2,111 matches
-
o situație foarte specială. Și pentru că i-am cunoscut sunt foarte mândru, dar și pentru că fac parte din echipă - de asta sunt de fapt cel mai mândru. Împreună cu Andi am trăit șapte ani în pădurea de pe drumul Terebesi într-o colibă construită chiar de noi. Veneau pe acolo polițist, paznic, Crucea Roșie, muncitori ai autorității autonome, niciodată nimeni nu a avut probleme cu noi. Apoi, a venit ziua de 4 februarie 2013. Dimineață, la 7.30, afară minus 10 grade, ningea
Orașul e al tuturor! Povești din Budapesta () [Corola-website/Science/296067_a_297396]
-
confiscate de către „Centrul Național pentru Romanizare.” Majoritatea deportaților romi au fost stabiliți în estul Transnistriei, pe malul Bugului, în raioanele Baltă, Berezovka, Golta și Otchakov. Situația din aceste regiuni era foarte grea. Primii romi ajunși acolo și-au construit singuri colibele. „Acolo când am oprit la Moldovka, pe o vale mare așa, vara a fost, n-a fost iarnă. Și când am ajuns acolo, am facut corturile, am așezat, am stat ca o lună jumate. Și au venit și ne-au
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
n-a mai ținut cinste, n-a mai ținut putință omenească în capul lor. Ăștia [jandarmii] așa făceau de rău cu noi.” (Mihai Istrate) Mai mult, urmele existenței și deportării romilor erau șterse prin gropi comune și arderea cadavrelor, a colibelor și a caselor din lagăr: „Îi strângeau țiganii și poliția de dimineață...morți...de pe lângă bordeie, de pe lângă drumuri. Și le făcea o groapă mare, mare, adâncă că fântână. Și îi aruncă acolo că pe câini, unul peste altul.” (Margareta Adam) „Aruncă
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
de zăpadă până la glezne, având clopoței pe veșminte și numele neamurilor scrise cu aur. apoi intrând în cortul muntelui. exilați cuprinși de oboseală, ducându-și tovarășii pe brațe și pe umeri, coborând din corăbii prin nisip. împletitorii de coșuri, locuitorii colibelor de ciobani, neguțătorii de ceară, cei care duc cărți pe care nu le pot citi, care au capul acoperit cu plâns, ori ce sfioși, ziditorii numelui. șezând la mese de piatră, dormind în paturi de piatră. piatră vie peste piatră
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
doua jumătate a secolului XIX și din secolul XX reprezentanți ai avangardei românești și lucrări ale artiștilor care formează o punte de legatură între prima și a doua jumătate a secolului. Se află la intrarea în Pădurea Gârboavele, conținând câteva colibe specifice zonei limitrofe a Dunării de Jos. Aflat lângă Casa Memorială A. I. Cuza, găzduiește doar colecții de medalistică, numistmatică și medalistică. Se află în Piața Centrală. Găzduiește diferite colecții de filatelie, numismatică, etc. Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
află Colegiul Național Dimitrie Cantemir. O legendă despre proveniența numelui de "Breaza" este consemnată în "Marele Dicționar Geografic al României" de George Ioan Lahovari. Conform acesteia, primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
și foarte bună. Există încă în stare foarte bună case care au fost construite după stilul arhitectonic austriac, cu bolte din cărămizi, zidarii au fost școliți la Budapesta. Pe raza comunei sunt și în prezent așezările "sezoniere", în termeni locali colibe care servesc exclusiv la creșterea animalelor. Multe din aceste așezări sunt acum în stare avansată de degradare, fiind și părăsite. În perioada interbelică erau și așa numitele "colibe mutătoare", folosite de ciobani și în general crescătorii de vite. Dacă în
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Pe raza comunei sunt și în prezent așezările "sezoniere", în termeni locali colibe care servesc exclusiv la creșterea animalelor. Multe din aceste așezări sunt acum în stare avansată de degradare, fiind și părăsite. În perioada interbelică erau și așa numitele "colibe mutătoare", folosite de ciobani și în general crescătorii de vite. Dacă în deceniile trecute, aceste colibe aveau tendința de a se permanentiza, acum la început de mileniu trei, nu mai prezintă același interes din partea localnicilor. Un motiv este faptul că
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
