7,879 matches
-
prepoziției pe înregistrate aici nu sunt noi, ci reprezintă dezvoltări, extinderi, ale unor posibilități mai vechi, vin exemplele din DLR. Acolo, la punctul 8 din definiția lui pe sunt detaliate valorile semantice care se subsumează sensului mai general "raportul de conformare, potrivire, adaptare etc. la ceea ce indică termenul care urmează după prepoziție" - ceea ce se încadrează la sensul de relație (cf. supra, 2.6.). Printre exemple găsim " Să ia dijmă [...] din toate, pe obicei." (Iorga, S.D. VI, 38; anul: 1741), "Am judecat
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
subiectul nu se vrea o sumă de obiecte, o însușire, posesie de exteriorități, ci o asumare a valorilor ființiale pentru el; astfel deprinde valorile, virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat drept vector al vieții și operei sale, autorul reliefează - în educație, în arta vie de a fi om
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
care ne împiedică să vedem semnificații, relații sau idei noi. Aceste bariere ne împiedică să avem o percepție lărgită, complexă și adecvată asupra lumii. * Barierele culturale Normele sociale și instituționale sunt cele care stau la baza expectanțelor sociale, presiunilor pentru conformare, iar individul ar trebui să se comporte așa cum crede că vor ceilalți să o facă. * Barierele emoționale Pot fi de la cele mai banale (furia, frica, ura, dragostea) până la cele mai grave (sursele de insecuritate și anxietate). * Barierele legate de insuficiența
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
în minte un scop anume. El are mai mult un rol de moderator: atrage toți membrii în discuție, stimulează și implicarea expertului, fiind o călăuză; liderul ghidează discuțiile de-a lungul întregii excursii sinectice. Rolurile repartizate pe membrii grupului presupun conformarea la anumite cerințe: conștientizarea individualității fi ecărui membru, respectarea ideilor celorlalți, dezinhibarea, observarea aspectelor pozitive ale unei idei etc. Clientul expert este cel responsabil pentru soluționarea problemei. El trebuie să abordeze un comportament adecvat: să coopereze, să fie deschis, să
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
modul în care OSCE s-a raportat la noii actori apăruți după destrămarea statelor federale comuniste sunt exemple în această direcție. Construirea unei comunități de securitate este un proces de durată, de socializare, de învățare a normelor și practicilor, de conformare la acestea etc. Obiectivul final al întregului demers este atingerea unui nivel de încredere care să facă imposibilă recurgerea la violență în reglementarea diferendelor. Relațiile internaționale bune nu sunt suficiente pentru constituirea unei comunități de securitate. După cum s-a arătat
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
programul de cercetare neoliberal în primul rând pentru că autorul, Robert Keohane, demonstrează empiric faptul că regimurile internaționale pot supraviețui și în absența (după declinul) unui hegemon. Prin urmare, el contrazice teza realistă potrivit căreia prezența hegemonului este esențială pentru asigurarea conformării participanților. Keohane nu este la fel de optimist în ceea ce privește formarea regimurilor: aici, prezența unui hegemon care să impună termenii cooperării facilitează mult instituționalizarea acesteia sub forma unui regim. Actorii raționali și egoiști pot ajunge la concluzia că instituirea unui regim într-o
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Managementul stabilește și comunică auditorilor numele persoanelor desemnate ca însoțitori (ghizi) pe parcursul vizitei în organizației. Comunicarea în timpul auditului este realizată sub forma unei conversații de tip interviu, care are ca scop obținerea de informații, de către auditor, despre starea nivelului de conformare și presupune parcurgerea următoarelor etape: a) transmiterea mesajului sub forma unei întrebări sau afirmații; b) recepționarea mesajului prin ascultare, observare și notarea răspunsului. Transmiterea mesajului urmărește să atingă obiectivele comunicării referitoare la recepția mesajului, a înțelegerii și a provocării unei
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
interesate; sunt parafate condițiile de colaborare și înțelegeri pentru acțiunile comune etc. În desfășurarea auditului, auditorul va urmări modul în care managementul aplică aceste principii, indiferent de nivelul de decizie și de responsabilitate la care se găsește. Estimarea nivelului de conformare privind aplicarea s-au nu a principiilor se va face la finalizarea auditului, atunci când datele și informațiile culese permit stabilirea unor concluzii pertinente. Auditul va urmări la nivelul managementului atât deciziile acceptate cât și deciziile respinse. Analiza deciziile neacceptate poate
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
procesele care au loc în fiecare entitate structural organizatorică, obiective comune și obiective specifice. Sinergia tuturor proceselor din entitatea structural organizatorică determină atingerea obiectivelor sistemului din care fac parte și din acest motiv este necesar să se stabilească nivelul de conformare cu cerințele impuse. În același timp, obiectivele stau la baza planificării. Auditul va urmări: care sunt obiectivele specifice entității organizatorice; dacă se cunosc obiectivele proceselor de sprijin; care sunt dovezile care trebuiesc prezentate pentru a stabili nivelul de conformare al
