2,327 matches
-
un consum de peste 9-10 litri/locuitor/an (Anderson, P., 2006). Problema, care apare, deci, în definirea drogurilor aduce în atenție gradul de acceptabilitate a acestora de către populație. Orice definiție a drogului trebuie să ia în considerare dimensiunea socială, culturală și contextuală. "Conceptul de drog este, în același timp, un artefact cultural, o invenție socială care se aplică la anumite tipuri de substanțe în contexte sau locații specifice. Un drog este ceva care a fost definit de anumite segmente ale societății ca
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se bazează pe percepția obiectivă (măsura în care o anumită substanță produce probleme fiziologice, psihologice, sau sociale), "foarte adesea ele se bazează pe practici din trecut și combinații între viziunea științifică și cea tradițională cu privire la o anumită substanță". Astfel, definițiile contextuale par cele mai adecvate și cele mai folositoare, deoarece implică de la început o delimitare a sferei conceptuale. Goode, E. (1999, p. 60) a identificat criteriile sau dimensiunile în baza cărora se poate stabili ce sunt, cum acționează și cum sunt
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
poate servi ca ghid pentru alcătuirea programelor de prevenire specifice fiecărui stadiu de dezvoltare. Una dintre implicațiile modelului ecologic este că un program de prevenire (menit să aibă rezultate efective în reducerea factorilor de risc), trebuie să acorde atenție factorilor contextuali care influențează procesul cauzal și trebuie aplicat într-un context relevant (Bigland, 1995). Conform teoriilor lui Diez și Peirats, (1997, pp. 609-617) modelul ecologic intenționează să depășească etapa perspectivelor parțiale și insuficiente a abordărilor legate de consumul de substanțe: modelul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
multitudine de factori - protectivi - cu rolul de a preveni comportamente precum consumul de substanțe. Hawkins, J.D., Catalano R.F. și Miller, J.Y. (1992, pp. 64-105) identifică între factorii de risc, specifici adolescenților, determinanți ai consumului de alcool, tutun, droguri, factori contextuali (în strânsă legătură cu structura societății și cu cultura acesteia), factori individuali și factori interpersonali. Cu cât numărul factorilor de risc este mai mare cu atât riscul debutului, menținerii sau întăririi comportamentelor adictive este mai crescut. Autorii au identificat factori
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
corela rezultatele strategiilor sau ale planurilor de acțiune, din domeniul drogurilor, cu schimbările intervenite în situația drogurilor. Printre aceste dificultăți se numără probleme legate de evaluarea efectelor unui ansamblu larg de acțiuni și de înțelegerea limitată a influenței principalelor elemente contextuale cum ar fi piața drogurilor sau tendințele înregistrate in consumul de droguri și stilul de viață in randul tinerilor. Cu toate acestea, unele țări europene au depus eforturi pentru a stabili legături între strategiile sau planurile de acțiune în domeniul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Diseases and Related Health Problems), care prezintă cadrul etiologic al bolilor, CIF privește dincolo de starea de boală și mortalitate, abordând funcționalitatea și dizabilitatea, asociate cu starea de sănătate. Prin utilizarea informațiilor privind diagnosticul, funcționarea organismului, factorii de mediu și cei contextuali și personali, se poate ajunge la o imagine clară asupra persoanei, ca apoi să fie folosite în luarea deciziilor cu privire la grup sau la individ. Un alt rol al CIF-ului este și acela de instrument de cercetare statistică, de investigație
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
prevalență ridicată în populația generală a infecțiilor cu ambele virusuri hepatitice B și C, aspect menționat în raportul ECDC (European Centre of Control Disease) din 2010. ECDC a clasificat România ca prezentând o situație particulară/ singulară prin acest aspect, în contextual statelor europene, în perioada estimată (tabelul 53) [24]. Raportul ECDC 2010 a monitorizat date referitoare la prevalența infecției cu VHB și VHC în populația generală și la unele dintre categoriile de screening sau grupe populaționale de risc [24]. Pentru țara
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
caracteristici de insuficiență velară. Subiectul T.V. cu despicătură bilaterală totală operată la 2 ani și 6 luni, cu auz normal, prezintă la vârsta de 3 ani și 9 luni la examenul complex al limbajului, posibilități comunicative verbale insuficiente pentru integrarea contextuală în mediul normal de vorbitori. Fonetism extrem de redus, vocabularul activ fiind apreciat la 8-10 cuvinte. La examenul psihologic prezintă dezvoltare în limite normale, rezultatele la probele BoreliOlléron fiind net superioare celor verbale. Copilul a dat dovadă de o mare abilitate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
