7,311 matches
-
binelui. Pe temeiul acestei competențe, filozoful-rege va conduce fără a avea nevoie de legi scrise. În subsidiar Platon s-a decis, practic, scriind aceste lucruri, pentru primatul politicii asupra moralei, al statului asupra individului. Cum își mai poate prezerva Platon coerența internă a propriei doctrine și cum poate salva de la dilema perpetuă propriul discurs asupra Binelui în condițiile în care recunoaște preeminența politicului asupra eticului? Cum poate rezista filosofia lui Platon unui eventual episkepsis, el însuși obligat acum să ia în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de caracteristici care permite descrierea acestei persoane, identificarea ei printre celelalte. Orice construcție teoretică validă referitoare la personalitate trebuie să permită, prin operaționalizarea conceptelor sale, descrierea conduitelor și aspectelor psihofizice care fac din orice ființă umană un exemplar unic; Ă coerența: majoritatea teoriilor postulează ideea existenței unei anume organizări și interdependențe a elementelor componente ale personalității. Când în comportamentul cuiva apar acte neobișnuite, ele surprind deoarece contravin acestui principiu; încercând să explicăm, să înțelegem acțiunile curajoase ale unei persoane timide, nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comportamentul cuiva apar acte neobișnuite, ele surprind deoarece contravin acestui principiu; încercând să explicăm, să înțelegem acțiunile curajoase ale unei persoane timide, nu facem altceva decât să reducem incoerența inițială utilizând modele propuse de o anume teorie a personalității. Postulatul coerenței este indispensabil studiului structurilor de personalitate și al dezvoltării lor; personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapuse, ci un sistem funcțional format din elemente interdependente. De aici rezultă o a treia caracteristică: Ă permanența (stabilitatea) temporală: Dacă personalitatea este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de personalitate și al dezvoltării lor; personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapuse, ci un sistem funcțional format din elemente interdependente. De aici rezultă o a treia caracteristică: Ă permanența (stabilitatea) temporală: Dacă personalitatea este un sistem funcțional, în virtutea coerenței sale, acesta generează legi de organizare a căror acțiune este permanentă. Deși o persoană se transformă, se dezvoltă, ea își păstrează identitatea sa psihică. Ființa umană are conștiința existenței sale, sentimentul continuității și identității personale, în ciuda transformărilor pe care le
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Deși o persoană se transformă, se dezvoltă, ea își păstrează identitatea sa psihică. Ființa umană are conștiința existenței sale, sentimentul continuității și identității personale, în ciuda transformărilor pe care le suferă de-a lungul întregii sale vieți. Aceste trei caracteristici, globalitate, coerență și permanență evidențiază faptul că personalitatea este o structură. Una din definițiile ce evidențiază cel mai bine aceste caracteristici este cea dată de Allport: „Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul său
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atribuie efectului observat o cauză. Fritz Heider, inițiatorul teoriei atribuirii a fost cel care a atras atenția cercetătorilor asupra importanței inferențelor pe care le face simțul comun cu privire la evenimentele din mediu. El a așezat nevoia de înțelegere, de ordine, de coerență logică între motivele umane fundamentale. În concepția lui, cauzele pe care le atribuim comportamentelor celorlalți sunt de două feluri: factori interni (de pildă, motivația persoanei) și factori externi (situația, presiunea socială). De asemenea, el a arătat că individul nu face
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
istorice ale creativității. Primul se referă la importanța determinării fenomenelor istorice de cadrul temporal și de conținutul lor. „Când” determină „ce anume” va fi important. În al doilea rând, instituțiile și grupurile identificabile au un rol pivotal în selectarea și coerența ansamblului vast de posibilități deja existente în opera și în mintea persoanelor creatoare. Al treilea aspect constă în faptul că relevanța ideilor și evenimentelor se evidențiază numai atunci când există o grupare de indivizi influenți profund implicați în același domeniu, problemă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
opera și în mintea persoanelor creatoare. Al treilea aspect constă în faptul că relevanța ideilor și evenimentelor se evidențiază numai atunci când există o grupare de indivizi influenți profund implicați în același domeniu, problemă sau set de posibilități și presupune: a) coerența și coexistența unui volum considerabil de cunoștințe și interese; și b) semnificația și înțelesul nu sunt abstracte, ci, după cum arăta William James, ci rezultă din consecințe nu întotdeauna previzibile. Din acest punct de vedere, istoria reprezintă un experiment. Câteva dintre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înrădăcinat în trecut, deoarece, pentru ca publicul să fie capabil măcar să înțeleagă acel produs, trebuie să existe un cadru de referință și acesta nu poate fi furnizat decât de trecut. Fără un fel sau altul de referire la trecut, ar lipsi coerența. Produsul nu ar avea nici un înțeles pentru noi. Argumentul lui Bailin se încadrează în perspectiva publicului care se confruntă cu produsul, dar putem foarte ușor să îl extindem și la persoana creativă. Atunci când o persoană face o inovație, indiferent cât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