la creșterea animalelor. Multe din aceste așezări sunt acum în stare avansată de degradare, fiind și părăsite. În perioada interbelică erau și așa numitele "colibe mutătoare", folosite de ciobani și în general crescătorii de vite. Dacă în deceniile trecute, aceste colibe aveau tendința de a se permanentiza, acum la început de mileniu trei, nu mai prezintă același interes din partea localnicilor. Un motiv este faptul că tinerii nu sunt atrași de acest fel de viață, nici măcar temporar. Domeniile principale de activitate care
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
reformele. Cu 9 ani mai înainte Dobrogea de Nord fusese alipită României prin tratatul de la Berlin după ce fusese luată Imperiului Otoman la capătul războiului Ruso-Turc din 1877-1878. Pe lângă pescarii greci, oierii români și crescătorii de cai tătari, care aveau aici colibe și bordeie, s-au așezat în sat și ruși scopiți din secta Răscolnicilor, persecutați în Imperiul Rus și refugiați aici în sec. XIX, după cum arată Eugene Pittard în "La Roumanie : Valachie - Moldavie - Dobrudja", Paris 1917, la pagina 299. După o
2 Mai, Constanța () [Corola-website/Science/301133_a_302462]
-
al localității au fost consemnate în anii 1857-1859, când s-au stabilit aici grupuri de mocani veniți din părțile Făgărașului și Muscelului, cărora li s-au adăugat alte grupuri de păstori între anii 1864-1866; aceștia și-au construit bordeie și colibe în preajma lacului, formând un cătun numit atunci Bășica Galbenă sau Movila Galbenă. Localitatea a luat ființă între anii 1879-1882 (când a și fost atestată documentar), prin împroprietărirea participanților la Războiul de Independență al României și a tinerilor căsătoriti. Au primit
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Tiumen). Pe la 18 ani, a petrecut trei luni într-o mânăstire. Aici a intrat în secta desprinsă din Biserica Ortodoxă Rusă a hlîstilor. La scurtă vreme după ce a părăsit mânăstirea, a vizitat un om venerat ca sfânt, care avea o colibă în zonă, Macarie. Macarie a avut o influență uriașa asupra tânărului. Rasputin s-a căsătorit în 1889 cu Parascovia Fiodorovna, având împreună trei copii. În 1901 a părăsit satul natal și a plecat în pelerinaj. În timpul călătoriei sale, a vizitat
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
roman de Vila Petri. În 1317 este pomenit sub denumirile de Petrifalău (maghiară) și Petersdorf (germană). În secolul al XIII-lea, localitatea a fost colonizată cu "oaspeți germani", iar populația română a fost izolată la mărgini, unde și-a construit colibe, de unde și denumirea de colibari. Unele dintre cele mai importante obiective istorice de pe raza localității sunt turnul fostei biserici și zidul fostei cetăți. Ruinele turnului-clopotnița se află astăzi în mijlocul cimitirului evanghelic, fosta curte a cetății medievale de stil romanic. De
Petrești, Alba () [Corola-website/Science/300263_a_301592]
-
sătenii ternurilor mai îndepărtate aflate la 5-6 km de sat la Meterg, sau După Stână ori în Fața Natului, teren în hotar cu Brăzăștenii la 8 /9 km. În aceste spații de câteva sute de hectare ieșeau vălenii cu oile la colibă. Coliba, o constucție-adăpost din bârne acoperită cu paie, cu o suprafață ce varia între 9 și 16 mp, cu o vartă de foc și polițe pe pereți, eventual cu un pătucean, devenea peste vară un adevărat centru de procesare a
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
ternurilor mai îndepărtate aflate la 5-6 km de sat la Meterg, sau După Stână ori în Fața Natului, teren în hotar cu Brăzăștenii la 8 /9 km. În aceste spații de câteva sute de hectare ieșeau vălenii cu oile la colibă. Coliba, o constucție-adăpost din bârne acoperită cu paie, cu o suprafață ce varia între 9 și 16 mp, cu o vartă de foc și polițe pe pereți, eventual cu un pătucean, devenea peste vară un adevărat centru de procesare a produselor
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
foc și polițe pe pereți, eventual cu un pătucean, devenea peste vară un adevărat centru de procesare a produselor lactate: caș, unt, jântiță, urdă, zară, o parte dintre aceste alimente ducându-se zilnic acasă pentru nevoile familiei. Amenajarea interioară a colibei era expresia sensibilității și hărniciei băciței. Tot spațiul acesta pastoral era împânzit de colibe și de staule, câte 10-20 pe câte un versant, în vreme ce dincolo de culme erau altele. Această densitate umană a făcut să se împuțineze fiarele, pricipalul dușman al