școala pentru surzi și școala ajutătoare, în Analele Universității București, seria Psihologie, 1973. 159. Pufan, C. Corectarea tulburărilor de vorbire la preșcolari. Rev. de Pedagogie. Supliment pentru învățământul preșcolar, 2, 1971, p. 3-6. 160. Pufan, C. Mobilitatea structurilor verbale memorate contextual și dezvoltarea gândirii la copilul cu debilitate mintală. Rev. de Pedagogie 2, 3, 1969, p. 97-107. 161. Roșca, Al. Rolul semnalelor integratoare în memorie și înțelegere, în „Culegere de studii de psihologie”, 3, București, Edit. Academiei, 1955, p. 53-63. 162
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lucrării noastre, opoziția gramatică/lexic nu este identică cu opoziția sistem/normă. Totuși, studiul lui Rastier comportă câteva merite indiscutabile: acela de a propune o definiție semantică atât pentru "fixare" (unde "cuvintele care alcătuiesc o lexie complexă nu au autonomie contextuală, iar parcursul interpretativ atribuie un sens lexiei, dar nu și componenților săi"30), cât și pentru "defixare" (care, prin contrast, relevă "incidența contextului asupra lexiei și, într-un sens mai amplu, a globalului asupra localului"31); de a stabili o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
accepțiuni ale termenului: întotdeauna opac, adeseori remetaforizabil"65. În afară de formularea acestei definiții precise (și foarte apropiate, în fond, de aceea pe care o vom propune în capitolul III al volumului de față), Gréciano are meritul de a insista asupra modulațiilor contextuale ale EI, pe care le ilustrează prin numeroase analize pertinente, desfășurate pe diverse categorii de texte: romane polițiste, scrisori și discursuri ale unor muzicieni celebri, texte științifice (eseurile biologului Konrad Lorenz) ș.a. Cu toate acestea, lucrarea profesoarei de la Strasbourg resimte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
preconizați și cei obținuți poate conduce la suprimarea, la adăugarea sau la înlocuirea unora dintre componente."88 Din această perspectivă, lingvistul american definește expresia idiomatică drept "o unitate frazeologică implicând cel puțin doi constituenți polisemici, între care există o selecție contextuală reciprocă a subsensurilor aferente"89. Cu toate acestea, profesorul de la Columbia se vede nevoit să recunoască faptul că "diferența semantică dintre expresiile idiomatice și corespondentele lor literale este [...] în principiu arbitrară"90, ceea ce face imposibilă o disociere structurală ("necontextuală") riguroasă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Sugerează restricții incorecte în interpretarea proverbelor. Nu reușește să fundamenteze aprecieri privind adecvarea proverbelor și validitatea interpretărilor în contexte determinate. Nu ia în calcul toate relațiile culturale dintre proverbe și tot felul de alte texte, nici relevanța lor pentru interpretarea contextuală a proverbelor."139 Alte modele cognitiviste sunt mai puțin rigide, dar riscă să ducă la categorizări simpliste și neclare. E cazul demersului lui Richard P. Honeck, care se bazează pe ipoteza că proverbele funcționează doar prin raportarea - pozitivă sau negativă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nici societății de la sfârșitul secolului trecut. "Universul trebuie privit ca reprezentare", aceasta este marea provocare postmodernistă. Realul devine doar imagine a realității și prin aceasta își pierde materialitatea și relația directă cu imediatul. Manifestându-se ca o formă subiectivă sau contextuală ceea ce încă mai numim realitate și-a pierdut puterea explicativă. Indiferent în care curent filosofic ne încadrăm (de la realism la reprezentaționism sau pragmatism) realul nu mai este empiric, exterior, ci doar o sinteză perceptiv-contextuală subiect-obiect. Transferul cunoașterii de la realitate la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagination. Starting from denying the current theories on the imagination, I considered that the development of the cognitive nature must be re-evaluated through the way image of the world is built. Knowledge relativity regarding the picture of the world introduces contextual elements within the epistemic structure belonging to cultural, scientific and psychosocial contexts, in a "freeze frame" that is both the scientific status quo reflected by an epistemic item (books, idea, mathematical formula, etc.) and the evolution during "history". Within this
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
calitatea democrației, cu referire la unele țări din sudul Europei și din America Latină, cum ar fi Italia, Spania, Portugalia, Chile, Argentina, Uruguay și Brazilia. Înainte de a începe o discuție despre "moștenire", dintr-o perspectivă comparativă, avem nevoie să observăm dimensiunile contextuale care influențează moștenirile autoritare din fiecare țară. Figura 2 reflectă prezența și proeminența acestor dimensiuni: "X" înseamnă că dimensiunea are proeminența mai mare, "x" arată care proeminență este mai mică, fiind încă prezentă; un spațiu necompletat indică lipsa respectivei dimensiuni
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Funcții îmbunătățite pentru editarea obiectelor polyline prin grip-uri; s-au definit grip-uri secundare pentru acces rapid la diverse funcții specifice (adăugarea sau ștergerea de vertex-uri, convertirea segmentelor drepte în arc și viceversa); - Modificări ale comenzii Hatch. Adăugarea unui TAB contextual pentru crearea și editarea hașurilor. Funcționalități de tip grip care permit editarea directă a scării hașurii, rotirea și specificarea originii acesteia, precum și alte opțiuni care să controleze aspectul hașurii: transparență, culori de fundal și gradient de culoare. De asemenea, există