stabil, trebuie să fie îndeplinite patru exigențe funcționale: adaptarea la mediul înconjurător prin producerea și distribuirea de bunuri rare (A), definirea și ierarhizarea obiectivelor ce urmează a fi atinse (G, ca Goal), acțiunea permanentă a mecanismelor integratoare (I) și menținerea coerenței sistemului (latent) de valori (L) (Parsons et al., 1953; Coenen-Huther, 1984, pp. 42-48). Aceste patru funcții definesc terenuri de activitate de unde apar elitele economice, politice, juridice și culturale. Toate contribuie, în felul lor, la ceea ce Raymond Boudon și François Bourricaud
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în fiecare caz în parte. Numai descoperirea unui unghi de atac sistematic, orientând întotdeauna deciziile în sensul acelorași interese, ar sugera existența unei clase conducătoare în măsură să-și impună punctul de vedere asupra tuturor celorlalte. În absența unei asemenea coerențe constatate empiric, trebuie să ne limităm la constatarea existenței unor elite cât se poate de diversificate pentru o societate modernă. Difuzarea inovațiilor O modalitate de a aprecia influența unei elite oarecare este aceea de a examina rolul pe care ea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mei Cuprins Argument ................................................................................................................................ 5 Partea Întîi: Dimensiuni ale existenței umane Dimensiunea intelectuală și afectivă: Cuvîntul, noțiunea, judecata, ideea, teoria - particularul, accidentalul.................................... 9 Spirit critic, obiectiv - apreciere și autoapreciere subiectivă ............................................... 12 Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul ..................................... 16 Logică/coerență, certitudine, realism - ilogism, nerealism, ambiguitate ........................... 18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
misterul vieții conștiente care se perpetuează la nesfârșit, să meditez asupra structurii minunate, a universului, pe care abia dacă o putem percepe, și să Încerc umil să Înțeleg măcar o parte infinitesimală a inteligenței care se manifestă În Natură”. Logică/ Coerență, certitudine, realism - ilogism nerealism, ambiguitate „După părerea mea, perfecțiunea mijloacelor și confuzia scopurilor pare să caracterizeze epoca noastră.” (A. Einstein) Constatarea lui Einstein pare să fie valabilă și pentru acest Început de nou mileniu, cînd oamenii abandonează calea „suferinței” (desigur
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
absurd.” (A. Malraux) Putem să acceptăm „absurdul” În semnificația lui logică doar pentru a realiza o situație comică, menită să ne destindă (ex: teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco). În rest, absurdul ca idee sau situație lipsită de sens, de coerență logică este generator de neliniște și chiar de angoasă (filosofii existențialiști au urmărit implicațiile absurdului În condițiile societății concurențiale contemporane - Camus, Sartre etc.). * „Concluzia logică a oricărui sfîrșit este un nou Început.” (Petre Botezatu) Desigur, aici termenul de „logic” implică
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întreținută În suflet se transformă, treptat, În arta de a se obține maximum de răutate În relația dintre oameni. * „Să căutăm a cugeta bine: iată principiul moralei.” (Blaise Pascal) În afară de aspectul logic al cugetării, care trebuie asigurat pentru realizarea unei coerențe a exprimării, este obligatoriu să spunem și să apărăm „adevărul”, fără de care relațiile dintre oameni ar fi marcate doar de nedreptăți și umilințe. * „Țineți Întotdeauna pe cei răi despărțiți: siguranța Întregii lumi depinde de aceasta.” (La Fontaine) Explicația psihologică o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui propriu: propunerea unei sinteze între cele două școli surori învrăjbite, spre binele unui creștinism curățat de implicările dăunătoare datorate exercitării puterii temporale. Dacă-l citim mai atent - și nu doar într-un text ci în toate cărțile sale - sesizăm coerența acestei idei. Despre Constantin și despre voluptate, despre liberul arbitru și limba latină, despre dialectică și eleganță, Lorenzo Valla dezvoltă o concepție neobișnuită, în afara cadrului obișnuit în care gândește istoriografia tradițională. De unde și supărătoarea tendință a istoricilor oficiali de a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
