2,265 matches
-
ți și din testarea propriilor constructe în contextul comportamentului social și cultural al societ]ților de mari dimensiuni. Studiul eticii și al moralei societ]ților de mici dimensiuni a beneficiat de pe urma acestui schimb de idei destul de târziu. Morală este un construct profund internalizat, iar prejudec]ți etnocentrice sunt greu de dep]sit în situațiile de confruntare cu tipuri de comportament ce par la prima vedere s] le aduc] atingere. Reacția primilor antropologi a fost de a-i eticheta pe „s]lbatici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiect la care vom reveni. Conștientizarea existenței unor sisteme morale și etice bine dezvoltate în cultura societ]ților de mici dimensiuni a fost determinat], în principal, de încercarea de a înțelege epistemologiile și logicile de acțiune specifice unei anumite culturi. Constructele filosofiei morale vestice nu pot fi aplicate altor culturi f]r] anumite modific]ri. Cultură înseamn] comportament înv]țâț (plus produsele acestuia) și c]ruia i se imprim] o anumit] semnificație social]. Semnificația este oarecum arbitrar]; același comportament mecanic va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necunoscute, în care nu se știe cât este de înv]țâț. O descoperire f]cut] ast]zi poate modifica percepțiile și interpret]rile de pan] atunci. O societate dispune de un sistem etic în m]sura în care are un construct mental al valorilor, exprimate în principii ce sunt invocate și interpretate în orientarea comportamentului social (adic] acela care are semnificație pentru ceilalți) și în evaluarea acestuia în termeni de bun sau r]u. Evaluate conform acestui criteriu, toate societ]țile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
da dovad] de prea mult] compasiune e o dovad] de sl]biciune. Pentru populația Shona, aceste opoziții nu sunt contradictorii sau dileme f]r] ieșire. Virtuțile, ca și valorile pe care acestea le reprezint], sunt standarde ale binelui, si nu constructe absolute ce constituie esență binelui. Adev]râtul bine este rezultat al bucuriei aduse de adoptarea sau de respectarea valorilor. În societ]țile de mici dimensiuni, moral] nu este în primul rând o preocupare pentru idealuri abstracte, ci se refer] mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și trebuie format] de c]tre comunitatea în care respectivă persoan] tr]ieste. Pretenția de a avea un punct de vedere critic dincolo de această nu poate fi susținut], iar comunitatea are o structur] și o dinamic] proprie care dep]șesc constructele alegerii individuale. În Franța, Auguste Comte (1798-1857) a dezvoltat o filosofie a evoluției istorice a societ]ții care ignor] judecată moral] individual] în favoarea ipotezelor formulate pe baza unei sociologii științifice în conținu] dezvoltare. Accentul pus de c]tre Karl Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ignor]. Că orice alt tip de cunoaștere, cunoașterea a ceea ce este bine depinde de capacitatea de a trece de v]lul aparentelor și de a descoperi realitatea imuabli] a Formelor Ideale. Platon respinge astfel ideea c] morală și legile sunt constructe pur convenționale. Pe baza concepției antice, teoria poate fi înțeleas] că o încercare de a ar]ta c] acțiunile umane sunt supuse nu numai regulilor sociale stabile, ci, înainte de toate, unei „legi nescrise” fie impus] de zei, așa cum ar]ta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] doar unele forme ale utilitarismului (cele mai sofisticate și cele mai puțin asem]n]toare cu teoria clasic]) sunt compatibile cu dreptul natural. În al doilea rând, de vreme ce dreptul natural este identificat în mod standard cu dreptul rațiunii, întregul construct teoretic depinde de felul în care înțelegem rațiunea. Cu excepția cazului în care toate formele de raționalitate instrumental] sunt excluse (o alt] ipotez] neplauzibil], dac] teoria se vrea a fi practic]), este foarte dificil s] vedem de ce consecințele nu vor juca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faimoas] și dificil]) începe prin identificarea unei voințe bune că singurul bun necondiționat, Kant neag] faptul c] principiile acestei voințe s-ar putea fixă prin referință la binele obiectiv sau la telos-ul spre care ele aspir]. În loc s] considere un construct determinat al binelui pe care s] îl