KorAP: Find »[drukola/base=concordat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 >

1,925 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

în Rusia, când după revoluția din 1917 și instaurarea regimului comunist s-a încercat introducerea ateismului militant și distrugerea oricărei religii și a instituțiilor religioase 285. După numeroase negocieri pe parcursul perioadei 1920-1927 (suspendate din când în când), semnarea importantului act (Concordatul) s-a produs la 10 mai 1927 la Roma; din partea românilor a semnat Vasile Goldiș, iar din partea Vaticanului, cardinalul Pietro Gasparri. Documentul a fost ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului guvern național-țărănist condus de Iuliu Maniu. "Legea pentru ratificarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a produs la 10 mai 1927 la Roma; din partea românilor a semnat Vasile Goldiș, iar din partea Vaticanului, cardinalul Pietro Gasparri. Documentul a fost ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului guvern național-țărănist condus de Iuliu Maniu. "Legea pentru ratificarea Concordatului" conținea pe lângă textul semnat la Roma și două scrisori care au putut fi socotite ca parte integrantă a respectivului document 286. La 11 mai 1927, Vasile Goldiș împreună cu ministrul român de pe lângă Sfântul Scaun, Dumitru C. Pennescu, au fost primiți în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au fost primiți în audiență de Suveranul Pontif. Papa a transmis binecuvântarea sa regelui Ferdinand, fiind convins că actul semnat cu guvernul român va servi "nu numai intereselor bisericii catolice, ci și ale statului român și națiunii române"287. Încheierea Concordatului dintre România și Vatican a constituit un moment de referință în evoluția relațiilor diplomatice dintre cele două state. Guvernele românești din perioada 1920-1927 au intuit necesitatea încheierii Concordatului ca o premiză a procesului de integrare confesională a credincioșilor catolici minoritari

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
bisericii catolice, ci și ale statului român și națiunii române"287. Încheierea Concordatului dintre România și Vatican a constituit un moment de referință în evoluția relațiilor diplomatice dintre cele două state. Guvernele românești din perioada 1920-1927 au intuit necesitatea încheierii Concordatului ca o premiză a procesului de integrare confesională a credincioșilor catolici minoritari și de rezolvare a problemei cultelor din România Mare. Sfântul Scaun vedea, la rândul său, în acest tratat un instrument util pentru păstrarea și consolidarea drepturilor și libertăților

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
complexității problemelor ce trebuiau soluționate, deselor ingerințe ale prelaților catolici maghiari pe lângă Sfântul Scaun, precum și schimbărilor guvernamentale dese care au avut loc în România 289. Considerăm nefondate părerile unor autori care susțin că interesul național a fost trădat prin semnarea Concordatului; în ceea ce privește chestiunea "Patronajului suprem"290, aceasta a fost exagerată. După semnarea Concordatului, a fost posibilă adoptarea Legii pentru regimul general al cultelor (în aprilie 1928), deoarece era necesară reglementarea prealabilă a situației Bisericii Catolice, care prezenta anumite particularități (izvorâte și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sfântul Scaun, precum și schimbărilor guvernamentale dese care au avut loc în România 289. Considerăm nefondate părerile unor autori care susțin că interesul național a fost trădat prin semnarea Concordatului; în ceea ce privește chestiunea "Patronajului suprem"290, aceasta a fost exagerată. După semnarea Concordatului, a fost posibilă adoptarea Legii pentru regimul general al cultelor (în aprilie 1928), deoarece era necesară reglementarea prealabilă a situației Bisericii Catolice, care prezenta anumite particularități (izvorâte și din faptul că liderul spiritual se afla la Vatican) ce fuseseră menționate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost posibilă adoptarea Legii pentru regimul general al cultelor (în aprilie 1928), deoarece era necesară reglementarea prealabilă a situației Bisericii Catolice, care prezenta anumite particularități (izvorâte și din faptul că liderul spiritual se afla la Vatican) ce fuseseră menționate în Concordat. Problema Concordatului și statutul confesiunilor religioase din România au ocupat un loc important și în publicațiile catolice ale vremii. În Sentinela Catolică, a apărut un articol intitulat Cultele în România, în care se explica situația acestora în noua Constituție (1923

