41,330 matches
-
să afle toate răspunsurile, să cînte la pian și să se-ndrăgostească de Eduard.ț Și face toate acestea fără să știe că ea însăși este un experiment al doctorului Igor, un capitol în tratatul său de psihiatrie, cu titlul " Conștiința morții ne animă să trăim mai mult". Romanul lui Paulo Coelho, autorul Alchimistului, se citește într-o singură seară. N-are cum să zacă "pe noptieră". Paulo Coelho, Veronika se hotărăște să moară, Traducere de Paul Cuilă, Colecția "Cartea de pe
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
cincizeci de scrisori; au fost adunate într-un volum șaptezeci și cinci dintre ele, cu autori între unsprezece și nouăsprezece ani, din România, Bucovina de Nord și Basarabia (Republica Moldova), alcătuind toate un fel de anatomie a unui spectru ce bîntuie încă multe conștiințe, o istorie a terorii văzute prin ochii altora, dar nepurificată în ochii de copil. Marea majoritate a poveștilor are la bază experiențe de familie, eroii fiind de obicei bunicii, deportați, arestați, torturați, lăsați fără pămînt. Se construiesc, prin recurența unor
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
care însuși Pessoa o resimte atunci când face critica sistemelor sociologice care "organizează conceptual o materie atât de fluctuantă ca istoria și viața". Textele lui Pessoa sunt în esență o apologie a inteligenței făcută prin recursul la paradox ca eliberare a conștiinței față de orice doctrină și o apologie sui-generis a adevărului a cărui naștere e un proces maieutic, ca la Platon. este pentru cititorul român pentru care, până nu de mult, adevărul era unic și doctrinar, o lectură pasionantă. Fernando Pessoa, Terapia
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
consacrat lui Ion Ghica, autoarea monografiei sesizează interesul excepțional pe care îl prezintă backround-ul istoric, imagine literară a însuși spiritului Valahiei: "Valahia și lumea valahă se întrupează din imaginile false sau reale ale localnicilor și/ sau străinilor în a căror conștiință se reflectă. Foarte adevărată, palpabilă, reală, dar și ciudat de abstractă, Valahia este o insulă, un spațiu al contrastelor, "nu este nici Orientul, nici Occidentul, este amândouă deodată fără a fi nici una". șocantă, dezamăgitoare, dar și seducătoare, insinuantă cu farmecele
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
unică, o dragoste absolută" (Jacqueline Raoul-Duval: Farmecul discret al adulterului: scenariile infidelității). Acești libertini sui generis au încercat a nega natura mitică a Pieței Universității, dar, fără voia lor, i-au relevat tocmai această natură, menită a se înscrie în conștiință ca un izvor al unei istorii neîntîmplate. Al unei istorii blocate în potențial. Un izvor paradoxal al idealului activ, irigînd o realitate pasivă, decăzută. Un fenomen cu atît mai semnificativ cu cît exprima putința unei credințe autentice, a unei fidelități
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
măturoi într-o mână și cu o găleată zdrăngănitoare în cealaltă să le strice lor confortul. Exercițiul critic ca polemică Textele pe tema revizuirii au fost scrise în circumstanțe diferite și publicate în reviste diferite. Ele s-au amestecat în conștiința cititorilor cu texte de altă natură semnate de Gheorghe Grigurcu în aproape toate publicațiile de după 1989, de la Jurnalul național la Playboy: cronici literare, eseuri, versuri, răspunsuri la anchete etc. Autorul le-a adunat recent pe cele din prima categorie într-
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
profesorului, încercând ceva mai mult decât o selecție convențională de texte omagiale, respectiv mergând pe ideea confruntării dintre cele mai interesante luări de poziții suscitate de proteica operă și personalitate a lui G. Călinescu, reacții așa cum s-au petrecut în conștiința contemporanilor lui. Era vorba, deci, de un decupaj dialectiv, la îndemâna cititorului, de texte semnificative. Din culegerea de factură monografică, editorul își propunea să reconstituie, într-un spirit liber și deschis, prin urmare fără tendințe unilaterale, o personalitate, funcție de variata, bogata
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
începuturi, conturate în studii de Nicolae Manolescu și Dumitru Micu, nici o fațetă a creatorului nu rămâne în umbră: Dinu Pillat moștenise de la tatăl său pasiunea pentru antologii, implicit arta alcătuirii lor. Și, tot astfel, Dinu Pillat a fost una din conștiințele morale ale epocii - ceea ce este, firește, primordial. Materialul ce i se oferea era imens și în multe cazuri de prima mână, fie și numai dacă ne gândim la recolta perioadei interbelice, când s-a și format opinia publică despre G.
