9,556 matches
-
de hârtie și un creion). Profesorul le oferă o listă de câteva cuvinte dintr‑o povestire, o relatare sau un scenariu dinainte construit de el (cu informații din conținutul lecției respective). Fiecare pereche, în urma discuțiilor, va trebui să alcătuiască o compunere sau un scenariu pe baza unor predicții în jurul listei de cuvinte oferite. Această activitate poate fi făcută o singură dată, la început, sau poate fi repetată în decursul lecturării textului de către educator, permițându‑le elevilor să‑și modifice predicțiile de la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
4‑6 elevi în care fiecare elev prezintă soluția partenerului sau celeilalte perechi. 8. Turul galeriei - în grupuri de 3‑4 elevi, aceștia lucrează la o problemă sau la o sarcină care are drept rezultat un produs (sinteză, schemă, desen, compunere, grafic etc.) prezentat pe o coală de hârtie sau în altă formă ce poate fi expusă în clasă. După expunerea produselor obținute, fiecare grup examinează cu atenție produsele celorlalte grupe, grupele se rotesc de la un produs la altul, se discută
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activității. Variantele acestui tip de lecție pot fi identificate în funcție de specificul domeniului de activitate și de locul desfășurării activității: - lecția de formare a unor deprinderi de activitate intelectuală - analiza unui text, analiză gramaticală, rezolvare de exerciții și probleme, realizarea unei compuneri etc.; - lecția de formare a unor deprinderi motrice - specifică educației fizice, lucrului manual sau abilităților motrice; - lecția de formare a unor deprinderi tehnice - utilizarea unor instrumente tehnice, operarea pe computer etc.; - lecția de laborator; - lecția‑excursie; - lecția de activitate independentă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dintr‑o povestire însoțită de relatarea povestirii; - asocieri între sunete și litere denumind obiecte și folosind diferite imagini; - activități de sortare a unor obiecte sau imagini după criterii date; - exerciții pentru sesizarea fenomenului de conservare a unor cantități; - exerciții pentru compunerea unor lungimi etc. Formarea și dezvoltarea proceselor psihice prin exerciții senzorio‑motorii și perceptive țin de procesul de formare a abilităților implicate în învățarea actului lexic, grafic, de calcul, de cunoaștere în general și își găsește fundamentarea, cel puțin în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
permit copiilor nevăzători să manipuleze și să transforme obiecte. În general, calculatorul oferă elemente simple și modulare pe care copilul le poate alege și organiza în spațiu și timp. Facilitarea și economia gestului asociate cu puterea de acțiune a calculatorului, compunerea mesajelor textuale și a formelor, culorilor și sunetelor îi dau copilului posibilitatea de exprimare artistică precum desenul, muzica sau unele forme de poezie. În mod evident, aplicațiile informatice specializate pot conduce la importante progrese ale copilului deficient. Comunitatea de terapeuți
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
naște din pisică, după Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în restituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954, la Iași. Tot atmosfera este punctul forte al ultradocumentatului roman istoric Cântece și flăcări, compunere altfel stufoasă și dezlânată, învederând strădania de a reînvia în chip edifiant și antrenant perioada care a precedat Unirea Principatelor. Sunt urmărite detaliat numeroase personaje - unele atestate istoric - și medii sociale, între altele fiind evocată, la nivelul mai multor generații
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
un viers tărăgănat / Și aleargă și se bat pentru-o para”. Exprimarea directă, în genere discursul, comentariul, meditația lirică îi reușesc mai rar, iar în Umbra timpului (1940), în Împlinire (1942) ori în ciclul postum Cumpănă dreaptă nu sunt puține compunerile artificioase, fade. Realizări în planul liricii meditative se găseau îndeosebi în Caietul verde, elegiile de aici având o prozodie obișnuită, dar fiind scrise, mai toate, în vers alb și reluând motivul timpului, al succesiunii generațiilor, însă într-o notă gravă
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ în același stil paseist sunt lungile „balade” Toamnă la Hanul Ancuței și Beizadea Tingire. Mai interesante, prin acuitatea notației născute din faptul trăit, se dovedesc compunerile intitulate Poeme de front. Când, în Orații (1972) de pildă, poetul încearcă să cânte cu tot dinadinsul „noul”, Pillat și Blaga sunt uitați cu totul și banalitățile goale își fac locul de îndată. „Meșter” neoparnasian într-ale prozodiei, P. încearcă
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
Specimenul se numește Jurvale. El adoarme vorbind și, când e treaz, consumă toate proviziile alimentare ale posesorului încăperii. Altuia nebunia i se trage de la nevastă, care l-a părăsit. Nenorocitul sfârșește în pădure, sfâșiat de câini, zdrobit de măciuci. O compunere demonstrativă e și primul roman al lui P., Parțial color (1985), ce dă în vileag viața (pseudo)conjugală, de după divorț, a naratorului. Despărțit de nevastă, sub efectul intrigilor soacrei, Traian Daia, actor și regizor, cadru didactic la o școală populară
