33,831 matches
-
necesar sunt contrafactuale, că nici construcțiile noastre culturale, nici datele noastre biologice sau comportamentale nu ne trimit în mod necesar spre valorizarea libertății, ba chiar că gradele ei subtile de înțelegere sunt rareori tematizate. Și, mai ales, că obișnuințele omului contemporan (media, internet, consumism) sunt profund contrare libertății, datorită efectului lor comun de infantilizare în masă. La pagina 186 exercițiile distanței prețioase de cititor avizat cad una după alta și nu poți să nu i te predai autorului cu arme și
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
recunosc în ea, însă, corespondentul simetric al „opțiunii secunde“ din Turnirul khazar. Acolo, acel concept gândea relativismul. Aici, el soluționează diversitatea (care salvează liber binele) în fața legii. De pe poziția acestui concept, merită acum gândit totul: și lumea românească, și devierile contemporane ale libertății, și mai ales, o natură umană abulic preocupată să uite, să șteargă, să se apere de tot ce o responsabilizează.
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
de a le trata. Maladia e aceeași, terapia e alta. Timbrele din clasorul cu idei nu s-au schimbat, doar ochelarii cu care le vedem și-au modificat dioptriile. Dacă Damianus ar avea putința să citească un volum de cosmologie contemporană, consternarea pe care ar simți-o nu s-ar deosebi prea mult de stupoarea cu care noi îi citim epistola la distanță de un mileniu, căci la origine volumul a fost o scrisoare pe care Damianus, ajuns episcop de Ostia
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
Monte Cassino, prilejul epistolar fiind provocat de o discuție pe care cei doi clerici o avuseseră cu un an mai devreme în marginea unei controverse de factură pur academică: poate Dumnezeu să modifice trecutul? Judecată cu umoarea cinică a intelectualului contemporan, controversa pare cu totul neverosimilă, de o enormă inadecvare la tiparul terestru al vieții, numai că „e-norm“ înseamnă ieșirea din normă cu intrarea în alte reguli de spirit. În toate considerațiile speculative de aici, Damianus stă pe picior enorm, încălcînd
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
Răzvan Voncu Ediția de autor Emil Brumaru, găzduită de Polirom, fără să modifice poziția poetului în canonul contemporan, ne obligă, totuși, să îi revizuim profilul critic. Pornind chiar de la mult-hulitul element factologic, de natură cantitativă: din patru volume, câte numără ea până acum, numai două conțin poezie. Celelalte două sunt dedicate eseului, confesiunii și publicisticii literare. Factologiei îi
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
analizelor sale - terminologia propusă de gânditorul italian Giorgio Agamben. Pentru acesta din urmă, contemporanul „se definește în relație cu timpul la care aderă prin defazaj și anacronism ca modalități intenționate de a ieși în afara lui”. Așa încât, pentru noi, Caragiale este contemporan prin felul în care scriitorul redă umbrele epocii fiecărui cititor. Prin urmare, conchide Mitchievici, „opera lui Caragiale este un dispozitiv optic special, dacă nu chiar singular într-o literatură, un dispozitiv în măsură să facă să apară pe banda timpului
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
Nicolae Mareș Interviu cu Aleksander Nawrocki, directorul revistei „POEZJA dzisiaj” (Polonia) Nicolae Mareș: Cum ai caracteriza stadiul poeziei poloneze contemporane la început de mileniu trei, după intrarea în veșnicie a unor mari poeți ca Czeslaw Milosz, Wislawa Szymborska, Zbigniew Herbert sau mai recent a lui Tadeusz Rózewicz. Revista pe care ai înființat-o și o conduci, POEZJA dzisiaj, analizează fenomenul
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
urmă ghetele și telefoanele surde” - sintagmă care a intrat în canonul paremiologic polonez. Criticilor polonezi le place să scrie despre versurile lui Herbert, deoarece îi inspiră în divagațiile lor, pentru a se afișa cu cunoștințele lor. Ce-i cu poezia contemporană - întrebi? Pentru că s-a terminat cu rolul criticii și cu politizarea din anii ’80, poezia poloneză s-a mai adunat, s-a unificat, a pierdut caracterul de atunci. Însă poemele au început să se asemene. Poeții scriu despre cunoașterea proprie
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