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
cap" cu o dexteritate care nu înșeală însă asupra grabei și nepregătirii", metoda impresionistă neputând ține loc "de informație metodică și de asimilare organică." Peste ani, Marin Bucur va replica: "Scopul istoriei literare fiind de a lumina printr-o nouă conștiință critică geografia valorică a unei literaturi, este clar iarăși că recepția prin individ va fi subiectivă." Prin urmare "ea trebuie să creeze puncte de vedere din care să iasă structuri acceptabile." Cine și cum stabilește această acceptabilitate? Un remarcabil talent
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
menținând comanda, replicase: "nu-i nimic. Cu atât mai bine!" Șerban Cioculescu, documentându-se, produsese manualul, pe care l-a și predat comanditarului. Ulterior, lucrarea a dispărut fără urmă din arhivele Institutului. 2) Prefața este datată 1979-1983. G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor. Antologie de Dinu Pillat, prefață, întregiri și revizie generală de George Muntean, Ed. "Albatros", Colecția Critică și istorie literară, Buc., 1999.
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
M.V.: Sînteți considerat unul dintre 80-iștii de bază, deși, se știe, generația '80 s-a format în grup. E.G.P.: În absența unui grup la Chișinău, cei cîțiva 80-iști de seamă din Basarabia au fost fiecare... sieși generație. Am conștiința apartenenței la mișcarea de idei a 80-iștilor din România; scriu pentru revistele 80-iste, dar aici, în Chișinău, mă simt singur. Cum niște singuratici sunt și Teo Chiriac, Vasile Gârneț sau... zi-i pe nume... M.V.: Nu-mi vine
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Rodica Zafiu Între substantivul neutru panseu și cel feminin pansea există una dintre acele legături etimologice mai puțin prezente în conștiința comună a vorbitorilor. Dicționarele franceze, care înregistrează în genere separat omonimele produse de evoluții semantice divergente, au intrări separate pentru numele abstract pensée "gîndire; gînd; cugetare"și pentru denumirea, identică formal, a florii; legătura etimologică dintre ele, dată ca foarte
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
ei în pașalîc turcesc. Mihai Viteazul (secolul al XVI-lea) s-a luptat, o vreme victorios, cu turcii, dar n-a fost iubit în țară pentru asuprirea decretată asupra țăranilor. Și (autorul se sfiește s-o spună) n-a avut conștiința națională la vremea sa, de a uni, sub sceptrul său, cele trei țări române. Acest nimb simbolic vine din secolul al XIX-lea ("secolul naționalităților"), începînd cu monografia lui Bălcescu (neterminată) Românii supt Mihai Voievod viteazul, N. Iorga considerîndu-l, în
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
o structură ambivalentă, numărul poate da indicii cu privire la partea nevăzută, mai mult, este considerat "cel mai important semn pentru constituirea acestui univers simbolic cu atribute ale umanului", avînd "capacitatea de a instituționaliza practica prin care se produc eterogenități ale conținuturilor conștiinței". Numărul caragialian devine obiect de studiu nu datorită recurenței, nici pentru că ar constitui un fapt de stil sau un reflex al oralității, ci pentru că este "simbolul ființei și lumii caragialiene, o rațiune de a fi a acesteia, un auxiliar al
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
conținutul lor e șubred sau măcar profund discutabil. Ultima carte a autorului e intitulată The Feeling of What Happens. Body and Emotion in the Making of Consciousness (în traducere literală Sentimentul a ceea ce se întîmplă. Corp și emoție în formarea conștiinței), iar tema ei e anunțată fără echivoc din titlu - formarea conștiinței -, după cum evidente sînt și premisele metodologice - corelația dintre trăire/sentimente și conștiință. Cum ajunge făptura umană să perceapă și să înțeleagă mediul în care trăiește și celelalte făpturi din
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
autorului e intitulată The Feeling of What Happens. Body and Emotion in the Making of Consciousness (în traducere literală Sentimentul a ceea ce se întîmplă. Corp și emoție în formarea conștiinței), iar tema ei e anunțată fără echivoc din titlu - formarea conștiinței -, după cum evidente sînt și premisele metodologice - corelația dintre trăire/sentimente și conștiință. Cum ajunge făptura umană să perceapă și să înțeleagă mediul în care trăiește și celelalte făpturi din jur? Care este structura experienței? Cum devenim conștienți de propria noastră
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
the Making of Consciousness (în traducere literală Sentimentul a ceea ce se întîmplă. Corp și emoție în formarea conștiinței), iar tema ei e anunțată fără echivoc din titlu - formarea conștiinței -, după cum evidente sînt și premisele metodologice - corelația dintre trăire/sentimente și conștiință. Cum ajunge făptura umană să perceapă și să înțeleagă mediul în care trăiește și celelalte făpturi din jur? Care este structura experienței? Cum devenim conștienți de propria noastră persoană? Sînt întrebări care nu-l frămîntă doar pe Damasio. Întrebări la