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
ultimul deceniu al secolului al XX-lea, definit drept „încercarea de expansiune rusească planetară drapată în pânză roșie”, un „sistem artificial, avorton al istoriei, însoțit și de un colaps spiritual general”. Cartierul Primăverii... e, structural, o parodie de roman, o compunere analoagă (cu toate marcantele diferențieri) Țiganiadei lui Ion Budai-Deleanu. O scriere cu un caracter esențialmente satiric, indicat printr-un motto din Iuvenal: „Difficile est non satyram scribere”. Preludată arbitrar de trei texte fără adeziune, materia „epică” e distribuită în șase
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Gâdei scrie despre scriitorul basarabean Dimitrie Moruzi, Stelian Dumbravă prezintă volumul Stropi de rouă de V. Militaru și semnează articolul Evoluționism literar, iar Constantin Asiminei - articolul Directive literare. Interesante sunt notele de călătorie în Argentina ale lui Iustin Stancovschi și compunerea epică în versuri, „în douăzeci și patru de cărți”, Cântarea neamului românesc de Constantin Asiminei, din care se publică câteva fragmente. La capitolul dedicat traducerilor se inserează pagini din literatura religioasă a lui Giovanni Papini. N. Iorga îl evocă într-un necrolog
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
un protagonist ori să mențină tensiunea epică, dar alunecând în platitudine și nesemnificativ. Între literatura cu teză strident moralizatoare și cea ușoară, naiv „captivantă”, R.-N. ratează șansa de a scrie literatură adevărată, paginile lăsând impresia că sunt fie niște compuneri didactice cu ambalaj literar, fie o producție artificială, ieftină, de coloratură melodramatică. Doar parțial există și secvențe izbutite, axate în special pe relatarea unor situații dramatice, care au darul să miște pe cititorul mai sentimental. O prelucrare după Doamna de
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
cu fosfați care, însă, explodează, eroul își pierde un picior (recuperat, bineînțeles, cu un colac de salvare) și, după o înfocată controversă privind felul înmormântării, se hotărăște să înhumeze piciorul ș.a.m.d. Autorul însuși își dădea seama că aceste compuneri nu pot aspira la o recunoaștere critică și le numea „simple tatonări”, cu toate că uneori nu erau lipsite de fantezie și de umor. Și romanele lui P. - Condamnații la castitate (1933), Fortul 13 (1936), Tigrii (I-II, 1937) - continuă să surprindă
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
unui copil alcoolic, ucenic al unui preot stăpânit de un bigotism rudimentar, care îi sporește degenerarea mintală până la un grad ce face necesară internarea în ospiciu. Scrierile dramatice sunt fie hibride „comedii istorice” (Striana, 1926), fie improvizații ocazionale sau alte compuneri inconsistente, precum Pierde vară, reprezentată în stagiunea 1924-1925 la Teatrul Național din București. SCRIERI: Sonete, București, 1910; O toamnă, Paris, 1912; Toader nebunul, București, 1918; O noapte la Mircești (în colaborare cu Mircea Dem. Rădulescu), București, 1920; Sufletul grădinei, București
MOSOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
a poeziei, îi cita pe Aristofan, Euripide, Hesiod, Vergiliu, Ovidiu. Surprinzător, în raport cu lecturile sale clasice definiția dată poeziei („o mișcare a simțirii, o patimă sufletească și o naștere a fandasiei”) este în esență romantică, acordând primat spontaneității (simțirii, „fandasiei”) față de compunerea rațională. M. intuiește și înrudirea dintre poezie și muzică. Chiar dacă nu sunt originale, asemenea idei sunt singulare în epocă. Erotica din primul său volum, Rost de poezii adecă stihuri (1820), îl apropie pe M., prin accentele neoanacreontice și sentimentalismul lăutăresc
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
scrupule și de „geniu științific, politic, linguistic, strategic”, care visează să reînvie puterea Bizanțului. Alte subiecte istorice prelucrate sunt revoluția lui Tudor Vladimirescu (Vara și iarna, 1980) sau Războiul pentru Independență (Lunea cea mare, 1977). M. a mai scris schițe - compuneri sentimentale pe subiecte caleidoscopice, în Ipoteca și alte povestiri (1979) și Căsătorie din dragoste (1981) - și texte dramatice și librete - Sacul (1980), Despot Eraclidul (1982), Noaptea cea mai lungă (1983). Publicistica din Lumea ca literatură (1979) e alcătuită din recenzii
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
în Moment de revoltă) ori din Doina (în Sorțarii). Modelul eminescian se simte în linia poeziei satirice (Lor este un ecou al Junilor corupți). Reminiscențe evidente sunt La steaua, Unei proletare, Cusutoreasa. Influența lui Eminescu este receptată prin Vlahuță în compunerile care retorizează suferința (Durere de mamă, Bordei și mormânt). Culoarea sentimentală a poeziei sociale, umanitara înfrățire cu neamurile lovite și cu categoriile năpăstuite (Tu, Moise, Prigonitul, Țiganii, Cor de robi) dau nota specifică a primului poet-muncitor din literatura română. SCRIERI
