190,047 matches
-
asumată, în definitiv, chiar și numai pentru a-și regla, cu inerentele stîngăcii ale începutului, raporturile cu contextul literar în care urma să se lanseze? Un răspuns decis și decisiv la această dilemă fiind dificil, nu ne rămîne decît să constatăm că unica certitudine în legătură cu această "constrîngere" teoretică pe care și-o impune tînărul Franzos o reprezintă sursa, - directă sau indirectă, este mai puțin important în situația de față, - a întregii dezbateri din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
numărării e mult ușurată și se poate realiza și pentru prenume. Sistemul de căutare permite să se obțină, rapid, numărul abonaților din București care au un anumit nume de familie, sau care au un anumit prim prenume (din păcate, am constatat că în cazul mai multor prenume, celelalte nu sunt luate în considerație). Sistemul nu folosește semnele diacritice și nu indică ocurențele numelui, ci ale secvenței: deci, la cererea de "căutare: Dan" va răspunde și cu Dana, Daniel, Dănuț etc. Instrumentul
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
regionale a purtătorilor lor); sper că, citînd cîteva nume reale, nu voi răni sensibilitatea celor ce le poartă; ar fi chiar interesant dacă, în eventuala calitate de cititori ai revistei, ar avea de făcut corecții sau precizări. Revenind la Gheorghe, constatăm că acesta apare ca nume de familie de 4383 de ori (cifra include și numele cu sufix, deci cu o secvență grafică în plus, dar acestea sînt foarte puține: 22 Gheorghescu, 15 Gheorghevici etc.); comparat cu numele de familie considerate
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
propozițiile noastre. Aproape totul e retușat, apropiat de niște tipare "ideale". Chiar și atitudinile negative, cinismele și sarcasmele noastre, conțin o idealizare à rebours. * Fără o notă de masochism, durerea ar fi inutilizabila pentru spirit. * Există sentimente care se pot constată doar în umbră conștiinței, aidoma stelelor ce luminează doar noaptea. * Înaintînd în vîrstă, Marin Sorescu a început a semăna la figură cu... Paul Valéry! * Despre cîte o chestiune complicată, obișnuiam să spun pe vremuri, cu un simțămînt de eliberare: las
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
de ce nu?, a saloanelor bucureștene. Șoseaua e înfățișata drept corso-ul capitalei, firește, pentru boierime. Pentru că, socoate Kunisch, "întreaga viața socială se concentrează în saloane și pe această Șosea; iarnă se mai adaugă și frecventarea teatrului". Și e uimit să constate că orașul, unde pe vreme ploioasa nu se poate trece stradă, are parte de o operă italiană, un teatru francez și un altul valah. Descrierea Podului Mogosoaiei, strada principală traversînd întreg orașul, bogat în palate și magazine, e făcută cu
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
că părerea mea de rău este sinceră, pentru că Alexandru Vasilache este un veritabil talent, fascinant în sensibilitate și fantezie. P.S. Programul de sală la Anna Karenina mi se pare atît de modest, de sărăcăcios, lipsit de idei și informații. Am constatat acest tip de expediere la prea multe teatre unde secretariatul literar nu mai are ca priorități arta spectacolului și istoria teatrului, ci doar protocolul premierelor. Alarmant și trist. Dar este o altă discuție. În orice caz, ieșind din "turnul de
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
la scară mică, a armoniei universale - semn al bunătății divine. Contemplarea lor sporea virtuțile privitorului. încă în 1681, în Teoria despre Pământ, Thomas Burnet descria contrastul dintre universul de azi și cel dinaintea potopului, judecând cosmosul după principiile grădinii ordonate, constatând dominanța dezordinii - deși "n-ar fi costat cu nimic mai mult ca lucrurile să fi fost făcute într-o ordine mai bună". Dizarmonia prezentă, conchide Burnet, se datorează supărării Domnului față de neascultarea omului. În acord cu ontologia timpului, el nu
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
titular al catedrei de Psihoterapie și Medicină Psihosomatică de la Universitatea din Ulm. Acest post este actualmente deținut de către Horst Kächele, care are și calitatea de analist formator la Institutul de Psihanaliză din același oraș dunărean. Am avut "dezamăgirea" de a constata, la ședința lărgită a S.R.P. consacrată vizitei lor, cum sub aparența unor persoane destinse și spirituale se confirmă, mai devreme sau mai târziu, prin remarci precise și adecvate la substratul profund al discuției, clișeul pasiunii pentru muncă și metodă al
