8,042 matches
-
oferă metode pentru a organiza grafic concepte și relații între concepte. Formal, harta conceptuală este un graf orientat, în care nodurile reprezintă conceptele, iar arcele sunt legături de determinare între acestea (de la concepte generale spre concepte particulare). Tipuri de hărți conceptuale: După modul în care se organizează grafic informația, hărtile conceptuale sunt de următoarele tipuri: 1. Hărți conceptuale de tip “păianjen”: sunt organizate prin plasarea unui concept-cheie în centrul hărții și evidențierea legăturilor între acesta și alte concepte 2. Hărți conceptuale
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
concepte. Formal, harta conceptuală este un graf orientat, în care nodurile reprezintă conceptele, iar arcele sunt legături de determinare între acestea (de la concepte generale spre concepte particulare). Tipuri de hărți conceptuale: După modul în care se organizează grafic informația, hărtile conceptuale sunt de următoarele tipuri: 1. Hărți conceptuale de tip “păianjen”: sunt organizate prin plasarea unui concept-cheie în centrul hărții și evidențierea legăturilor între acesta și alte concepte 2. Hărți conceptuale “ierarhice”: plasează conceptele în ordinea descrescătoare a importanței acestora 3
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
orientat, în care nodurile reprezintă conceptele, iar arcele sunt legături de determinare între acestea (de la concepte generale spre concepte particulare). Tipuri de hărți conceptuale: După modul în care se organizează grafic informația, hărtile conceptuale sunt de următoarele tipuri: 1. Hărți conceptuale de tip “păianjen”: sunt organizate prin plasarea unui concept-cheie în centrul hărții și evidențierea legăturilor între acesta și alte concepte 2. Hărți conceptuale “ierarhice”: plasează conceptele în ordinea descrescătoare a importanței acestora 3. Hărți conceptuale “liniare”: toate conceptele sunt considerate
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
conceptuale: După modul în care se organizează grafic informația, hărtile conceptuale sunt de următoarele tipuri: 1. Hărți conceptuale de tip “păianjen”: sunt organizate prin plasarea unui concept-cheie în centrul hărții și evidențierea legăturilor între acesta și alte concepte 2. Hărți conceptuale “ierarhice”: plasează conceptele în ordinea descrescătoare a importanței acestora 3. Hărți conceptuale “liniare”: toate conceptele sunt considerate de aceeași importanță, fiind evidențiate doar legăturile de interdependență. 4. Hărți conceptuale “sistemice”: organizează informația asemănător cu hărțile liniare, doar că se adaugă
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
de următoarele tipuri: 1. Hărți conceptuale de tip “păianjen”: sunt organizate prin plasarea unui concept-cheie în centrul hărții și evidențierea legăturilor între acesta și alte concepte 2. Hărți conceptuale “ierarhice”: plasează conceptele în ordinea descrescătoare a importanței acestora 3. Hărți conceptuale “liniare”: toate conceptele sunt considerate de aceeași importanță, fiind evidențiate doar legăturile de interdependență. 4. Hărți conceptuale “sistemice”: organizează informația asemănător cu hărțile liniare, doar că se adaugă “intrările” (adică modul prin care se ajunge la noile concepte) și “ieșirile
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
hărții și evidențierea legăturilor între acesta și alte concepte 2. Hărți conceptuale “ierarhice”: plasează conceptele în ordinea descrescătoare a importanței acestora 3. Hărți conceptuale “liniare”: toate conceptele sunt considerate de aceeași importanță, fiind evidențiate doar legăturile de interdependență. 4. Hărți conceptuale “sistemice”: organizează informația asemănător cu hărțile liniare, doar că se adaugă “intrările” (adică modul prin care se ajunge la noile concepte) și “ieșirile” (adică la ce concepte se poate ajunge, pornind de la cele reprezentate deja)
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
pentru autoevaluare. dezvoltă inteligențele multiple, Metodele interactive de grup se pot clasifica după cum urmează Metode de predare-învățare interactivă în grup Metoda predării/învățării reciproce; Metoda Mozaicul; Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare: Harta cognitivă sau harta conceptuală; Tehnica florii de nufăr; Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare; Metode de cercetare în grup: Tema / proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Valențele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
gânditoare; Metode de cercetare în grup: Tema / proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Valențele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât pentru învățare cât și pentru evaluare, sunt următoarele: asigură o mai bună clarificare conceptuală și o integrare ușoară a cunoștințelor asimilate în sistemul noțional, devenind asfel operaționale; unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupra activității elevilor pe o perioadă mai lungă de timp, depășind neajunsurile altor metode tradiționale
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor pot fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii conceptuale și a tendinței discrete de a minimaliza filiera „sincronistă”, cartea se distinge prin finețea unor interpretări valorizând sugestii din etnologie și antropologie (exercitate mai ales asupra primei categorii de romane). Aspectul teoretic, exclusiv în volumul secund al proiectului, Despre identitatea