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
și în calitate de soție, reprimindu-l acasă. Într-o altă zonă tematică, Însurecție în cetate (1973), o alcătuire romanească la comandă, dedicată evenimentelor din august 1944, face elogiul luptei comuniștilor în rezistența antifascistă. Și în romanul Destin (1981), tot o stângace compunere cu teză, se încearcă acreditarea ideii că în războiul din Spania cohorte de tineri români s-au înrolat voluntari, sub identitate falsă, pentru a lupta împotriva fasciștilor și a naziștilor. Aproape nici o pagină din scrisul lui N. nu rezistă examenului
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
a citit pe iezuitul italian în selecția făcută de J. Nieuhoff, autor care și-a adunat știrile din tot ce însemna atunci sinologia europeană, începând cu Marco Polo („Marcu Pavel venețianul”, îl numește solul). Martinius Martini e folosit și prin intermediul compunerilor primite de la Krijanici și, probabil, de la Verbiest. Lângă secvențele împrumutate din cărți sunt așezate - într-o „țesătură” căreia trebuie să i se recunoască originalitatea - știri care proveneau din surse orale (tradiții, legende, „explicări” trecute din generație în generație, un „anecdotic
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
va învinge, protejat de semnul crucii, împărăția musulmană. Baroc este și enciclopedismul lui M., așezat și la temelia reorganizării, în 1703, a școlii din Moscova, în a cărei programă s-au introdus științele pozitive și latina - lui i se atribuie compunerea unui Dicționar greco-latino-slav, dar și „luarea de poziție” Dovadă pe scurt cum că învățătura limbii eline este mai folositoare decât a limbii latine -, un enciclopedism care l-a îndemnat să traducă lucrări precum Cartea despre natură, Cartea despre animalele lumii
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Stanciu Bratului, melodramă în trei acte despre haiduci, Fătul haiducului, o comedie cu cântece, și o dramă, Meșteru Manole, în care sunt intercalate pasaje din legenda populară, sub formă de arii și coruri. Tot în manuscris se mai află o compunere ocazională: Umbra lui Mihai Viteazul la Târgoviște. Traduceri: J. Lebrun, Hoție din ideile unuia din visurile lui ..., Brăila, 1840; D’Arnodar, Eudoxia sau Viitorul prevăzut, Brăila, 1841; Victor Duruy, Istoria sfântă, București, 1852. Repere bibliografice: I. Vârtosu, Ioan Penescu, „Analele
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
dincolo de limita cronologică, tendințe ale epocii pașoptiste. Autorul, care scria în 1845 la „Vestitorul românesc”, iar în 1848 la „Pruncul român”, și-a exprimat, fără orgoliu, doar credința exaltată în puterea literaturii de a modela sentimente patriotice. De la poezia erotică - compuneri naive cu unele motive exotice - P. trece și fixează în cadrele versului câte o suvenire despre gloria românilor. Vestita bătălie de la Călugăreni (1848), Traian în Dacia (1860), Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821 (1862), poeme care ar fi trebuit să participe
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Luceafărul”, „România literară”, „Vâlcea literară” ș.a. Este laureată a concursurilor de poezie „Nicolae Labiș” (Suceava, 1973), „Dragoș Vrânceanu” (Râmnicu Vâlcea, 1983) ș.a. N. este o poetă pentru care copilăria există nu numai spre a fi evocată nostalgic sau întâmpinată cu compuneri didactice și educative, dar și ca vârstă adoptivă, cum ar fi spus Lucian Blaga. Ochiul de basm vestea o fină înțelegere a psihologiei infantile și totodată vocația pentru perceperea mitico-magică a universului, într-o rostire caldă, muzicală, incantatorie. Cu Lemn
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
româncă), Byron (Oscar d’Alva), Thomas Moore (Melodiile irlandeze), Young (prima Noapte) - unele publicate, altele nu. Din rusește a transpus din Derjavin, Jukovski, Pușkin (Șalul negru, Cârjaliul, La Maria) și împreună cu Al. Donici, din Antioh Cantemir (Satire și alte poetice compuneri, 1844) și din A. F. Veltman (povestirea haiducească Tunsul, iscălită Radul Curălescu). A mai tălmăcit din Alphonse Karr și Edmond About. Într-un fragment de memorial din „Propășirea”, Călătoria arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova, e pus la contribuție
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
scrieri, îngr. Liviu Leonte, pref. N. I. Popa, București, 1959; Opere, I-III, îngr. și introd. Liviu Leonte, București, 1974-1986. Traduceri: Victor Hugo, Maria Tudor, București, 1837, Angelo tiranul Padovei, București, 1837, Balade, Iași, 1845; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Iași, 1844 (în colaborare cu Al. Donici); [Antioh Cantemir, Victor Hugo, Molière, Thomas Moore, Pușkin], în Scrierile lui Constantin Negruzzi, II-III, București, 1872-1873; [L. Dufilhol, Al. Dumas, A. Karr, Pușkin], în Traduceri în proză, pref. Il. Chendi, București, 1908. Repere
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]