2,713 matches
-
de 1.700 grade Celsius iar în crematorii moderne se lucrează cu o temperatură cuprinsă între 800 și 1.000 grade Celsius ceea ce duce la o ardere incompletă a oaselor mari și trebuie măcinate. Cea mai mare problemă legată de combustia umană spontană e că lipsesc amănunte și date precise. În mare majoritate lipsesc rapoartele medicului legist sau investigații detaliate dar cu toate astea s-au observat unele elemente comune: Explicațiile raționale ale acestor fenomene pot fi de crimă sau de
Combustie umană spontană () [Corola-website/Science/325245_a_326574]
-
Încăperea suferise daune din cauza focului, ferestrele erau sparte. Biroul era afectat de foc iar oglinda de asemenea spartă. Lumânările din încăpere erau topite. De aici a venit ideea că focul produs într-o încăpere închisă ar fi putut proveni de la combustia umană spontană. Trei ani mai târziu, un servitor al contesei pe nume Stauff a fost învinuit de asasinat. A fost arestat, acuzat și întemnițat. Stauff a mărturisit că intrând în odaia contesei a văzut bijuteriile sale și s-a simțit
Combustie umană spontană () [Corola-website/Science/325245_a_326574]
-
plastic a televizorului care s-a topit din cauza căldurii. Focul a fost stins după șapte ore de ardere, după ce mare parte din corpul porcului arsese și devenise cenușă. În urma acestul experiment, cercetătorii de la BBC au au explicat următoarele însușiri a combustiei spontane: Există o mulțime de explicații care sunt însă, respinse de către oamenii de știință datorită faptului că se apelează la practici magice sau pentru că sunt în dezacord cu cunoștințele actuale. În aceste teorii intră: Jules Verne descrie în romanul „"Căpitan
Combustie umană spontană () [Corola-website/Science/325245_a_326574]
-
este un amestec de substanțe (comburant și carburant) capabil de reacții chimice puternic exoterme, utilizat în motoarele de rachetă cu destinație militară și civilă. Energia potențială chimică este transformată în căldură în camera de combustie de unde produsele de ardere (propulsantul), se destind și se accelerează în ajutajul reactiv asigurând forța de tracțiune a motorului. ul are următoarele caracteristici: Propergolii solizi sunt de obicei sub formă de pulberi metastabile, formând o substanță activă omogenă sau eterogenă
Propergol () [Corola-website/Science/335725_a_337054]
-
gazos și propergol solid. De obicei combustibilul este solid, iar oxidantul este lichid. Lichidul este injectat în combustibilul solid, al cărui rezervor servește și drept cameră de ardere. Propergolii hibrizi au performanțe ridicate, similare cu cele ale propergolilor solizi, iar combustia poate fi controlată, oprită sau repornită. Motoarele cu combustibili hibrizi se construiesc însă rar pentru că nu pot deplasa sarcini mari. SpaceShipOne, care a câștigat Ansari X Prize, a fost propulsată de un motor hibrid care folosea protoxid de azot ca
Propergol () [Corola-website/Science/335725_a_337054]
-
al eficienței. Puterea maximă este necesara în situție de urgență când manșă se aduce la capătul cursei, cu luare-aminte că limitarea de sistem nu poate fi depășită. Piloții nu au posibilitate de a face override manual. Pe aeronavele cu motor combustie internă sistemul înlocuiește parțial sistemului electro-generator de aprindere (metodă veche magnetică și eliminarea carburatorului) înlocuită de A/F-CU controlul amestecului combustibil și prioritatea motorului. Prin controlarea injecției de amestec proaspăt și sincronizarea scânteii, pilotul nu mai este obligat să
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
de distrugere a lui "Challenger". La centrul de control al misiunii, în momentul dezintegrării navetei "Challenger", s-a auzit doar zgomot alb pe legătură radio aer-sol. Ecranele de televiziune au arătat un nor de fum și vapori de apă (produsul combustiei hidrogenului) în locul unde fusese "Challenger", cu bucăți din navă căzând spre ocean. La aproximativ Ț+89, directorul de zbor Jay Greene a cerut informații ofițerului de dinamică zborului. Acesta a răspuns: „...filtrul (radar) are surse discrete”, o indicație în plus
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
începuse să scadă după ce atinsese maximul). Când s-a dezintegrat rezervorul, combustibilul și oxidantul stocate în acestă s-au împrăștiat, lăsând impresia unei mingi de foc. Totuși, conform echipei NAȘĂ care a analizat imaginile după accident, a fost doar o „combustie localizată” a gazului propulsor. Norul vizibil era compus mai ales din vapori și gaze rezultate din împrăștierea oxigenului lichid și a hidrogenului lichid. Stocat într-un mediu criogenic, hidrogenul lichid nu ar fi putut să se aprindă suficient de rapid
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