îl finanțez din veniturile editurii mele. Ai fost cu decenii în urmă în România, la invitația Uniunii Scriitorilor din România dar și cu alte prilejuri. Ai cunoscut lirica românească încă de pe vremea studenției noastre, ai tradus câțiva poeți clasici și contemporani (pe Bacovia împreună), incluși în florilegiul tău intitulat sugestiv: Al treilea ochi. Cum ai receptat și cum apreciezi lirica românească? Foarte mult. Este una dintre cele mai interesante poezii din lume. Personal îmi este aproape. Poeții pe care îi iubesc
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
și deprimantă pentru orice traducător, nu l-a împiedicat pe Goethe să facă el însuși traduceri. Și după ce a tradus romanul Le neveu de Rameau a lui Diderot din limba franceză, un critic literar din acele timpuri le-a spus contemporanilor săi următoarele: „Unii germani cred ca originalul francez al Nepotului lui Rameau nu ar fi existat niciodată și că totul ar fi fost creat de Goethe. Însă Goethe asigura mereu că i-ar fi fost imposibil să imite stilul ingenios
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
obscurul gazetar C.B. Stamatin, într-un necrolog din „Adevărul” (18 iunie 1889). Și iată ce carieră a făcut ! Dovada irecuzabilă a inautenticității geniului eminescian o constituie, după Alexandru Grama, amănuntul că Eminescu a fost ignorat, respectiv încoronat postum de aceiași contemporani. „Deaca un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e semn că generațiunea în care a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Deacă însă totuși ajunge a fi
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
ori te coboară în mîzga unor acrobații expresive, și atunci poate să fie ignorată fără regret. Cu o asemenea exigență în fața ochilor, e de prisos să mă întreb ce impresie îi face Nicoletei Baciu haina minimalistă sau mizerabilistă a literaturii contemporane, în ale cărei pagini, dacă face greșeala să le răsfoiască, va găsi o cloacă pură de meschinării sterile. Probabil că acesta e motivul pentru care, dorind să-și cruțe gustul de tortura întîlnirii cu autorii moderni, Nicoleta Baciu se apleacă
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
mine, celei realizată de Rosa del Conte, de a sesiza modul de funcționare a Mihai Eminescu o dell’Assoluto spiritului comparatist în arealul culturii (1962)? Cu un titlu insolit - pentru universale, pe care filologul a Eugen Simion - Atingeți un perioada contemporană - Neamul și perceput-o în structurile ei de punct dureros. Cu puține excepții, Babilonia -, am citit o carte de existență din interiorul afirmării sale. traducerile din Eminescu nu sunt polemici moderne, deloc cordiale, Căci nu pot să-mi explic altfel
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
din timpul Eminescu ca poet de geniu, numai „el Zăbava pentru comentariile vieții scriitorului. a fost în stare să arunce fierul înroșit eminesciene are întinse și pilduitoare Diplomatul George Apostoiu cu mâinile nude. Mânia lui Ahile este conexiuni cu alți contemporani ai prezintă furia lui Alexandru Lahovari un ive rsa lă , aș i j de rea aceea Poetului - Titu Maiorescu și I. L. după ce a citit în ziarul „Timpul” eminesciană”. (apud. G.A.) Caragiale, Ion Creangă. Nu în puține elogiile poetului aduse
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
coagulează din experiențe trăite cu și sale. Fie că e vorba de clasici, de prin ceea ce ne-am fi așteptat mai în preajma acestora. mișcări și curente cultural - literare ale puțin: apartenența la geniul latin”. Dint re a l ț i contemporani , Europei, fie că e vorba de modele Și uite așa se reînviază numele diplomatul reține numele lui Andrei (Călinescu este unul dintre ele ), fie că lui Mihail Sebastian, Eugen Ionescu, Pleșu, dincolo de... „Dilema”, ca autor e vorba de dezvoltarea și
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
admirația pe care criticul i-o purta poetului e îndeobște cunoscută (și s-ar putea rezuma într-un citat dintr-o cronică din 1981: „[...] de la Nevoia de cercuri încoace, [Geo Dumitrescu este] un element mendeleevian al poeziei românești nu numai contemporane [...].”), va fi meritul a două documente păstrate în arhiva lui Cornel Regman - pe care le aducem la cunoștința publicului acum - să revele poziția poetului față de omul și scriitorul Cornel Regman. Primul document e o epistolă trimisă de Geo Dumitrescu de pe
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
