ca indiciu de eroizare. Trăsăturile inițierii masculine se păstrează și în textele adresate fetelor mari, coerența mentalului arhaic fiind deja demonstrată. Într-o colindă din Grădiștea - Ialomița, fata care coase darurile de nuntă într-un leagăn își vede perechea sosind dinspre est, flăcăul fiind, după cum știm, ipostaza umană a soarelui: „Când ochi negri își d-aruncară/ Di-ncotro soare răsare,/ Pe poale de iezerel/ Vede-și un sol de mari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de a părăsi lăcașul infernal indică începutul etapei de izolare a fetei smulsă din profan printr-un fenomen în acord cu ființa sa. Conștientizarea schimbării din viața sa provoacă plânsul fetei de măritat, care devine omolog revărsării apelor: „Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămioare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Ca și plânsul materiei aflată la început, lacrimile ei marchează efortul prin care se ivește creația. Ființa îi este absorbită în procesul de repunere de la capăt a lumii și acordul dintre destinul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i recunoaște statutul superior: „ -Taci (numele fetei), nu mai plânje,/ Că nu te iau să-mi fii roabă,/ Te iau doamnă curților,/ Stăpâna argaților!” (OlăneștiSuvorov). Valoarea magică a plânsului este revelată de gestul nobil al colectării lacrimilor: „Dar nu știu, coase ori descoase,/ Dar la lacrimi știu că varsă/ Și le varsă’ntr’un stacan,/ Le stropește sub divan” (Lazo - Orhei). Aruncarea lacrimilor pe pământul de sub patul mitic al fecioarei este de natură să contamineze o dată în plus universul cu fecunditate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]