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
Dacă mai luăm în considerare și calculele astronomice legate de fatalul papă al 112-lea, nici nu știu de ce ne mai facem probleme privind viitorul românilor! Noul ministru al mediului, un domn care vorbește cu "în principal", se mulțumește să constate că producătorii de energie s-au repezit ca niște piranha pe lacurile de acumulare și acum, din cauza lor, vom crăpa de sete! Foarte rău, dar să nu uităm că tocmai acesta e rolul lacurilor de acumulare, să producă energie! De ce
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
însă, potrivit românului, e tot o expresie a eternității. Și autorul consideră că de-abia în al XX-lea secol se integrează și românii în procesul de creație cultă, de creație voluntară. Și îl citează, ca exemplu edificator, pe Blaga. Constată însă, nu cu surprindere, că "cel mai personal dintre creatorii români de azi face elogiul (în știutul discurs academic din 1937 n.m.) a tot ce e impersonal, anonim, anistoric în sufletul românesc, adică satului românesc "Satul nostru, spune Blaga, a
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile pe care le creează, permițînd comparația cu preocupările teoretice și cu structurile lingvistice din alte limbi romanice. Deși direcțiile lingvistice mai abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
sus, în vreme ce monada sa spirituală se regăsește în splendoarea contemplației clasice"; astfel încât această etapă târzie a operei se limitează la o dimensiune "imnică", alimentată livresc și cultural. La nivelul imaginarului acvatic, a cărui urmărire e reluată în acest capitol, se constată chiar "o tentativă de a 'sculpturaliza' însăși substanța fluidității", în consecința unui interes foarte accentuat pentru forma clasică a sonetului. Imaginarul devine acum, cum foarte expresiv scrie Al. Cistelecan, "consemnativ", prevalând "decorul", imaginea plastică a unor "locuri", precum Balcicul. Poetul
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
fie în primejdie. înaintea tragicului Tratat de la Viena, oficialitățile române organizează o călătorie pentru corespondenții străini în Transilvania. Acolo contesa de Waldeck găsește niște țărani curați și pragmatici, săraci, dar liniștiți, pentru care simțul proprietății domină orice alte porniri: " Am constatat în această excursie că țăranii transilvăneni, chiar și ungurii, erau foarte mulțumiți de cîrmuitorii lor români. Prin reforma agrară, 540000 de țărani fără pămînt fuseseră împroprietăriți și ei se temeau că-l vor pierde dacă treceau la unguri. Deoarece, nu
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
pus-o la dispoziție prietenul Liviu Papuc de la Biblioteca Centrală "M. Eminescu"; între ele, des citați N. Spătaru Milescu, dar și contemporanul Cornel Ungureanu, precum și cărți de istorie a culturii chineze. Călătorul ieșean nu se entuziasmează dar nici nu cîrtește; constată, descrie, face comparații și dacă descoperă "modele" ori măcar fapte ce merită urmate, acestea aparțin în exclusivitate profesiunii sale (de scriitor) și nu mai puțin pasiunii sale (cea de muzeograf, de șef al "Atelierului de potcovit inorogi" de la Casa Pogor
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
noastre muzee, atît de părăginite (deși dețin valori inconfundabile, pilduitoare pentru identitatea noastră), atît de ignorate de autorități. Ce turism cultural s-ar putea face și la noi, ce beneficii ne-ar putea aduce (imagine, finanțe, prietenii...)!" Și, tot astfel, constatînd "risipă de energie electrică" știe că ea se face - cît de motivat! - "în favoarea turismului, a negoțului, a imaginii". Lucian Vasiliu e, cu propria-i vorbă, un personaj din romanele lui Balzac sau, mai bine, un Moș Nichifor Coțcariul, ajunși într-
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
opera sa melancolia sfîrșitului de secol profitînd - dincolo de eșecul ideologiilor - o nouă utopie, pe care o întrevede în ceața care-i constituie climatul preferat. Asociindu-mă empatic lui Harvey Keitel, care a venit să-l salute pe maestru și a constatat că trăiește sentimentul de "coming home", am înregistrat la rîndu-mi tendințe și similitudini, fericite corespondențe, dătătoare ele însele de speranțe. În pragul anului 2001, frenezia milenarismului s-a mai domolit, dar persistă în forme disimulate, subsumate parcă titlului generic "Eternitatea
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
