10,335 matches
-
rechizitoriu, pe care i-l face eroului său orbit de vanitățile soției. Cel de-al treilea volum, Cronici interbelice, evocă episoade marcante din viața membrilor familiei Rebreanu, pe fundalul evenimentelor sociale și politice (naționale și internaționale), romanul urmându-și structura consacrată din volumele precedente. Evocări, tot în nota reproșurilor aduse scriitorului ajuns a avea o bună situație în Capitală, căruia i se impută faptul de a nu acorda sprijin membrilor familiei, ce nu se pot valida astfel superior din pricina indiferenței marelui
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
Bratu Iulian Premierul Victor Ponta a comentat miercuri situația de marți din Parlament, când președintele Traian Băsescu a stat pe un jilț, în timp ce șeful Guvernului a ocupat un loc în sală. Victor Ponta a declarat că la ședința solemnă consacrată aniversării a 10 ani de la aderarea României la NATO a preferat să stea în sală, pe locul de deputat și nu la prezidiu, pentru că se simțea inconfortabil lângă Traian Băsescu, așezat într-un jilț, "ca Ștefan cel Mare". "Oricum, sincer
Ponta spune că Băsescu îi amintește de un personaj ridicol by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31240_a_32565]
-
sora „de dincoace” o veghează și o contemplă pe „sora noastră”. În partea cealaltă, însă, central este sufletul eliberat de trup, iar călătoria pînă la el se umple de bucuria acestui adevăr mai înalt și mai ascuns. Formulele și expresiile consacrate, de rezonanță biblică, apar în cîte o strofă sau alta, pe un anumit segment al ritualului. Cei din familie sînt cuprinși de „o mare întristare”; „ca să-i fie țărîna ușoară”, soramartor și ceilalți fac ce este creștinește să se facă
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
provocate poate și de bucuria de a mă afla acum în Mexic, unde am buni prieteni, unii dintre ei aici, de față. Acestea fiind spuse, aș vrea acum să reflectez puțin, în fața dumneavoastră, la ceea ce justifică existența unui premiu care, consacrat fiind literaturii, are prin chiar acest fapt puterea de a atrage atenția asupra acestei forme particulare de interogare a lumii și existenței, pe care o numim poezie. A te gîndi la acest lucru nu mai este, în zilele noastre, ceva
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
lucru. La un moment dat s-a vorbit ca în Senat să existe locuri pentru senatori de drept: președintele, mitropolitul. Poate PSD are în calcul acest lucru". Ludovic Orban a adăugat: Cred că discutăm de un subiect lansat în stilul consacrat al lui Ponta, în bășcălie, la mișto. Dacă voia o astfel de modificare, trebuia să-și adauge, la revizuirea constituției. Dacă vrea instaurarea senatorilor de drept, în care să includă și foștii președinți, trebuia să-și formuleze propunerea, în stilul
Săftoiu: "Ponta se gândește serios". Orban: "E în bășcălie, la mișto" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29343_a_30668]
-
Anca Murgoci Senatul României a început, marți, ședința solemnă consacrată aniversării a 150 de ani de la înființare, la care a participat și fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Emil Constantinescu a ținut un discurs cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înființarea Senatului. Iată cele mai importante declarații făcute
Constantinescu CERE mai multe comisii pentru INVESTIGAREA instituțiilor statului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29388_a_30713]
-
Elisabeta Lăsconi ...un roman amplu, căci sărbătorile dau răgaz și tihnă pentru a-i citi pe autorii publicați recent, cu toții încununați de mari premii literare, de la cei consacrați și cunoscuți până la cei traduși prima oară la noi. Este un mod de a le mulțumi editorilor pentru că publică romane de asemenea proporții, și traducătorilor care fac adevărate minuni în jocul lor dublu. Berbecul, definit de verbul „a fi”, va
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
Channel. Este singurul canal TV dedicat pescuitului și vânătorii. Canalul TV, care poate fi vizionat în peste 15 milioane de gospodării, va asigura o nouă structură de emisiuni, mai multe show-uri proprii, însă vor fi continuate și emisiunile deja consacrate, scopul find același: de a informa într-un mod distractiv. "Anunțăm cu mare bucurie faptul că, după lungi tratative, firma DPO, proprietarul canalului The Fishing & Hunting Channel, și Tematic Cable, proprietarul canalului Pescuit și Vânătoare TV, au finalizat negocierile privind
Tranzacție pe piața media. Două televiziuni din România au fuzionat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/29507_a_30832]
-