foloseasc] în stabillirea a ceea ce ar trebui s] facem, Kant pornește de la principiile eticii pentru a stabili ce înseamn] voința bun]. Singură să întrebare este una minimal]: ce maxime sau ce principii fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] leg]tur] un fapt anistoric? Oare nu este posibil ca pl]cerea, f]r] dragoste și intimitate, s] serveasc] pentru mulți oameni drept scop legitim al sexului? Este importantă sexului pentru integritatea existenței un fapt biologic sau numai un construct social al anumitor subgrupuri din cadrul societ]ții? Nemulțumirea fâț] de morală sexual] a tradiției vestice a condus la câteva abord]ri diferite. Ideea contractului social a furnizat adesea alternative eticilor tradiționale, nu numai cu privire la obligația politic] și a drept]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
b]rbații. Asemenea percepții esențialiste despre natura b]rbatului și a femeii sunt, bineînțeles, o problem], în condițiile în care se consider] c] natură b]rbaților și a femeilor nu are un caracter rigid sau imuabil, fiind mai degrab] un construct social și istoric. Iar o mare parte a gândirii feministe a respins orice form] de esențialism. Dar dac] cineva respinge ideea c] orice diferențe dintre valorile și priorit]țile masculine și feminine pot fi atribuite unei „naturi” masculine și feminine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oprit în special asupra celor denumite primordialiste sau perenialiste vezi de exemplu Ozkirimli (2000), Dungaciu (2004). 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă Cu toate că de-a lungul timpului a fost criticată 21 și considerată depășită, concepția identității ca un construct primordial, nederivat, esențial, încă mai captează atenția. Cred că nu ar fi greșit să spunem că în prezent suntem martorii unui proces de redefinire și reconstrucție a acestei concepții în lumina perspectivelor constructiviste, dacă avem în vedere că susținătorii săi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
puțin la fel de largă și de variată. Totuși, ceea ce le unește în ultimă instanță sunt asumpțiile de bază asupra realității sociale, care este concepută ca fiind construită, în schimbare și chiar multiplă, "lucrurile" neexistând în sine, ci doar în calitate de categorii sau constructe generate subiectiv, ca reprezentări ale noastre. Transpusă în termeni de asumpții asupra identității, această idee poate, lua oricare din formele următoare: a) Identitatea este o construcție socială. b) Identitatea are caracter instrumental. c) Identitatea este o reprezentare contextuală, fără substanță
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
geneza în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care predomină fiind de aceea negociat. "Acest
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice acestui câmp, un model conceptual de abordare a identității și de a căuta să vedem cum se poate empiriza acest construct, iar pe de altă parte, de a surprinde și analiza pe cât posibil profilul sociocultural al tinerilor români. Volumul se deschide cu o analiză a teoriilor schimbării sociale și se continuă cu o schiță a schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Am
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
amintite pot constitui o mărturie pentru acest fapt. Pentru Brentano, de exemplu, judecata este o "prezentare" (Vorstellung) ca act mental elementar, de sens empiric, chiar senzorial acceptată sau nu în funcție de "obiectul" ei. Pentru Husserl, judecata nu este altceva decât un construct intențional bazat pe intuiția empirică, pe cea categorială și pe cea eidetică, luate împreună într-o unitate; ea dă seamă de o "stare de lucruri". În ambele situații este vorba despre o reducție la imagine (aceasta din urmă, ca tip
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Comercială "GAS 21.212 mp EXPERT" - S.R.L., data expirării 1 iunie 2006 Contract de închiriere nr. 544 - C301-303, 307, salon 1, 2, 3 - M.L.N.R., data expirării 17 iunie 2006 Contract de închiriere nr. 867 - A1, A2, A3 - Societatea Comercială "ROINVEST CONSTRUCT" - S.A., data expirării 1 octombrie 2006 Contract de închiriere nr. 868 - A4, A5 - Societatea Comercială "ROINVEST" - S.A., data expirării �� 1 octombrie 2006 Contract de închiriere nr. 10.195/2002 cu actul adițional nr. 4 - C202-206, 210 - M.L.N.R, data expirării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180352_a_181681]