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
adoptarea Legii pentru regimul general al cultelor (în aprilie 1928), deoarece era necesară reglementarea prealabilă a situației Bisericii Catolice, care prezenta anumite particularități (izvorâte și din faptul că liderul spiritual se afla la Vatican) ce fuseseră menționate în Concordat. Problema Concordatului și statutul confesiunilor religioase din România au ocupat un loc important și în publicațiile catolice ale vremii. În Sentinela Catolică, a apărut un articol intitulat Cultele în România, în care se explica situația acestora în noua Constituție (1923) și necesitatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
statutul confesiunilor religioase din România au ocupat un loc important și în publicațiile catolice ale vremii. În Sentinela Catolică, a apărut un articol intitulat Cultele în România, în care se explica situația acestora în noua Constituție (1923) și necesitatea semnării Concordatului. "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, căci Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"291. Analiza comparativă a Concordatului românesc în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Catolică, a apărut un articol intitulat Cultele în România, în care se explica situația acestora în noua Constituție (1923) și necesitatea semnării Concordatului. "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, căci Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"291. Analiza comparativă a Concordatului românesc în contextul Concordatelor încheiate de către Vatican în perioada interbelică evidențiază faptul că politicienii români nu au abandonat interesul național

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
necesitatea semnării Concordatului. "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, căci Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"291. Analiza comparativă a Concordatului românesc în contextul Concordatelor încheiate de către Vatican în perioada interbelică evidențiază faptul că politicienii români nu au abandonat interesul național. Concordatul României cu Vaticanul (semnat după îndelungi negocieri) a fost un tratat internațional care scotea în evidență o atitudine tolerantă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, căci Concordatul nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"291. Analiza comparativă a Concordatului românesc în contextul Concordatelor încheiate de către Vatican în perioada interbelică evidențiază faptul că politicienii români nu au abandonat interesul național. Concordatul României cu Vaticanul (semnat după îndelungi negocieri) a fost un tratat internațional care scotea în evidență o atitudine tolerantă a statului român față de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu e decât traducerea în fapt a raportului ce există între Stat și Biserica Catolică"291. Analiza comparativă a Concordatului românesc în contextul Concordatelor încheiate de către Vatican în perioada interbelică evidențiază faptul că politicienii români nu au abandonat interesul național. Concordatul României cu Vaticanul (semnat după îndelungi negocieri) a fost un tratat internațional care scotea în evidență o atitudine tolerantă a statului român față de minoritățile confesionale, precum și grija păstrării unor relații cât mai strânse cu centrul catolicismului. Semnarea și ratificarea Concordatului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Concordatul României cu Vaticanul (semnat după îndelungi negocieri) a fost un tratat internațional care scotea în evidență o atitudine tolerantă a statului român față de minoritățile confesionale, precum și grija păstrării unor relații cât mai strânse cu centrul catolicismului. Semnarea și ratificarea Concordatului cu Vaticanul au reprezentat acte politice cu o dublă semnificație: reglementarea raportului dintre statul român și Biserica Catolică din România (cu respectarea reciprocă a drepturilor cuvenite celor două părți) și consolidarea relațiilor dintre România și Statul Papal. În plus, s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sperat ca prin acest act să se mai tempereze acțiunile antiromânești ale unor minoritari catolici aflați în slujba revizionismului maghiar și să-i determine să accepte realitatea politico-teritorială consfințită prin tratatul de la Paris- Versailles"292. Consensul partidelor politice în vederea semnării Concordatului subliniază faptul că a existat o necesitate clară pentru adoptarea lui și nu au fost lezate în niciun fel interesele statului român sau ale Bisericii Ortodoxe Române. Reglementarea situației Bisericii Catolice din România consacra rezolvarea unei probleme dificile și sensibile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost lezate în niciun fel interesele statului român sau ale Bisericii Ortodoxe Române. Reglementarea situației Bisericii Catolice din România consacra rezolvarea unei probleme dificile și sensibile apărute după Marea Unire și anume problema cultelor. Statutul Bisericii Catolice fusese stabilit prin Concordatul din 10 mai 1927. Potrivit acestuia, au fost înființate 5 dieceze: Alba Iulia și Oradea-Satul Mare în Transilvania, Timișoara în Banat, Iași în Moldova și București în Muntenia. În anul 1948, cei 5 episcopi erau: Aron Márton la Alba-Iulia, Iános