Există însă, față de primul volum al lui Ianuș, modificări importante la nivelul discursului liric. Din ultimul fragment, se observă cum autorul „milenarist” începe să facă semne discrete cititorului cultivat, folosind (aparent întîmplător) secvențe și tonalități lirice din bucătăria altor poeți, consacrați. „Fețe de porci în oraș/ scurmă și scurmă cu jale”, scrie autorul, făcînd o incursiune rapidă pe domeniul eminescian și pe cel bacovian. Sau, în Legatul lui Ianuș, îl parodiază de-a dreptul pe Eminescu („Ce-mi pasă mie, nea
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
furtunos,Țepeș, Zorba sau Copacul. Poeme, nu mai trebuie s-o spun, optzeciste avant la date. Sau, mai corect, pendant la date, dacă ținem seama că în același timp, în România literară (nr. 20/ 1978) apăreau cele două faimoase pagini consacrate Cenaclului de Luni. Nu știu dacă editorii lui Ion Monoran au consultat și arhivele periodicelor. (Bănuiala mea e că nu, de vreme ce unele poeme fără titlu din volum au titlu în revistă). Cel mai probabil, aceștia au lucrat direct cu manuscrisele
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
în mai mult ca postmodernismul, în curentele călduțe, dar de sens contrar, care îmi dau târcoale, mă acoperă până la gleznă, nu, nu urcă mai sus, insistă acolo jos, o bălăceală» Paginile despre jurnalele intime din De veghe în oglindă , cele consacrate lui Tolstoi, Gide, Camus, Gombrowicz, Radu Petrescu ș.a.m.d., ale întâlnirilor cu cei mari ai secolului XX sunt «de veghe în oglindă»: scriitorul Mircea Mihăieș își desfășoară, el însuși, îndoielile. Se întâlnește cu cei mari? Femeia în roșu nu
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
lucrează la cartea despre Faulkner încă din anii în care se entuziasma, cu talent, cu erudiție, de cărțile cu care generația optzeci intra, triumfală, în arenă. Una dintre cărțile intermediare, cea despre tânărul Faulkner, a apărut aproape simultan cu cea consacrată jurnalelor. Poate ar mai fi trebuit să apară și alte cărți „intermediare” ca să înțelegem că titlul cărții despre Faulkner (Ce rămâne) nu e o întrebare de critic, de istoric literar, de comparatist. E a unui cărturar care trăiește prin literatură
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
Lăsconi Tendințe persistente Tendințele semnificative în zona traducerii de literatură contemporană s-au conturat tot mai clar în ultimii ani și se vor regăsi și în 2014. În cazul colecțiilor cu sute de titluri apărute, se mizează întâi pe scriitorii consacrați, intrați în conștiința publicului, și pe cărțile aflate pe listele marilor premii. Ca pandant, se vede atenția acordată autorilor de bestseller. A doua tendință o dă focalizarea pe debutanți care se impun rapid cu o carte originală, ceea ce nu exclude
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
M.Germain, să-i acorde o atenție pe care n-o putea acorda tuturor colegilor lui de clasă. Învățatul se cade să fie dificil, nu în funcție de elevii în dificultate, conchide Finkielkraut. În același număr al revistei e reprodus un discurs consacrat necesității de „Recucerire a limbii franceze” în școală al Hélènei Carrère d’Encausse, secretarul permanent, adică, președintele Academiei Franceze. Ideea principală este aceea de la Finkielkraut. Numărul mic de ore acordat limbii și literaturii este principalul vinovat de faptul că 20
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
Acestui tip de scriitură, și deci și autorului, îi este îngăduit un imaginar prodigios fără să fie asediat de silnicia probelor documentare sau ale citării surselor. În Eu, Mona Lisa, îi auzim și-i vedem la ridicarea cortinei în roluri consacrate, inedite sau episodice pe Marsilio Ficino, pe Leonardo, pe Botticelli, pe Pico della Mirandola, pe Michelangelo pe dominicanul Girolamo Savonarola, călugăr fanatic împroșcând cu profeții și anateme apocaliptice luxul deșănțat al dinastiei Medici, ținta preferată fiind patronul epocii, Lorenzo de
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
mare prietenie, fiindcă nu se apreciau unul pe altul. Însă, scrie Le Figaro, o scrisoare găsită de doi librari din Orléans, Hervé și Eva Valentin, arată că a existat o perioadă de apropiere între ei. Familia Valentin organizează o expoziție consacrată lui Camus, cu ocazia centenarului, care va avea loc în septembrie, la Lourmarin unde este înmormântat. , trimisă, probabil, între 1943 și 1948 (anul când s-au cunoscut și anul când relația lor s-a stricat) a fost lipită pe una
Scrisoarea lui Camus () [Corola-journal/Journalistic/3360_a_4685]
-