angrenaje parțial imersate în lichid sau manivele care pot balansă în depozite în timp ce aparatul funcționează. Rotile care se învârt aruncă uleiul în aer și în jurul lor, în timp ce manivelele lovesc la suprafață uleiului, stropind aleatoriu în interiorul suprafețelor motorului.Unele motoare prin combustie internă conțin în mod specific "roți aruncătoare" ce aruncă la întâmplare ulei pe interiorul mecanismului. Pentru lubrifierea mașinăriilor cu viteze și puteri mari, pierderile de lubrifiat pot resulta în supra-incalzirea și avarierea rulmenților datorită fricțiunii. De asemenea, în medii murdare
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
poate fi aprovizionata în mod continuu rulmentului și tuturor suprafețelor în contact, iar cel în exces poate fi colectat pentru filtrare, răcire și posibila refolosire. Această metodă este folosită în mod obișnuit în marea și complexă arie a motoarelor cu combustie internă în părți ale motorului în care lubrifierea prin stropire nu poate ajunge, cum ar fi în ansamblele valvelor supraîncălzite. Turbochargere de mari viteze de asemenea necesită un sistem de lubrifiere prin presiune pentru a răci rulmenții și pentru a
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
Pila de combustie este un sistem electrochimic care convertește energia chimică în energie electrică. Combustibilul (sursa de energie) este situat la anod, iar la catod se află oxidantul. Spre deosebire de baterie, care este un sistem închis, pila consumă combustibilul de la anod prin oxidare electrochimică
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
situat la anod, iar la catod se află oxidantul. Spre deosebire de baterie, care este un sistem închis, pila consumă combustibilul de la anod prin oxidare electrochimică generând curent electric continuu de joasă tensiune. Avantajele utilizării sistemelor energetice pe bază de pile de combustie sunt: Pentru a asigura desfășurarea acestui proces, este indispensabilă realizarea unui element conținând un anod, un catod și un electrolit care poate fi alimentat direct cu un combustibil, și cu aer. Oxigenul necesar arderii combustibilului este ionizat la catod. Ionii
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
poate fi alimentat direct cu un combustibil, și cu aer. Oxigenul necesar arderii combustibilului este ionizat la catod. Ionii migrează apoi în electrolit pentru a ajunge la anod unde se produce oxidarea combustibilului. Procesele cinetice ireversibile asociate unei pile de combustie constau într-o serie de reacții de oxidoreducere. Un combustibil A (hidrogen) este transportat la anodul poros unde este absorbit pe suprafața acestuia, apoi disociat în ioni și electroni într-un proces de oxidare. După aceea, are loc migrarea electronilor
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
transportul ionilor combustibilului A de la anod la catod. La catod, se întâlnesc ionii (veniți prin electrolit), electronii (veniți prin circuitul electric exterior) și oxidantul B. Are loc reacția de reducere, rezultând un produs de reacție care trebuie eliminat. Pila de combustie se compune deci, din trei elemente: electrolit, electrozi și reactanți. În timpul funcționării, electrozii nu suferă nicio modificare structurală, ei servind doar ca suport pentru reacție. La anod are loc oxidarea catalitică a hidrogenului atomic, iar la catod reducerea catalitică a
Pilă de combustie () [Corola-website/Science/307364_a_308693]
-
control al motoarelor, au fost utilizate în primul rând pentru reglarea aprinderii acestora. Din anul 1987 aceste module electonice sunt folosite pentru reglarea aprinderii și la motoarele diesel. Aproximativ de la mijlocul anilor 90 sistemele de reglare mecanice la motoarele cu combustie internă, au fost aproape complet înlocuite de către modulele de control electronice. Modulele de control "ECU" din componența autovehiculelor includ în afara sistemului de aprindere, printre altele și: sistemul de pornire, de anti-blocare al frânelor (ABS), de climatizare, de control airbag, controlul
Calculator de bord () [Corola-website/Science/315873_a_317202]
-
mai mari zăcăminte de gaze de shale, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cubi . In Ucraina rezervele de gaz de șist se ridică la cel puțin 30 de trilioane de metri cubi . Cantității de CO rezultată din combustia gazului trebuie să i se adauge CO rezultat din petrolul folosit pentru construcția și funcționarea puțurilor, ca și pierderile de metan în atmosferă în timpul extracției și transportului. În conformitate cu un articol de Robert Howarth de la Universitatea Cornell, publicat în Climatic Change
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
