342,888 matches
-
inedită: aceea epistolară. Cu alte cuvinte, redactorul-șef al revistei, Marta Petreu, a ales din noianul de scrisori primite de-a lungul celor opt ani de apariție o foarte mică parte, reprezentativă deopotrivă prin numele epistolierilor, dar mai ales prin conținutul lor, care se referă la problemele revistei și ale colaborărilor cu aceasta. În afară de cei o sută de semnatari, al o sută unulea, Marta Petreu însăși, a ales pentru începutul acestei antologii o scrisoare de-a dreptul tulburătoare, adresată președintelui U.S.
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
cât mai ales prin tonalitatea lor. Trebuie spus că aici a contat foarte mult selecția Martei Petreu care a ales doar scrisorile "inocente", evitând injurii și acuzații care ar fi tulburat apele și așa nu prea limpezi ale intelectualității române. Conținutul în sine nu e spectaculos, scrisorile sunt de obicei scurte răspunsuri la invitații de colaborare, dar se conturează cu ajutorul lor un fel de ritual al bunei-cuviințe culturale. Politețea primează, o politețe cu sare și piper cum numai scriitorii pot avea
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
fi o copie, (ceea ce implică o regresie la infinit)... o imagine reclamînd o altă imagine, spre a fi înțeleasă și așa mai departe... - imaginea devine,... atenție!... dimpotrivă, "anume manieră de a anima, de a însufleți în mod intențional un anume conținut hyletic (obiect, materie, substanță în general)." Realitatea psihică, concretă, o vom numi noeză. Sensul ce umple realitatea, îl vom numi noemă. De reținut raportul fundamental: noeză-noemă al cunoașterii fenomenologice... * Act noetic. Intenționalitate sau act noetic, capacitatea pe care o are
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
Treptat, pe măsură ce, din dispoziția expresă a mareșalului, armatele române se înfundau în imensitatea Rusiei, starea de spirit în țară devenise ostilă acestei aventuri păgubitoare. Iar Regele Mihai și mama lui erau cu strășnicie supravegheați, convorbirile telefonice le erau interceptate și conținutul lor (ca și al convorbirilor între ei) comunicate Serviciului Secret și chiar mareșalului. Erau rău privite conversațiile lor particulare în limba engleză și raportată ascultarea posturilor de radio englezești. Dar numai de la aceste posturi de radio mai putea afla Regina
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
prilejul apariției revistei Ethos, un "exil secund", care-și propune a-i înlătura "pe toți disponibilii și nevertebrații", pe toți cei "care ar dori să-l transforme într-un martor decorativ pentru o agonie ce se pretinde o reînviere". Iată conținutul său pozitiv, care, odată cu închiderea unei uși, deschide o alta, către țară: "Exilul secund cheamă în spațiul lui de rigoare etică pe toți cei care în afara Țării sau înlăuntrul ei nu pot accepta transformarea spiritualității și culturii într-un domeniu
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
civică. într-un mod implicit, premisa, parcursul și finalitatea expoziției sînt marcate de o foarte clară formulare ideologică. Sensul acestei ideologii este dat de aspirația spre Dumnezeu prin spiritualizarea progresivă, pe trasee de codificare creștină, a formelor artistice propriu-zise, iar conținutul acesteia îl constituie un anumit exclusivism al itinerariului, o anumită vehemență a căii unice. Demonstrația pe care artistul, ideologul și intelectualul Camilian Demetrescu o face permanent, cu o rigoare exemplară a enunțului, pornește nemijlocit de la ideea că arta are un
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
și indicarea posibilităților de soluționare a lor urmărește dezvoltarea deprinderilor de gîndire independentă a elevului combătînd tendința - adînc înrădăcinată - de însușire mecanică, de învățare redusă la memorizare. O atenție specială se acordă testării - prin realizarea, în condiții stabilite (referitoare la conținut și dimensiuni) a abilităților de receptare, de înțelegere a unui text, dar și a posibilităților de exprimare dovedite prin textul propriu creat de elev ca răspuns la cerințele testului. Textul-răspuns permite atît evaluarea capacității comunicative a elevilor, cît și verificarea
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
alta în funcție de nivelul de instrucție și, evident, de selecția personală a autorilor. În toate cazurile, efortul de a pune de acord didacticul cu evoluția științifică a domeniului este stînjenit de o anumită închistare tradițională - de prezentare mai mult decît de conținut -, pe care o impun programele didactice și o perpetuează, în pofida evidentului efort de înnoire, manualele școlare.