el evoluează într-un alt loc decât acela unde-l cauți și, bineînțeles, nu-i acolo de unde i se aude vocea! în ce mod pot fi disprețuiți mai bine un om, o gândire, o operă? Cum poți neglija mai lesne coerența angrenării mai multor cărți într-o existență? Lectura Dialogului asupra liberului arbitru î1443) e suficientă pentru a ne da seama că Lorenzo Valla crede în Dumnezeu, mai exact în cel al creștinilor. Nici vorbă de ateism, de deism, de materialism
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu un rebus. Nimic nu-i pus acolo la întâmplare, totul înseamnă ceva, amănuntele au și ele sens. Poți trăi acolo fără să vezi nimic, poți trece pe lângă esențial, desigur, dar privirii exersate sau informate ansamblul îi arată o reală coerență intelectuală. Florile, tablourile, obiectele, clădirile, aranjarea lor vizează producerea unui efect filosofic. Grădină vorbește celui care o ascultă și știe să înțeleagă. 6. Limbajul silențios al lucrurilor. în mod evident, antica Grădină a lui Epicur nu era o invenție absolut
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
joase continue. Și foarte devreme, el face din ea, în cuprinsul cărții sale, ocazia arhitectonică a întregii existențe: ea este aceea care dă sens restului, colorează ansamblul, definitivează ceea ce viața a schițat doar în trăsături generale. Momentul ultim dă o coerență tuturor celor care îl preced. De unde și interesul filosofului de a muri... ca filosof, cum se obișnuiește să se spună despre cei care acceptă ultima lovitură a sorții fără să se tulbure, fără a se plânge, cu seninătate. Așadar, cum
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
el poate face servicii acestui curent care se reclamă de la gândirea lui datorită principiului prelevărilor - al ciupelii îpillotage), pentru a recurge la termenul utilizat de filosof însuși. A citi Eseurile în economia lor proprie și intrinsecă obligă la o anumită coerență: de la primul până la ultimul capitol, gândirea lui Montaigne apare ca barocă, întortocheată, complexă, sinuoasă, desigur, dar niciodată contradictorie dacă ne dăm silința de a privi în perspectiva ansamblului pasajelor referitoare la o aceeași priblemă. Marea carte exploatată ca o carieră
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
exact la numele lui Epicur...) redactează Viețile, doctrinele și învățăturile filosofilor iluștri, el pare să utilizeze din plin munca gînditorului din Gadara, care consideră toate școlile ce au precedat epicurismul drept niște entități cărora încearcă să le pună în evidență coerența, evoluția, dinamica. Și chiar încărcătura polemică, îndeosebi în privința platonismului și a stoicismului... Philodemos inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora și Platon, desigur, dar mai ales pentru că, în acest subiect, au examinat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Grigore din Nysa sfântul Ioan Gură de Aur, sfântul Ipolit, sfântul Irineu, sfântul Iustin, Origene, platonicieni și stoici, salvatori de texte, Tertulian, penitență, și plăcere, și rugăciune, taine, teism, Toma d’Aquino, zei -Venus SPIRITUL LIBER adversarii săi, și clandestinitate, coerență, Frați și Surori, gândire dispărută, și gnosticism, și grația, și hedonism, influențe, Ioachim din Flora, metamorfoze, și morala, și panteismul, și păcatul, persecutat, și plăcerea, semnificația termenului, surse dispărute, surse indirecte, și trupul, filosofi AMAURY din BÈNE și alegoriile, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Evaluare ex ante se efectuează înaintea implementării programului. Pentru ca o intervenție să fie evaluată ex ante, ea trebuie să fie cunoscută cu precizie, adică trebuie să existe cel puțin un plan de implementare. Această formă a evaluării asigură relevanța și coerența unei intervenții. Concluziile sale vor fi integrate în procesul decizional. În principal evaluarea ex ante presupune ca și m. a contextului o analiză de context, deși furnizează informații despre caracteristicile mecanismelor de intervenție în funcție de ceea ce există deja. Evaluarea ex ante
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conține măsurile concrete, specificate în orizonturi de timp și responsabilități” (Zamfir, 2005). Cu alte cuvinte, s. spune ce se va face, dar nu cum se face. S. nu se conturează în urma planificării, ci stau la baza planului strategic și asigură coerența internă a acestuia, influențând semnificativ modul în care este implementat. Spre exemplu, definind principiile generale, în planificare, unele activități/obiective/termene vor deveni strategice prin aportul și importanța pe care le au în atingerea scopului și a obiectivelor generale. Strategia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
considerată mai importantă și precede simpla schimbare a caracteristicilor mediului economic. Schimbarea instituțională cere timp și presupune un grad înalt de experimentare și incertitudine. În aceste condiții, o parte din vechile instituții rămân necesare pentru menținerea unui grad suficient de coerență și predictibilitate a activităților economice. Controlul direct al statului asupra cel puțin a unora dintre întreprinderi trebuie menținut; statul poate să fie un agent de socializare și control al întreprinderilor care trebuie deprinse să accepte constrângeri financiare clare și să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]