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
centru de procesare a produselor lactate: caș, unt, jântiță, urdă, zară, o parte dintre aceste alimente ducându-se zilnic acasă pentru nevoile familiei. Amenajarea interioară a colibei era expresia sensibilității și hărniciei băciței. Tot spațiul acesta pastoral era împânzit de colibe și de staule, câte 10-20 pe câte un versant, în vreme ce dincolo de culme erau altele. Această densitate umană a făcut să se împuțineze fiarele, pricipalul dușman al oilor fiind lupul, care nu o dată făcea pagube, așa că oile trebuiau bine păzite mai
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
noapte ca și mulsul și prepararea cașului revene unor fete abia ajunse la pubertate. Bărbații erau plecați la munci mai grele, precum cositul și adunatul fânului ori sapa porumbului și a cartofilor. Pe tarla, mai aproape sau mai departe de colibă, era staulul în care erau adăpostite oile pe timpul nopții, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane așezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai facilă deplasarea ei. Mai ales pe înserate, după ce oile și vitele erau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și ca o garanție a fidelității, căci imașul era plin de hăndrălăi, care puteau atenta la pudiciate femeilor. În cazul fetelor situația devenea uneori dramatică, nu o dată întâmplându-se să se nască aici copii din flori... Ieșitul din țarină la colibă se făcea de obicei după sfinții Constantin și Elena și era însoțit de un adevărat ritual. Mai înâi se ducea acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea polițe, băga mușchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
uneori dramatică, nu o dată întâmplându-se să se nască aici copii din flori... Ieșitul din țarină la colibă se făcea de obicei după sfinții Constantin și Elena și era însoțit de un adevărat ritual. Mai înâi se ducea acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea polițe, băga mușchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne și punea în fața colibei armindenul, semnul prezenței vieții. Imediat se ducea staulul pentru oi și cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stână, de care
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
întâmplându-se să se nască aici copii din flori... Ieșitul din țarină la colibă se făcea de obicei după sfinții Constantin și Elena și era însoțit de un adevărat ritual. Mai înâi se ducea acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea polițe, băga mușchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne și punea în fața colibei armindenul, semnul prezenței vieții. Imediat se ducea staulul pentru oi și cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stână, de care avea grijă femeia. Tot
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
obicei după sfinții Constantin și Elena și era însoțit de un adevărat ritual. Mai înâi se ducea acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea polițe, băga mușchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne și punea în fața colibei armindenul, semnul prezenței vieții. Imediat se ducea staulul pentru oi și cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stână, de care avea grijă femeia. Tot în sarcina femeii, dar și a copiilor, era dusul oilor și a vitelor. Dacă vitele erau mânate
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
pășunat cruci vechi de lemn sau de piatră, așa numitele cruci celtice sculptate, cu semnul soarelui între brațe, evocând Soarele Mântuirii. La aceste cruci de hotar se făceau slujbe religioase, sfeștanii primăvara când se ieșea cu animalele în imaș la colibă, și masluri la unele dintre ele, cum este crucea din șaua Crocanilor din Meterg, prilej cu care se întâlneau aici credincioșii din mai multe sate la rugăciune și sfințirea apei cu care stropeau mai apoi sălașele, holdele și animalele.
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]