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Banat, Iași în Moldova și București în Muntenia. În anul 1948, cei 5 episcopi erau: Aron Márton la Alba-Iulia, Iános Scheffler la Oradea-Satul Mare, Augustin Pacha la Timișoara, Alexandru Cisar la București, și Anton Durcovici la Iași293. În anul 1948, Concordatul a fost atacat violent de către presă și de conducătorii partidului comunist; Dej afirma, la 22 februarie 1948, că acesta era unicul obstacol în calea democrației. Această campanie a culminat cu abrogarea unilaterală a Concordatului, de către guvernul României, la 17 iulie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Durcovici la Iași293. În anul 1948, Concordatul a fost atacat violent de către presă și de conducătorii partidului comunist; Dej afirma, la 22 februarie 1948, că acesta era unicul obstacol în calea democrației. Această campanie a culminat cu abrogarea unilaterală a Concordatului, de către guvernul României, la 17 iulie 1948; supremația Vaticanului asupra Bisericii Catolice din România a fost înlăturată prin legea confesiunilor religioase din 4 august 1948, care la articolul 41 stipula că "pe teritoriul statului român cultele religioase străine nu-și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost că "respectivele concordate nu constituie raporturile ideale și normale dintre Biserică și stat, ci sunt numai un expedient prin care Biserica face concesiuni statului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost că "respectivele concordate nu constituie raporturile ideale și normale dintre Biserică și stat, ci sunt numai un expedient prin care Biserica face concesiuni statului pentru a obține de la dânsul acele drepturi pe care el

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
le nesocotească"472. Această concluzie reflecta viziunea Bisericii (încă din Evul Mediu) privind raportul stat-Biserică, ce nu putea avea ca rezultat decât superioritatea Bisericii și făcându-se o diferență clară între planul spiritual și cel al lumii concrete. Importanța temei concordatelor a fost scoasă în evidență și de numeroasele articole și conferințe susținute și publicate în presa catolică 473 din întreaga țară, pe parcursul anilor '20. Un alt articol scris de Durcovici a avut ca temă opera poetului Dante Alighieri 474; alegerea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Giurgiu 531. După Primul Război Mondial, Anton Durcovici a ocupat diferite funcții în cadrul arhidiecezei de București: vicar general al Mitropoliei de București, rector și profesor la Seminarul teologic și canonic al aceleiași arhidieceze 532. La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al României, papa Pius XII l-a numit episcop de Iași. A fost consacrat la data de 5 aprilie 1948 de către nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încurajat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din țară, prin studiile și articolele sale care au apărut în publicații precum: Farul nou, Jugendfreund și altele. Din cauza întreruperii relațiilor diplomatice dintre Guvernul României și Sfântul Scaun prin denunțarea unilaterală a Concordatului din 1929, episcopul Durcovici s-a confruntat cu numeroase probleme în perioada scurtei sale pastorații, pricinuite de instaurarea guvernului comunist. La 26 iunie 1949, în timpul deplasării sale spre Popești-Leordeni pentru a administra taina sfântului Mir, a fost arestat de Securitate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
personalități precum: episcopul Alexandru Nicolescu de la Lugoj, arhiepiscopul R. Netzhammer de la București, episcopul Iuliu Hosu de la Cluj și alții 584. Numărul din septembrie-octombrie a fost dedicat în exclusivitate noului nunțiu Angelo Dolci, care a avut un rol important în semnarea Concordatului dintre România și Vatican (la 10 mai 1927 și ratificat pe 7 iulie 1929)585. Sfârșitul anilor '20 a adus o mobilizare în rândul credincioșilor catolici, care au facut donații considerabile în vederea construirii unei clădiri proprii pentru tipografia "Presa Bună

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut ca scop "îndrumarea religioasă și culturală a poporului"636. Aceste publicații aveau un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de care aparținea. Sentinela catolică a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada Ștefan cel Mare din Iași, iar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]