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
unde își va publica ultimele cărți. În poezie Ț. a adoptat o variantă aparte față de cei numiți de G. Călinescu „suprarealiști bucovineni”: amalgamează figurația tradițională (motive de basm și baladă) cu onirisme bizare, intimismul cu demitizarea, confidența mistificată cu incoerența conceptuală și artificiozitatea construcției frastice. Îndatorat formulelor ermetizante, autorul Lavei intermediare (1970) urmează mai ales principiul marinettist al „cuvintelor în libertate”. Vidate de sens, cuvintele „eliberate” compun imagini „în libertate”, aproape niște monștri imagistici. Poemele sunt tot atâtea monologuri aparent ezoterice
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
eleganță și un fast baroc-orientale, nu dinamism, exuberanță suprarealiste, deși de suprarealiștii români îl apropie câteva procedee, precum lungile concatenări, mai ales nominale, ca și metaforismul luxuriant. Se apropie în egală măsură de ermetismul lui Ion Barbu, inclusiv de rețeaua conceptuală a acestuia (unul, nunta, somnul, temele erotice, cosmogonice etc.). Uneori chiar și ritmul sună barbian (Eugen Simion observa similitudinile cu „ritmurile muzicale, savante ale lui Ion Barbu”): „toate plutiră câte se-ntâmplară ș-or să se-ntâmple-n neclintit deșert/ Un
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
căutare a treptelor”, este mult mai eterogen, încercând să aproximeze poetic „treptele” convertirii spirituale. O ruptură nu se produce, doar că „entropia” se transformă în „epifanie”: nu lipsesc stranietatea, imagismul, acum mai concentrat, livrescul, o anume „tehnicitate” a discursului, conținutul conceptual, ermetismul. Se remarcă însă muzicalitatea, „murmurul de cânt monodic” bizantin (Radu Petrescu) și esențializarea lirismului, efortul de a transpune o experiență spirituală. Unele texte rămân totuși cvasiincomprehensibile, spre exemplu primul poem, Geometria sau căutarea drumului, excesiv de conceptual. Altele, precum Balada
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
a discursului, conținutul conceptual, ermetismul. Se remarcă însă muzicalitatea, „murmurul de cânt monodic” bizantin (Radu Petrescu) și esențializarea lirismului, efortul de a transpune o experiență spirituală. Unele texte rămân totuși cvasiincomprehensibile, spre exemplu primul poem, Geometria sau căutarea drumului, excesiv de conceptual. Altele, precum Balada păsării, șochează, din contră, prin prea marea simplitate: „vie Lumină/ venind, pe cale// inima-mi cere/ pasăre lină// sufletu-n lacrimi vrea, fără vină// numai să-l apere/ numai să-l poarte// sus/ peste moarte”. Și formula poemului
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Dorin Tudoran e paradigmatică pentru acest proces de trecere de la exultanță la intransigență și de la candoare la exasperare. Ea este chiar un grafic al transformării unui limbaj de mătase într-un limbaj de șmirghel și al saltului dintr-o realitate conceptuală ca utopie a limbajului într-una asumată ca infern existențial. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în volumele de început poetul nu vădea prea multă disponibilitate socială, sărind peste imediat direct în tentația vizionară și în ritualitatea imaginativă
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
lui Dionisie Fotino) și două compuneri greco-românești. Tot el (crede Eugenia Dima) ar fi transpus din greacă, în proză, parțial și în versuri, Erotocritul, după Vincenzo Cornaros. Lirica sa este în întregime erotică, omagială, conturând în stihuri învăpăiate și totuși conceptuale portretul „stăpânei”, destăinuind ceva din „cazna nespusă” și plăcerea chinului, transmițând mesaje, jurăminte de statornicie și de ,,robie” veșnică. Motivele se trag de la poezia universală a iubirii (Anacreon, Sappho, Petrarca, Ronsard, din ,,mica poezie” franceză a secolului al XVIII-lea
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
Asociației Scriitorilor din București). Carte despre arta prozatorilor lirici, situată în descendența Artei prozatorilor români a lui Tudor Vianu - cum a observat Marian Papahagi -, Poemul românesc în proză reface istoria literaturii române moderne prin prisma unei specii a cărei cuprindere conceptuală reclamă construirea unui model polivalent - retoric, lingvistic și chiar statistic-matematic -, în condițiile în care înțelegerea tradițională a prozei poetice („influență accidentală a poeziei asupra prozei”) nu dă seamă de prefacerile gândirii estetice care au prezidat nașterea modernității europene. Aspectul diacronic
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
interpretării lui Z. se regăsește în analizele pertinente referitoare la „nodurile” seriale conturate în procesul de devenire formală a poemului în proză autohton - de la meditațiile lui Alecu Russo și Cezar Bolliac până la „construcțiile muzicale” ale lui Ștefan Petică și „poemele conceptuale” ale lui D. Anghel -, cu capitole substanțiale dedicate lui Alexandru Macedonski și Mihai Eminescu. În studiile din Cealaltă față a prozei, consacrate cu deosebire fenomenului literar interbelic (Liviu Rebreanu, Mateiu I. Caragiale, C. Stere, Anton Holban, E. Lovinescu, M. Blecher