-
Mureș 23. S.G.D.P. BAIA BORȘA - Borșa - jud. Maramureș 24. S.P.G.C. SEINI - Seini - jud. Maramureș 25. S.C. VITAL BAIA MARE - evacuare stație - Baia Mare - jud. Maramureș 26. S.C. I.M.I. S.A. BAIA MARE - evacuare stație mina Ilba - Baia Mare - jud. Maramureș 27. S.C. WEST CONSTRUCT MINA SOCEA - Valea Socea - jud. Maramureș Tabel 2 Data conformării pentru lindan 1. S.C. Sinteza S.A. Oradea - Oradea - jud. Bihor 2. S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea - Râmnicu Vâlcea - jud. Vâlcea 3. S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzești - Borzești - jud. Bacău Tabel 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182798_a_184127]
-
ipotetică a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra statocentrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice și abordări teoretice diferite, globalizarea ca obiect
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
ultimă a comunicării Între ființe. De-a-lungul istoriei, a devinit evident faptul că esența aventurii umane este extinderea empatiei Înspre sfere din ce În ce mai largi. Empatia părinților față de copilul lor este prima lecție. În această etapă, procesul este atât motivat biologic, cât și construct social. Fiecare pas dincolo de această legătură biologică necesită descoperirea pas cu pas. Empatia are loc În momentul În care suntem deschiși către experiență. Cel mai adesea suntem deschiși atunci când am trecut noi Înșine prin greutăți și eforturi În experiențele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aceea cred că prin profesiune și familie el s-a mântuit, dacă mântuirea nu este decât o trecere spre eternitate. Opera sa oferă dovada că omul are în el mântuirea, dacă reușește a-și transcende viața dincolo de temporal. Cărțile lui, constructele științifice, prin care conceptul triunic al devianței psihice, paradigma victimologică sau recent epistemologia adevărului psihiatric, devin piatra lui de mormânt, piatra unei existențe cucerite, calea prin care și-a transpus viața în operă. Putem afirma că psihiatria i-a aparținut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
singurul argument al unui verb sau când celelalte argumente au roluri mai joase în ierarhie. Există diferențe în înțelegerea noțiunii de proeminență și a relevanței ei pentru realizarea argumentelor. Ierarhiile trebuie considerate cu rezervă, pentru că o ierarhie nu este un construct universal și nu poate capta toate generalizările. Cel mai frecvent citate în bibliografie sunt cele două ierarhii propuse de Jane Grimshaw. În modelul lui Grimshaw (1990), structura argumentală este o reprezentare structurală a relației de proeminență dintre argumente; relația de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se combină cu sensuri bazate pe eveniment, care sunt asociate cu o structură sintactică particulară; polisemia verbală și intrările lexicale multiple sunt astfel eliminate (Levin și Rappaport Hovav 2005: 190). Sensul rezidă în contextul sintactic; sensul unui verb este un construct al evenimentului, nu evenimentul în sine (Levin și Rappaport Hovav 2005: 18−19). Multe dintre teoriile de tip construcționist folosesc noțiunea de telicitate. Krifka (1998)76 observă că telicitatea este o proprietate a descrierii evenimentului, nu a evenimentului în sine
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca simple instrumente utilizate de ființa noastră sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos. În general, înțelegerea lucrurilor nu o datorăm celui care ne
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
animalul sau omul, dincolo de o asociere de percepții, elaborează prin gândire o ipoteză pe care o testează prin acțiune. De asemenea, Tolman, în 1932, introduce deja unele elemente cognitive în viziunea sa liberală asupra behaviorismului. El acceptă unele inferențe, unele constructe bazate pe elemente neobservabile, ceea ce behaviorismul radical califică cu dispreț drept „mentalism” și consideră a fi o gravă regresie. Dar putem oare să ignorăm în totalitate analiza inferențială? Aceasta este întrebarea pe care o pun Breger și McGaugh, care afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]