inserția unor confesiuni - jurnal și scrisori, laitmotiv - o operă a culturii occidentale. Ruth Ozeki alege ciclul lui Marcel Proust În căutarea timpului pierdut, inducând temele esențiale: timp și memorie, uitare și anamneză, catastrofă și salvare, scris și citit. Reluând convenții consacrate Ruth Ozeki reinventează convenții vechi (manuscrisul din sticla aruncată în mare, pana de creație a scriitorului, dublul ca alter-ego, vis și viziune, paradoxul călătoriei în timp) și le combină cu dramele ultimului deceniu, ce au reverberat în lumea întreagă: catastrofa
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
volumul Dincolo de pădure, în 1943, desfășurată pe parcursul a aproape patru decenii, cu o sincopă de peste douăzeci de ani (1943-1964), când Emil Giurgiuca revine în poezia română contemporană, cu volumul Poemele verii (1964). După lectura studiilor și articolelor de critică literară consacrate poeziei lui Giurgiuca, și după lectura atentă a creației lirice, Adriana Todoran conchide că Emil Giurgiuca este, „în primul rând un poet al naturii”, continuator în parte al liricii transilvane mesianice, îmbinate subtil cu modernismul și lirica înnoitoare de sorginte
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
să adăugăm alcătuirea de antologii, și monografia subliniază cu pregnanță valoarea celor două crestomații poetice: Poeți tineri ardeleni, 1940 și Transilvania în poesia românească, 1943. Antologia Poeți tineri ardeleni (1940) se remarcă prin judicioase aprecieri critice în scurte medalioane literare consacrate poeților, în marea lor majoritate în preajma debutului editorial. Cei mai mulți au confirmat aprecierile lui Giurgiuca, impunându-se prin volumele pe care le-au publicat mai târziu. Dincolo de ținuta grafică (medalioanele erau urmate de 18 măști în lut de Ion Vlasiu), antologia
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
10, aveți tot dreptul firește. Cu deosebite salutări, Adrian Marino P.S. V-aș sugera pentru Revista d[umnea]v[oastră] o recenzie a Caietelor, atât n[umă]r[ul] Eminescu (4/1975), cât și 1/1976, în curs de apariție, consacrat Literaturii comparate. Este efectiv, bun, acesta. [Marcel Duță, București, Drumul Taberii, nr. 21, bloc 1, scara 14, apartament 93; Adrian Marino, Cluj-Napoca, Strada Rákoczi,nr. 72]. * Cluj-Napoca, 21 octombrie [19]77 Strada Rákoczi, nr. 72 Stimate d[omnu]le Duță
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Vasile Voiculescu”, Bezdead, județul Dâmbovița). Spectatorii au avut posibilitatea de a asculta și cântece din Republica Moldova: „Libertate”, „Plaiul cu numele Basarabia”, „Azi la noi e sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
avangardă ori situate sub semnul „autenticității”. Dar care ar fi statutul literar ca atare al reportajului? Putem vorbi de un asemenea statut? Pentru a da un răspuns afirmativ, ne vine în ajutor fenomenul disoluției și amestecului speciilor și al genurilor consacrate ce-și caută un nou echilibru în evoluția modernismului, într-un proces cu alură inevitabilă. Avem pe de-o parte o funcție informativă a textului, pe de alta una „inefabilă”, de ordin estetic. Făcînd un ocol prin considerațiile unor Jean
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
urmează să fie publicată crește mereu: Olanda, Suedia, Norvegia, Brazilia, Polonia, Israel. La noi are privilegiul unei foarte frumoase traduceri, datorate scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Romanul recent, El aire que respiras, surprinde prin curajul de a reinventa motive și teme deja consacrate: librăria (ca în Umbra vântului) și cartea interzisă (ca la Umberto Eco, în Numele trandafirului), pasiunea bibliofililor (ca în Clubul Dumas al lui Arturo Perez- Reverte), trecerea de la un secol la altul, de la începutul și mijlocul secolului al XIX-lea la
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
--- Critic literar și profesor la Collège de France, Antoine Compagnon a susținut în vara lui 2012 pe France-Inter un serial în 39 de episoade a câteva de minute fiecare consacrat lui Montaigne, pe care l-a reluat de curând într-o carte, intitulată, ca și serialul, O vară cu Montaigne. A ascultat, s-ar zice, sfatul eseistului de la sfârșitul secolului XVI: „Comerțul cu cărți mă consolează de bătrânețe și de
„O vară cu Montaigne“ () [Corola-journal/Journalistic/3234_a_4559]
-
editorialistul hebdomadarului francez „Le Nouvel Observateur”. Iată ce scrie Jean Daniel în editorialul său din primul număr pe septembrie al revistei: „Fiindcă valul de cărți despre Camus precede o serie de manifestări care vor avea loc de la Lourmarin la Marsilia consacrate centenarului nașterii scriitorului, simt nevoia unei defulări. Am început prin a-mi pierde răbdarea, dar acum sunt exasperat. Mă înfurie repetarea în majoritatea textelor, într-o formă sau alta, ideea că autorul Mitului lui Sisif ar fi fost considerat un
Jean Daniel, revoltat () [Corola-journal/Journalistic/3236_a_4561]