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de conformare cu cerințele impuse. În același timp, obiectivele stau la baza planificării. Auditul va urmări: care sunt obiectivele specifice entității organizatorice; dacă se cunosc obiectivele proceselor de sprijin; care sunt dovezile care trebuiesc prezentate pentru a stabili nivelul de conformare al rezultatelor cu obiectivele propuse. Planificare proceselor din entitatea organizatorică este urmărită sun aspectul modului în care sunt, pentru fiecare proces, stabilite și alocate: resursele necesare, responsabilități, termene pentru realizare activităților, sunt stabiliți parametrii și indicatorii pentru evaluarea atingerii obiectivelor
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
sunt stabilite pentru elementele care sunt auditate. Auditul determină: dacă sunt respecte principiile managementului, dacă sunt stabilite obiective pentru desfășurarea proceselor, dacă există criterii de desfășurare a activităților, care sunt rezultatele proceselor și dacă rezultatele corespund criteriilor prestabilite, nivelul de conformare al cerințelor cu obiectivele. Auditul se desfășoară planificat, chiar dacă se va efectua de pe o zi pe alta. Desfășurarea auditului are lor după o procedură, un program elaborate anterior de către persoane independente, obiective, calificate, care au pregătire adecvată, dețin aptitudini, competențe
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
pentru decizii; vector de asigurarea calității - stabilește nivelul de performanță al entității auditate prin evaluarea eficacității și eficienței; furnizor de inteligență - persoanele participante dezvoltă competențe suplimentare bine definite; autoritate recunoscută - în exprimarea opiniei se aplică deontologia profesională; arbitru - nivelul de conformare este judecat în raport cu referențialele utilizate; mijloc de influență - comunică așteptările managementului și părților interesate; prioritizare - stabilește o ierarhice pentru cele mai importante aspecte (riscuri) care pot afecta funcționalitatea; furnizor de încredere - aduce plusvaloare prin luarea în considerare a faptelor și
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
și include o descriere a elementelor auditabile, a locațiilor fizice și a perioadei de desfășurare. La stabilirea domeniului se au în vedere activitățile proprii și raportarea lor la: cerințele unor standarde; cerințe contractuale; alinierea la reglementări legislative sau nivelul de conformare cu acestea; respectarea unor coduri / standarde de conduită la care organizația a aderat; alte cerințe ale managementului. Obiectul elementelor auditabile poate reprezenta un al criteriu de clasificare al auditurilor. Elementele auditabile sunt componente structurale ale organizației care se regăsesc sub
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de interesele organizației. În funcție de acest criteriu, organizația poate urmări: evaluarea stării elementelor auditabile referitoare la implementarea cerințelor; furnizarea de dovezi privind capacitatea sa de a asigura obținerea pentru produse a calității solicitate de către beneficiar; obținerea unui certificat care să ateste conformarea / funcționalitatea elementului auditat. Formarea echipei este un criteriu care depinde de scopul pentru care s-a format misiunea de audit. Auditul se poate efectua de o echipă internă sau de o echipă externă. În funcție de acest criteriu întâlnim: audit intern, efectuat
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
referitoare la scopul auditului pot să aibă în vedere o serie de considerente pentru definirea misiunii, astfel: misiune preventivă: identificarea efectele potențiale care pot apărea datorită manifestării perturbațiilor generate de riscurile inerente și reziduale; misiunea de evaluare: stabilirea nivelului de conformare cu referențialele și cu practicile, atingere a indicatorilor de performanță sau adaosul de plusvaloare; misiunea de îmbunătățire: recomandări privind creșterea eficienții și eficacității; misiunea de performanță: examinează dacă criteriile și indicatorii stabiliți pentru îndeplinirea obiectivelor și evaluarea rezultatelor sunt corecți
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
produsului aprovizionat și furnizorilor. 10. Care dintre înregistrările următoare nu face parte din înregistrările cerute de ISO 14001? a) competență, instruire și conștientizare; b) analiza efectuată de management; c) monitorizare și măsurare; d) identificarea unică a produsului; e) rezultatele evaluări conformării cu alte cerințe la care se subscrie. 11. Elementele politicii din SMC, SMM pot fi combinate într-o singură Declarație de Politică? a) Nu, politicile trebuie să fie separate. b) Nu, politica de mediu nu este compatibilă cu cea a
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