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
pe care le oferă Damasio sînt, dacă nu neapărat convingătoare, cel puțin încurajatoare. Originalitatea teoriei lui Damasio constă în faptul că ea nu e axată, cum adeseori e cazul la studii din această categorie, pe o înțelegere strict neurologică a conștiinței, deși anatomia creierului este fără îndoială domeniul de inspirație, dacă putem spune astfel, al autorului. Convingerea lui Damasio este că formarea conștiinței nu poate fi înțeleasă decît în directă legătură cu identitatea de sine. Limbajul și memoria nu reprezintă, în
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
nu e axată, cum adeseori e cazul la studii din această categorie, pe o înțelegere strict neurologică a conștiinței, deși anatomia creierului este fără îndoială domeniul de inspirație, dacă putem spune astfel, al autorului. Convingerea lui Damasio este că formarea conștiinței nu poate fi înțeleasă decît în directă legătură cu identitatea de sine. Limbajul și memoria nu reprezintă, în viziunea autorului, componente esențiale ale conștiinței, întrucît ele se subsumează identității. La nivelul cel mai profund al conștiinței noastre, afirmă neurologul filozof
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
îndoială domeniul de inspirație, dacă putem spune astfel, al autorului. Convingerea lui Damasio este că formarea conștiinței nu poate fi înțeleasă decît în directă legătură cu identitatea de sine. Limbajul și memoria nu reprezintă, în viziunea autorului, componente esențiale ale conștiinței, întrucît ele se subsumează identității. La nivelul cel mai profund al conștiinței noastre, afirmă neurologul filozof, experiența noastră nu se structurează în cuvinte, ci mai curînd ca un film mut, înlănțuire de imagini ce reprezintă echivalentul evenimentele înregistrate în creier
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
Damasio este că formarea conștiinței nu poate fi înțeleasă decît în directă legătură cu identitatea de sine. Limbajul și memoria nu reprezintă, în viziunea autorului, componente esențiale ale conștiinței, întrucît ele se subsumează identității. La nivelul cel mai profund al conștiinței noastre, afirmă neurologul filozof, experiența noastră nu se structurează în cuvinte, ci mai curînd ca un film mut, înlănțuire de imagini ce reprezintă echivalentul evenimentele înregistrate în creier. În mintea fiecăruia dintre noi se desfășoară în permanență o activitate narativă
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
precis pre-verbală, prin intermediul căreia procesăm informațiile ce ne parvin din lumea înconjurătoare. Creierul nostru este, dacă metafora nu e prea naivă, o cutie poștală în care se adună mesajele pe care le primim de la ceilalți, alături de propriile noastre răspunsuri. Iar conștiința, un paravan pentru nenumăratele întrebări la care lumea în care trăim, ceilalți oameni, ne somează să răspundem. Miracolul, însă, observă Damasio, este că a existat un moment inițial în istoria ființelor umane cînd răspunsurile au apărut înaintea întrebărilor. Cu alte
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
pentru nenumăratele întrebări la care lumea în care trăim, ceilalți oameni, ne somează să răspundem. Miracolul, însă, observă Damasio, este că a existat un moment inițial în istoria ființelor umane cînd răspunsurile au apărut înaintea întrebărilor. Cu alte cuvinte, cînd conștiința și-a făcut simțită prezența chiar în absența unui mediu de care să fie conștientă. Fără a aluneca într-un antifenomenologism suspect, Damasio își explică poziția într-un chip relativ simplu și convingător: conștiința reprezintă disponibilitatea individului de a percepe
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
înaintea întrebărilor. Cu alte cuvinte, cînd conștiința și-a făcut simțită prezența chiar în absența unui mediu de care să fie conștientă. Fără a aluneca într-un antifenomenologism suspect, Damasio își explică poziția într-un chip relativ simplu și convingător: conștiința reprezintă disponibilitatea individului de a percepe și reacționa la ceva, și nu percepția ori reacția în sine. Creierul este centrul acestei activități narative frenetice aflate la temelia conștiinței, pentru că în el se concentrează imagini și scenarii neurologice privitoare la structura
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
suspect, Damasio își explică poziția într-un chip relativ simplu și convingător: conștiința reprezintă disponibilitatea individului de a percepe și reacționa la ceva, și nu percepția ori reacția în sine. Creierul este centrul acestei activități narative frenetice aflate la temelia conștiinței, pentru că în el se concentrează imagini și scenarii neurologice privitoare la structura și funcționarea organismului, a fiecărei părți fiziologice și anatomice a corpului nostru. Povestirile pe care ni le spunem în fiecare clipă sînt, înainte de orice, povestiri despre noi înșine
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]