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
se poate vorbi decît apelînd la imagini ori la metafore. în acest caz, e tot ce putem pretinde în materie de limpezime: ambiguitatea cea mai deplină. Puține reprezentări de acest fel mi s-au părut mai revelatoare despre un anumit conținut mistic decît o scurtă povestire a Selmei Lagerlöf. Un pustnic este atît de scîrbit de răutatea lumii încît îl roagă pe Dumnezeu s-o nimicească. Și ca să-l convingă, își desface larg brațele, cu palmele în sus, într-o poziție
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]
-
să îl ia pe Eliade în serios" (!), astăzi cînd atacurile împotriva lui ar fi "devenit un fel de sport la modă în cercurile academice". De fapt, chiar aceasta e premisa de la care își începe, intrigat, recenzentul demonstrația critică, și nu conținutul volumului lui Rennie și/ sau al operei lui Eliade. Iar cea de-a doua sa premisă este însăși metodologia abordată de Bryan Rennie, orientată spre revelarea "coerenței interne" a sistemului operei lui Eliade care, așa cum notează Mac Linscott Ricketts în
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
ale criticii de aproape orice nivel, chiar și după invazia "spiritului științific" al structuralismului, pînă azi. A doua "parte" urmărește simptomele bolilor poetice ale "vîrstei" '60: "cuvîntul-capcană" (cuvinte "autarhice" care "încercînd să se constituie în simboluri-cheie[...] se golesc de orice conținut", p.153), delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, teribilismul, maeștrii la modă, "moda la maeștri". După cum se vede și din simpla înșiruire, nu e vorba de o respingere a poeziei vremii, ci de o încercare de
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
fete mari coșcogea (Alecsandri); o vulpe coșcogea (Contemporanul), ajungem la concluzia că în acest caz s-a accentuat cu timpul comportamentul atipic al unor adjective atipice. Acestea au suferit poate influența construcțiilor deja citate, cu tot și întreg, al căror conținut semantic se apropie de ideea unui superlativ și care se folosesc tot în contextele unei aprecieri retoric exagerate. Se petrece însă mai mult decît atît: observăm în folosirile actuale și prezența articolului nehotărît, plasat în fața întregii sintagme, deci în același
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
ordinea divină a firii. Orice discuție mă irită. Dimpotrivă, îmi procură o plăcere infinită ideea morții. Cînd trece cu vreun mort pe stradă, mă reped la geam; lăcrimez de bucurie. Pot spune că sînt bolnav? Boala presupune lipsă; noțiunea are conținut de negație. Filosoficește, boala aparține răului: eu nu sînt bolnav, căci îmi simt plăcere". Dar plăcerile sale sînt morbide, demonstrînd alienarea. Cei din jur presimt ceva din neliniștea sa mentală, ocolindu-l sau acceptîndu-i, copleșiți, excentricitățile, precum aceea de a
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Rodica Zafiu În ultimul deceniu au început să apară și la noi dicționare, glosare și enciclopedii cuprinzînd termeni comuni și nume proprii din sfera religioasă. Deocamdată, însă, în lucrările lexicografice de acest tip a dominat latura de conținut, interesînd mai puțin aspectele propriu-zis lingvistice. Dicționarele existente vizează în primul rînd conceptele, semnificațiile teologice, sursele biblice ale lexicului de specialitate. Lingvistul ar fi în schimb mai interesat de viața formelor, de concurența arhaismelor și a neologismelor, de derivarea sau
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
dacă ar candida împreună! Ceea ce, bineînțeles, nu se va întâmpla, măcar pentru motivul că ei nu sunt ce par a fi: ei sunt doar ceea ce șefii lor dintotdeauna le-au cerut să fie! Discuția aceasta - necinstită în intenție, ridicolă în conținut - are și un aspect pozitiv. Scoțându-i în prim plan pe șefii de guvern, se induce ideea că polul principal al puterii în România, președinția, tinde să treacă în planul al doilea sau, în orice caz, să-și diminueze din
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
Mazilescu, Oișteanu, Almosnino, Nora Iuga. Speriat de manifestarea acestui grup de insurgenți suavi, regimul a interzis suplimentul ce-o "luase razna", sub motivațiile doctrinare prezentate în Scînteia, în numele principiilor "artei" admise de comunism, neapărat "antiformalistă", promovînd un cît mai bogat "conținut de idei", negreșit "revoluționare": În dosul vorbelor descoperi însă un înspăimîntător gol ideatic. Din păcate, exemplele citate nu sînt singulare nici în "Ramuri" și nici în alte publicații literare. Ele relevă (cînd nu sînt simple forme de manifestare ale imposturii
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
un înspăimîntător gol ideatic. Din păcate, exemplele citate nu sînt singulare nici în "Ramuri" și nici în alte publicații literare. Ele relevă (cînd nu sînt simple forme de manifestare ale imposturii) interesul aproape exclusiv al autorilor pentru imaginea stridentă, chestiunea conținutului propriu-zis fiind, în concepția lor, absolut secundară" (Aurel Martin). Sau: "Influența suprarealistă se manifestă uneori cu o violență surprinzătoare.(...) Fără îndoială, literatura noastră contemporană trebuie să poarte semnul epocii pe care o trăim. Este firesc ca opere ale literaturii universale