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
la care poate fi raportată structura familiei sunt cele de tip cantitativ (componența numerică, structura pe generații) și cele de tip calitativ (diviziunea rolurilor, a status-ului în cadrul familiei, structura de autoritate). S-au formulat și s-au stabilit delimitări conceptuale referitoare la funcțiile familiei, cele mai multe convergente spre importanța acestor funcții pentru individ, grupul familial și societate. În prezent funcțiile care revin familiei sunt: funcția biologică și sanitară, funcția economică, funcția pedagogico-educativă și morală, funcția de solidaritate familială. Schimbările survenite în
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
rolul în rețeaua sanitară. Practicantul să dobândească cunoștințe, priceperi, deprinderi, atitudini și convingeri necesare executării profesiunii de asistent medical generalist și să folosească tehnicile de bază utilizate în procesul de îngrijire a omului sănătos și bolnav. Elevul va folosi modelul conceptual al Virginiei Henderson pentru identificarea nevoilor pacienților luați în îngrijire și va ordona problemele pacientului în funcție de cele 14 nevoi fundamentale - probleme reieșite din fișa de interviu. Elevul practicant va defini diagnosticul de îngrijire, va stabili prioritățile în activitatea de îngrijire
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
structurare a prezentării unor modele, exemple de proiect didactice folosite în terapia logopedică vine în sprijinul studentului, lăsându-i posibilitatea gândirii creatoare în interpretarea rezultatelor prin coordonarea și sistematizarea cunoștințelor teoretice de la curs. Conf. univ. dr. Iolanda Tobolcea Introducere Delimitări conceptuale: definiții Normal este ca după ce au fost identificate elementele activității didactice (principii, conținuturi, forme, metode, mijloace etc.), profesorul să procedeze la schițarea unei modalități de combinare a lor, de organizare, de coordonare și dirijare, de desfășurare și de finalizare a
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
27 iulie, prin Hotărârea nr. 13/1, Ministerul Învățământului și Științei al Republicii Moldova aprobă Curriculumul național la istorie pentru ciclul liceal, prin intermediul căruia se intenționa trecerea treptată la un model dinamic, flexibil, realist și adecvat necesităților societății contemporane . Stabilirea cadrului conceptual al celor două obiecte pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, istoria românilor și istoria universală, a fost realizată pe principiile evolutiv cronologic, toleranță față de multitudinea de opinii În comentarea faptelor istorice, restabilirea conștiinței naționale
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. I s-au mai acordat Premiul Băncii Naționale a României și Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul Fratele meu (2000), un prim volum dintr-o serie continuată în 2002 și 2003. Poet de factură filosofico-hermetică, descinzând conceptual și stilistic din Ion Barbu, S. condensează în formele fixe ale tehnicilor prozodice - sonetul, glosa, rondelul, gazelul, pantumul - o viziune a lumii fundamental gnostică, a cărei fervoare intelectuală își proiectează tensiunile și erudiția într-un limbaj liric simbolic și enigmatic
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
activitate care a făcut deliciul epocii. Printre altele, memorabile sunt aici textele polemice (desființarea lui Eugen Barbu, de exemplu, cu Poezia românească contemporană), în care victima este luată ceremonios de departe până la sprintul devastator din final. Altă particularitate este utilizarea conceptualului și abstractului în forme și modulări empirice. „Lui S. îi este familiară gândirea cu concepte și noțiuni”, scria Șerban Cioculescu, „dar ariditatea lor primește corectivul ce l-am numit «debutonat», adică neceremonios, firesc, comunicativ, presărat de glume, deci propriu umoristului
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
societăți de tip postindustrial, adăugând o latură mai puțin convențională pentru teoreticienii din toate ramurile științei: capitalul social. Textul de față își propune să prezinte câteva aspecte legate de acest din urmă factor al dezvoltării. Pentru început, prezint câteva delimitări conceptuale, aducând în prim-plan funcțiile generale ale capitalului social în perspectiva dezvoltării sociale. Analizez apoi nivelurile înregistrate în România de principale componente - relațiile sociale și încrederea -, insistând asupra unei perspective comparative cu restul Europei. În final, revin cu trecerea în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
existenței sociale decât cele propuse în literatura convențională și valorificată prin măsuri instituționale specifice. Studiul meu va începe prin conceptualizarea participării ca implicare în acțiunea colectivă și prin sublinierea importanței distincției dintre leadership și activism. Incluzând problema participării în câmpul conceptual al acțiunii colective, am realizat o sinteză a rezultatelor teoretice care reflectă rezultate din domenii aparent eterogene, precum participarea politică, mișcările sociale sau participarea voluntară. Pentru a căuta factorii culturali și factuali asociați participării sau neparticipării la rezolvarea prin acțiune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]