rezultat mai multe studii, unele devenite capitole ale recentei cărți, altele utilizate în diverse părți ale ei, topite în substanța unei lecturi repetate ; ele pun în relație figura plutonică a Luceafărului nu numai cu congeneri mai mult sau mai puțin contemporani ai poetului, precum Lamartine, Vigny, Lermontov sau Hugo, ci și cu urmași, contemporani cu noi, figuri comparabile, prin geniu și nefericire, cu Eminescu și cu eroul său tragic. La capătul acestui excurs analitic bogat în observații personale și sugestii, Gisèle
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
diverse părți ale ei, topite în substanța unei lecturi repetate ; ele pun în relație figura plutonică a Luceafărului nu numai cu congeneri mai mult sau mai puțin contemporani ai poetului, precum Lamartine, Vigny, Lermontov sau Hugo, ci și cu urmași, contemporani cu noi, figuri comparabile, prin geniu și nefericire, cu Eminescu și cu eroul său tragic. La capătul acestui excurs analitic bogat în observații personale și sugestii, Gisèle Vanhese așează figura tragică a lui Paul Celan, așa cum apare el în romanul
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
Gabriela Gheorghișor După publicarea volumului de eseuri despre literatura franceză contemporană, Ultimele zile din viața literaturii (Cartea Românească, 2008), Alexandru Matei (despre care am citit că a debutat editorial în 2000, cu poezie, Tractir fiind acum, probabil, doar un „păcat” al primei juneți) s-a îndepărtat de cercetarea literară propriuzisă. Mormântul
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
n t r u p r e g ă t i r e a c i t i t o r u l u i Mihai Eminescu“ sau și mai simplu, ca la corn” al amintirii dar și-al nădejdii contemporan de a accede și la altceva: nemți: ”Institutul Goethe“; la români viitoare... al unei învieri posibile... al peste vârfuri...); i-am simțit forța ”Institutul Eminescu“.clarității interioare, dincolo de gândirea vaticinară din “Satire” (Scrisorile), și am materială și materialistă, o detașare
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
și materialistă, o detașare, o udat batiste parfumate pe romanțele ” N o i s u n t e m a d e v ă r a ț i anihilare a eului egoist pluriform totuși, poetului, sau pe gingașele versificări de contemporani ai lui, fiindcă știm mai plutind în ceața deasă a memoriei “Floare albastră” și “Povestea teiului”... multe despre el decât ceea ce știau istorice și a experienței fizice. Și din toate, peste acestea toate, o cei care trăiau în vremea lui
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
prins viața nici aici, nici la Teatrul Odeon, unde demarase pe vremea primului mandat al directorului Alexandru Dabija (și a fost oprit după demiterea să), ci abia acum, la Theatrum Mundi, un teatru, dealtfel, axat pe texte ale dramaturgiei românești contemporane. Nu cred că există cineva care să meștereasca mai cu pricepere, să metamorfozeze române, române în versuri-epopee, cum este cazul Levantului, în texte dramatice, cu replică și tensiune dramatică așa cum o face Cătălina Buzoianu. Vă aduceți aminte de Dimineață pierdută
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
rânduri deputat al partidului liberal. De o carieră universitară nu va avea parte, aceasta rămânând în proiect: "Brediceanu a scris lui Maniu din partea lui Vaida să-mi aprobe ținerea unui curs liber la Cluj pentru iarnă viitoare asupra literaturii franceze contemporane și influenței sale în Europa", însă va deveni curând una din figurile marcante ale literaturii noastre. Nu mai puțin activitatea politică îi creează obligații ("Cele trei ședințe zilnice ale Camerei mă omoară: 9-12, 3-7, 9-12 noaptea") iar omul de lume
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Dan propune o alternativă și anume Povestea lui Harap Alb a lui Ion Creangă, "istoria fabuloasă a confruntării dintre legitimitate și uzurpare". Punct de vedere interesant, întrucît ne dam seama că o multitudine de realități ale istoriei, mai cu seamă contemporane, pot fi puse în relație cu "tîlcul alegoric al acestei izvodiri feerice", "de la raptul unor teritorii locuite de români ori sechestrarea averilor, marginalizarea și lichidarea fizică a foștilor pînă la refuzul urmașilor, reformați de nevoie, ai agenților marelui frate de la
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Barbu Cioculescu Privit pe fereastră, anul cel nou, cel mai înghesuit din viața contemporanilor, căci stă pe muchia mileniului, pare destul de asemănător cu cel care tocmai a trecut - cel puțin așa cum se anunță. De la geam, vezi un ins căzut pe gheață, cum se readuna cu dificultate, pe când la televizor, unde au revenit cuvenitele programe
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]