elaborarea planului de audit; c) prevenirea și rezolvarea conflictelor; d) asigurarea orientării și îndrumării auditorilor în curs de formare; e) planificarea și realizarea în mod eficace și eficient a responsabilităților atribuite. 37. Una dintre responsabilitățile specifice auditorului șef este: a) conformarea cu condițiile aplicabile auditului; b) comunicarea și clarificarea condițiilor auditului; c) prezentarea Raportului de audit. d) verificarea eficienței și eficacității acțiunilor corective întreprinse ca rezultat al auditului. e) păstrarea și protejarea în condiții de securitate și confidențialitate a documentelor referitoare
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
dreptunghiulară va accentua excentricitatea, având într-un fel conotațiile unui coridor. Asta va face ca o masă să pară mai lungă sau mai scurtă, în funcție de felul în care este plasată (figura 32). Ea va mai da mesei impresia fie de conformare la fluxul acțiunii din cameră, fie de acționare asemenea unui contraagent. Aici, din nou, interiorul camerei poate influența proporțiile ei. Când Palladio a proiectat camerele sale conform unor proporții elementare caracteristice armoniilor muzicale de bază, el și-a bazat raționamentul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de resurse, instruirea personalului prin crearea unei ”mentalități” privitoare la eficiența ecologică, o atentă supraveghere a concurenței, precum și o bună gestionare a resurselor (după cum reiese din figura 14). Toate acestea presupun suportarea unor costuri din partea întreprinderii, care reflectă cheltuielile de conformare la anumite standarde economice, ecologice și sociale. Tocmai aceste costuri s-ar putea regăsi în calculele contabilității de gestiune, în perspectiva implementării conceptului de triplă eficiență în programa analitică a disciplinelor contabile. Deși costurile fac obiectul de studiu al contabilității
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
rezultă din slaba socializare a copiilor, care nu au o idee prea clară despre regulile familiale. Prin urmare, aceștia ajung să aibă rezultatele cele mai scăzute în toate domeniile: un nivel scăzut al stimei de sine, o capacitate scăzută de conformare la norme, iar afectiv, se află la o mare distanță de părinții lor. Acest stil parental include la rândul său două categorii: cea a părinților neimplicați și indiferenți și cea a părinților care resping copilul. 4. Stilul autorizat este specific
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sau “deviante”. 3.Devianța. Constă în nonconformitatea cu normele sociale sau în conflictul normativ cu standardele comportamentale ale comunității. Din perspectivă sociologică, devianța nu se confundă cu nonconformitatea; ea se referă la nonconformitatea cu normele sociale generale, dar implică și conformarea cu normele proprii unui subgrup social sau cu cele ale unei subculturi. Devianța include acele comportamente care se abat de la sau intră în conflict cu standardele acceptate social sau cultural în cadrul unui grup. Devianța este un fenomen cu o etiologie
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
formulată și argumentată pentru prima dată de sociologul francez E. Durkheim. El a considerat-o normală în orice societate, din punctul de vedere al apariției și al consecințelor sale. Argumentul lui Durkheim era că nici o putere nu poate să impună conformarea totală a tuturor membrilor societății la normele și valorile pe care !e promovează și, astfel, devianță devine un indicator al normalității în orice societate. Pentru a-și face mai convingătoare teoria cu privire la normalitatea devianței, Durkheim ne invită să ne imaginăm
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
contradicții între prescripțiile unor norme ; în consecință, grupul se va mobiliza și va schimba normele respective. considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța; eșecul și pedepsirea unei acțiuni deviante pot contribui la întărirea motivației celorlalți membri ai grupului de conformare la norme. Între disfuncțiile sociale ale devianței, Cohen include : eliminarea sau diminuarea motivației de conformare la acei indivizi care cred că atât devianța, cât și conformitatea generează același tip de recompensă, motiv pentru care încălcarea regulilor poate fi la fel de benefică
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
respective. considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța; eșecul și pedepsirea unei acțiuni deviante pot contribui la întărirea motivației celorlalți membri ai grupului de conformare la norme. Între disfuncțiile sociale ale devianței, Cohen include : eliminarea sau diminuarea motivației de conformare la acei indivizi care cred că atât devianța, cât și conformitatea generează același tip de recompensă, motiv pentru care încălcarea regulilor poate fi la fel de benefică precum respectarea lor; subminarea încrederii necesare pentru conservarea ordinii sociale; devianța provoacă sentimente de insecuritate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mai poate identifica erorile sau dificultățile elevului, nu intervine și nu previne un posibil eșec școlar generalizat. Elevul care copiază și scapă neprins are o probabilitate mai mare de a repeta conduita în viitor și o motivație mai redusă de conformare la normele impuse de autorități. Fuga de la școală sau / și de acasă Fuga reprezintă o conduită de tip evazionist, având o motivație precisă și derulându-se într-un interval de timp variabil. Fuga de la școală poate interveni în situații tipice
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]