suficientă pentru parcurgerea a 20 km. Mazda a echipat modelul său RX-8 cu motor Wankel (piston rotativ) ce funcționează cu combustibil hibrid benzină sau hidrogen dezvoltând 184 kW (255 hp). Avantajele utilizării hidrogenului la motoarele cu ardere internă: Pilele de combustie sunt dispozitive de conversie electrochimică ce produc energiei electrică utilizând drept combustibil hidrogen, metan, metanol, soluție de glucoză, iar ca oxidant oxigen, clor, bioxid de clor, peroxid de hidrogen etc. Tensiunea la bornele pilei de combustie cu hidrogen, teoretic, este
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
ardere internă: Pilele de combustie sunt dispozitive de conversie electrochimică ce produc energiei electrică utilizând drept combustibil hidrogen, metan, metanol, soluție de glucoză, iar ca oxidant oxigen, clor, bioxid de clor, peroxid de hidrogen etc. Tensiunea la bornele pilei de combustie cu hidrogen, teoretic, este de 1,23V dar practic se atinge 0,5-1V din care motiv sunt legate în serie și paralel în grupuri de obicei mai mari de 45 pile. Randamentul ajunge până la de 72% pe celulă (62% pe
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
sunt legate în serie și paralel în grupuri de obicei mai mari de 45 pile. Randamentul ajunge până la de 72% pe celulă (62% pe sistem) în funcție de tip, energia netransformată în current electric este disipată sub formă de căldură. Pilele de combustie se utilizează în: Ca sursă de energie electrică sub formă de pilă de combustie miniaturală poate înlocui acumulatoarele în aparatele portabile. Tehnologia stocării hidrogenului în cantități mici nu este pusă la punct. Pilele de combustie pot fi utilizate pentru generarea
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
pile. Randamentul ajunge până la de 72% pe celulă (62% pe sistem) în funcție de tip, energia netransformată în current electric este disipată sub formă de căldură. Pilele de combustie se utilizează în: Ca sursă de energie electrică sub formă de pilă de combustie miniaturală poate înlocui acumulatoarele în aparatele portabile. Tehnologia stocării hidrogenului în cantități mici nu este pusă la punct. Pilele de combustie pot fi utilizate pentru generarea de curent electric, iar căldura disipată (până la 50% din energia ânmagazinată în hidrogen) pentru
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
formă de căldură. Pilele de combustie se utilizează în: Ca sursă de energie electrică sub formă de pilă de combustie miniaturală poate înlocui acumulatoarele în aparatele portabile. Tehnologia stocării hidrogenului în cantități mici nu este pusă la punct. Pilele de combustie pot fi utilizate pentru generarea de curent electric, iar căldura disipată (până la 50% din energia ânmagazinată în hidrogen) pentru încălzire și prepararea apei calde. În proiectul JET cu ajutorul camerei toroidale Tokamak s-a realizat la 9 noiembrie 1991 prima reacție
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
Cenușa sau scrumul este produsul combustiei unui material și este compusă din substanțe anorganice necombustibile, precum sărurile minerale. Acestea rămân ca reziduri sub formă de praf depozitat în loc combustiei și altă parte poate să fie expulzată în aer ca parte a fumului. Îa analiza alimentelor, partea
Cenușă () [Corola-website/Science/310960_a_312289]
-
Cenușa sau scrumul este produsul combustiei unui material și este compusă din substanțe anorganice necombustibile, precum sărurile minerale. Acestea rămân ca reziduri sub formă de praf depozitat în loc combustiei și altă parte poate să fie expulzată în aer ca parte a fumului. Îa analiza alimentelor, partea mineralelor care nu ard și nu se evaporă este numită de asemenea cenușă. După calcinare este mai ușor de analizat fiecare mineral în
Cenușă () [Corola-website/Science/310960_a_312289]
-
cu viteza luminii, și deci și o cantitate foarte mare de combustibil. Recent s-a descoperit că energia produsă de anihilarea unei cantități mici de materie cu antimaterie, este cu mult mai mare decât cea produsă de procesul chimic al combustiei. O cantitate minusculă de antimaterie anihilată poate furniza foarte multă energie, conform ecuației celebre a lui Albert Einstein, "E = mc", ceea ce îi sporește și valoarea financiară.
Antimaterie () [Corola-website/Science/299034_a_300363]
-
toate limbile latine, și, deși s-a propus înlocuirea sa cu termenul "căldură de ardere", în lucrările de specialitate din termoenergetică și în toate standardele de profil se folosește expresia "putere calorifică". Termenul căldură de ardere cu varianta entalpie de combustie se folosește în lucrările de termochimie și este acceptat în standardul general de terminologie privind căldura. Există două tipuri de putere calorifică: Se consideră că vaporii de apă rezultați din ardere provin din arderea hidrogenului, și din apa conținută inițial
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]