bunului plac. Părea conștientă de asta și decisă s-o facă fără nici un scrupul." Este dureros faptul că o asemenea tânără fără minte l-a umilit cândva, la un ghișeu, pe omul Mircea Nedelciu, dar și mai dureros este să constatăm că l-a dominat și pe scriitor, rămând ca o obsesie în mintea lui și determinându-l să-i consacre mai multe pagini moralizatoare într-un roman, pentru a se răfui cu ea post factum. Povestea vieții lui Diogene Sava
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
să rodească, îngropate de un vot resentimentar și prost chitit. Cei care l-au crezut pe C.V. Tudor, că România e buricul Europei, dar că trebuie să vină el la putere pentru a dovedi acest lucru, vor avea prilejul să constate că liderul PRM i-a mințit fără scrupule. Cu o gândire politică retardată, asemănătoare aceleia a lui Ceaușescu, din vina istorică a căruia România e și astăzi o țară care sângerează economic, C.V. Tudor e pe punctul de a lichida
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]
-
sînt, ca în vorbire, desemantizate, automatizate, avînd valoarea unui alt act de limbaj (sînt exclamative, folosite pentru a alunga, a schimba vorba) etc. Imaginea e mai realistă, dar tocmai de aceea mai puțin gustată de cititori. Revenind în planul politic, constatăm că strategia periculoasă e cea a dublului discurs: violențe inimaginabile - insulte, injurii, atacuri la persoană - sînt limitate la anumite canale și puse sub semnul polemicii, sub scuza pamfletului și sub protecția pseudonimului. E un limbaj a cărui responsabilitate e atribuită
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
o cronică din 1968 - este de a fi luat cunoștință de sine, de forța sa: de aici înainte, el va putea fi ucis, dar nu înfrânt". Nu erau vorbe în vânt. Într-un grad sau altul, și lucrul se poate constata urmărind biografiile auctoriale, scriitorii de valoare au făcut ei înșiși experiența acestei măreții. Tot avea Iona senzația de a fi "geamăn" și nu știa cu cine. Ei bine, a fost geamăn cu acest model existențial, "o iluminare născută în miezul
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
Că nu mai fac... mă rog. Tălmaciul îmi pusese o pilă. Femeia mă privea ceva mai domolită. Cu traducătorul meu, băiat simpatic, vorbeam deseori între noi în argoul bucureștean. Așa făcuse și în ziua aceia după ce ne reluaserăm mersul și constatase filosofic: Nasol! - ce-i plăcea lui mai mult.
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
între viață și moarte (p. 45). Râsul este învins de "durerea infernală" (p. 46). În poemul Vântul bate miezul nopții, lacul plânge și el, impresionat de povestea tristă a poetului (p. 51). Durerea lui nu are nici o consolare și o constată, ca Octavian Goga, extinsă la întregul neam: Se plânge poporul în grea sărăcie,/ Un altul suspină căci carte nu știe./ Se miră poetul când vede în lume/ Deșerte de stare, avere și nume!!// Astfel în viață mereu omul plânge/ De
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
cel Preaiubit, iar de acum se bucură de această unire. Dar apare o realitate nouă, esențială pentru Sfântul Grigorie. Bucuria produsă de bunurile dumnezeiești nu face decât să crească această sete a sufletului. Este un fapt pe care sufletul îl constată, și care, a fost, se pare, pentru marele Părinte al Bisericii, o experiență. Sufletul descoperă că în firescul vieții spirituale stă un continuu progres și, paradoxal față de ceea ce i se părea mai înainte, perfecțiunea (τελειότης) este un progres (προκοπή) continuu
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
care-a plănuit și omul care a înfăpuit - reprezintă una dintre cheile cele mai importante ale evoluției României pe turnanta violenței și-a subdezvoltării. Nu-mi dau seama în ce constă puterea lui Iliescu asupra lui Cozma. Tot ce pot constata e că ea există și că n-a fost nici un moment în care "luceafărul huilei" să dea semne c-ar vrea să facă lumină în acest întunecat capitol al istoriei românești. Nici modalitatea aleasă mai nou - aceea de a-l
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
de pe Aeroportul Otopeni. Pe cutiile acelea de carton sunt ba inscripții nemțești, ba inscripții englezești. Cică alea englezești sunt ceva mai savurate decât nemțeștile. Depinde însă ce aduce și cum nimerești avionul. Așadar, dacă vei merge pe lângă aceste palate, vei constata foarte ușor că sunt pustii. Ale cui sunt? Auziți? Nici paznicii nu știu cum se numește stăpânul! Câteodată se mai întreabă și ei după ce adorm câinii, bine, bine, dar pentru ce s-au mai făcut aceste palate? Și din ce bani? Cum
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]