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuța TANU, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93158]
-
sau revizuite în raport cu "judecățile avute în vedere". În acest fel, principiile fundamentale și "judecățile avute în vedere" sunt reciproc ajustabile, în vederea menținerii ansamblului teoretic format. Apreciez că testarea conjuncției duhemiene 81, formate din principiile fundamentale ale lui Rawls, este limitată contextual în practică. Acest aspect este omis de White. Din punct de vedere gnoseologic, "judecățile avute în vedere" sunt limitate: oamenii au rareori o cunoaștere exhaustivă a circumstanțelor, iar credințele sau convingerile lor pot adesea să fie un impediment în dobândirea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Bravo lui!"3. Cazul domnului Slater este ilustrativ pentru situația multor angajați din diverse organizații. Interacțiunile cu managerii sau clienții dau naștere de multe ori la situații injuste sau percepute ca fiind injuste de către angajați. Astfel de situații pot fi contextuale și rare, sau generalizate și dese, dând naștere în timp la culturi sau climate ale injustiției. De cele mai multe ori, angajații din poziții inferioare se retrag în tăcere și trăiesc cu aceste situații injuste, iar în timp ce unii le acceptă ca pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și de ce angajații preferă să păstreze tăcerea cu privire la aceste injustiții? Teoreticienii din domeniul organizațiilor au căutat îndelung să răspundă la întrebarea "de ce în organizații, răspunsul dominant al angajaților este tăcerea?" Presupunerea care stă la baza răspunsurilor este că există factori contextuali, mai degrabă decât variabile individuale, care determină apariția tăcerii ca fenomen colectiv în fața injustițiilor. Paradoxul este că, deși angajații cunosc adevărul sau realitatea despre o situație, ei nu au curajul să discute cu superiorii lor și să reechilibreze balanța justiției
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
simplifică și regularizează intonația, melodia vorbirii. *4 Astfel, influența metrului constă în aceea că dă viață cuvintelor : le pune în evidență și îndreaptă atenția asupra sonorității lor. În poezia bună relațiile dintre cuvinte sunt foarte puternic subliniate. Sensul poeziei este contextual : un cuvânt poartă cu el nu numai sensul lui din dicționar, ci și un întreg alai de sinonime și omonime. Cuvintele nu au. numai un singur sens, ci evocă și sensul unor cuvinte înrudite prin sonoritate, prin sens, sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
diversificarea posibilităților de exprimare. În grădiniță copilul vorbește mai mult cu alți copii despre ceea ce a văzut, a auzit, a făcut sau a gândit. Ca urmare a acestui fapt, el trece treptat de la limbajul situativ (specific vârstei preșcolare), la limbajul contextual (de comunicare), care are rol primordial, iar pe măsură ce copilul exploatează lumea înconjurătoare, el „depășește tot mai mult limitele experienței, desprinzându-se de influența momentului prezent”[2]. Limbajul contextual apare sub forma povestirii monologate despre cele văzute de copil în timpul plimbărilor
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
fapt, el trece treptat de la limbajul situativ (specific vârstei preșcolare), la limbajul contextual (de comunicare), care are rol primordial, iar pe măsură ce copilul exploatează lumea înconjurătoare, el „depășește tot mai mult limitele experienței, desprinzându-se de influența momentului prezent”[2]. Limbajul contextual apare sub forma povestirii monologate despre cele văzute de copil în timpul plimbărilor, la teatru, despre relațiile lui cu alți copii, despre tot ceea ce s-a întâmplat, învățat etc. În cazul limbajului situativ, nu este nevoie ca ascultătorul să cunoască situația
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
ca ascultătorul să cunoască situația la care se referă vorbitorul, deoarece conținutul comunicării reiese din însuși contextul celor spuse. În cursul perioadei preșcolare, aceste două forme de limbaj există, dar relațiile dintre ele se schimbă: pe de o parte, limbajul contextual dobândește un rol tot mai neînsemnat pe măsură ce copiii se dezvoltă, iar pe de altă parte, folosirea unei forme de limbaj sau a celeilalte, depinde de obiectivele și condițiile în care are loc procesul de comunicare. La copiii de vârstă preșcolară
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
loc procesul de comunicare. La copiii de vârstă preșcolară mare, caracterul situativ al limbajului este mult diminuat, atât în povestirile independente pe teme din viața proprie, cât și în cazul sprijinirii pe ilustrate, în repovestiri (cu și fără ilustrații), caracterul contextual al limbajului este bine reprezentat. Pornind de la aceste obiective, în desfășurarea activităților, se pot folosi diverse modalități prin care se asigură educarea conduitei verbale active a copiilor și o dezvoltare a limbajului expresiv, nuanțat. Activitățile obligatorii care rezolvă în mod
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]