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
putea citi idealul libertății ca atare. Cei ce-l acuzau de un "înspăimîntător gol ideatic" nu-și dădeau seama sau voiau să pară că nu-și dau seama de congruența imaginii cu "ideea", de substanțializarea spontană a scriiturii, al cărei "conținut" devine libertatea însăși de-a o elabora. Rezultatul libertății asumate e tocmai acest salutar proces de respingere și reconstituire a realului scăpat din chingi, nociv ("aerul e plin de cuțite/ apa e plină de săgeți otrăvite"), pe coordonatele unui imaginar
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
să încredințezi celuilalt semnul identității tale. Ospitalitatea este în acest sens delegare de sine. Știm că povestea se spune într-un limbaj simplu, fără nuanțe, procedînd prin opoziții categorice: negru și alb, rău și bun, înăuntru și afară, conținător și conținut, întuneric și lumină. Dar o asemenea simplitate nu exclude deloc complexitatea. Opoziția aici/acolo este, într-adevăr articulată în jurul a două situații limită, în jurul pragurilor care sînt precum tăișul lamei între două extreme. La marginea pădurii locuiește bietul tăietor de
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
uriaș, care vroia să-l mănînce din lipsă de altceva, îi oferi gazdei sale o hrană inepuizabilă și, în schimb, uriașul îl conduse către noi aventuri și către prințesa lui.[...] Imaginile somnului și ale morții, care dezvăluie ospitalitatea ca un conținut dătător de moarte sînt prezente și în Albă ca Zăpada. S-a putut observa că în povestea fraților Grimm, Albă ca Zăpada era un oaspete de prisos. Într-adevăr în această poveste casa celor șapte celibatari este foarte bine întreținută
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
de mulți contestate, din pricina editării lor de către necreditabilul Octav Minar. Acum, raportul este de 111 (sau, mă rog, 106) la 63 în favoarea lui Eminescu. Marele poet nu mai pare, așadar, cum s-a spus, lipsit de elan epistolar și erotic. Conținutul scrisorilor reprezintă o dovadă că el s-a angajat, sufletește, în iubirea pentru Veronica Micle, într-un mod absolut nebănuit înainte. Se cunosc reacțiile de pînă astăzi ale comentatorilor. Dacă-i ignorăm pe cei care și-au spus cuvîntul fără
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
Ciudat mi se pare, deși această observație nu are nici un impact asupra receptării scrierilor ei, că și contactul personal cu autoarea generează, în pofida stabilirii fără impedimente a dialogului, un sentiment paradoxal. Răspunsurile directe pe care le-a dat întrebărilor mele, conținutul lor teoretic, aparent impersonal, erau totuși subiacent dublate de un fior intim, foarte personal... Cînd am întîlnit-o pe Margriet de Moor, în urmă cu trei ani, ea era deja autoarea unui volum de debut tradus în 20 de limbi, vîndut
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
reușit, prin Convorbiri literare, să introducă în literatura și cultura română spiritul critic, adică să așeze "naționalitatea în marginile adevărului", cum scria Eminescu în articolul Naționalii și cosmopoliții 9). În prima perioadă a activității sale critice, Maiorescu este preocupat de conținutul și forma poeziei române, de limba ziarelor, de funcționalitatea instituțiilor și formelor culturii, forme ce nu corespundeau fondului național. În 1872, criticul publică în Convorbiri literare un studiu de constatări pozitive, intitulat Direcția nouă în poezia și proza română. În
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
între care familia, deși, e drept, rămîne și ipoteza ca manuscrisele să fi fost distruse. De ce? Doar fosta securitate știe. Ce este, apoi, cu geamantanul cel mare din dulapul de la editură? Servieta diplomat găsită pare un substitut. Și nici măcar tot conținutul ei, trecut în procesul verbal, nu mai există. De pildă, fotografiile cu primele două soții ale scriitorului. Peste aceste dificultăți de natură, să-i zicem, "istorică", legată, adică, de misterele regimului totalitar, vin și dificultăți de ordin intim, privitoare la
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
antedecembristă - a lui Silviu Purcărete de la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț. Putem spune că, prin Cafeneaua, și Dragoș Galgoțiu a știut să intre în spațiul goldonian realizînd cu adevărat o comedie savuroasă, structurată pe lanțul clasic ale qui-pro-quo-uri, cu un ludic conținut, nu gros și ostentativ, reușind să nu alunece în facil, în manierism, eliminînd seria de trucuri ieftine care să stîrnească rîsul cu orice preț. Cafeneaua strînge laolaltă oameni, povești, istorii mărunte, afaceri, soluții pentru existență. Încurcăturile provocate nu sînt altceva
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]