2,395 matches
-
care apar ca „altceva” , neașteptat, în poezia sa. în a doua dintre ele (de fapt, un sonet), atmosfera e de mînăstire, reconstituită cu ajutorul unor reminiscențe din Ion Heliade Rădulescu: „Clopot de alarmă la mănăstire.../ «Căderea dracilor», miazănoapte -/ Ale vremurilor fructe coapte/ închid trecutul ca mîntuire.// Ce zvoane călu1gărești și șoapte,/ Făclii ce fug, se-ntorc în neștire./ Desigur, cu a zorilor ivire/ Vom mai gîndi la această noapte!//... Și clopotul vibrează, vibrează.../ «Satan este-nvins» - nici o îndurare-/ De vremuri noi, e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
timpului ivit, sonoritățile verbului îl înlănțuiau în armonii ne mai întâlnite până acum: Posomorâri înalte ori pasări. Aiurare. Miraje scoase-n calea însetoșatei nopți, Sclipind prin somnul stepei dospită de visare, Amurgu-n fund e-o geană de crâng cu vișini copți. În 1932 primise o lovitură din care greu ieșea. Se despărțise pentru o vreme de soția care și la el era stâlpul casei. Bolnavă de glaucom, amenințată că poate să-și piardă vederea, plecase la Paris să aibă tratament. În
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
bogată de flori și meșteșugită nevoie mare! Așa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea și un măr care făcea mere de aur și, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei mai aleși ostași, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
istovitoare. În județul Constanța se gătea cu tizec, din lipsă de lemne. Acum, aici la Leland, se încearcă recoltarea bumbacului cu mașina. Metoda aplicată până aici era recoltarea cu mâna, capsulă cu capsulă și numai în măsura în care capsula era deschisă și coaptă. De aceea era de preferință o cultură a micilor cultivatori. Problema pe care o urmărește stațiunea e obținerea unei varietăți care să aibe o coacere cât mai uniformă. Mașina culege totul. Ea nu poate face alegerea pe care o face
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la treburi. E iarnă, e atât de bine să stai lângă sobă, să te joci cu un băț în jăratic. Rachiul picură într-o oală - te apleci, pui gura la capătul țevii și lingi o picătură, două. Cojești un cartof copt, care-ți arde degetele, îl înmoi în sare și în unt. Te apleci și mai sugi puțin din țeava de cupru. E prima tranșă de trăscău, din cel foarte tare, care, când îi dai foc, arde, albastru, pe masă. Vezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
din mese se ridică „un fante cu ghiuluri și mustăcioară“ (corect, Robert), care începe să cânte înfocat. Nu înțelegem decât că din dragoste se poate muri oricând. Aplaudăm, aplaudă și ceilalți, apoi, de la altă masă, înaintează spre chitariști o doamnă coaptă, vopsită blond, cu pantaloni și sacou negru, care mie-mi pare că seamănă cu mătușa Fira de la Beiuș. Dar când se jeluiește despre despărțirile timpurii cu glas gâtuit, mă ia cu fiori. Iar aplauze. Apoi altă doamnă blondă, tot în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge roșește Doar să te-apleci și din plin poți sorbi. Ținutul cel aspru venirea v-așteaptă Unde vitejii-s cinstiți cu hamei înflorit Poama de-aici pentru cei drepți este coaptă Viile noastre pe zări n-au pierit Când pivnița plină va fi la cules Sub tălpile voastre o să clocotească Căci glia noastră nu de robi ne-a ales Și-Alsacia noastră o să vă gonească. Aceiași autori, Villemer și Delormel, au scris
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
am adormit între pernele uriașe din dormitor. Și m-a trezit mirosul de pește prăjit. Venise mama! A ce miroseau vremurile acelea? În bloc - a tocăniță? Pe străzi - a covoare spălate desculț pe trotuar? Mâncăruri, clar. Tarhon, bame, ghiveci. Vinete coapte. Pește. Untură. Jumări. Curățenie. Săpun Cheia. Detergent Alba Lux. A incendii, duminica. A câine făcut săpun, sâmbăta. A cozonaci. A femeie. A bărbat. Lumea avea arome atunci când politica nu exista. Acum când se face politică, lumea nu mai are miros
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
puternic". Nu este acest răsărit de lună o minunată pagină de antologie? Și această livadă, în spatele casei Ilenei, barieră înmiresmată care desparte adăpostul mut de lumea zgomotoasă: Florile-soarelui vegheau împrejur ca niște străji de aur. Împrăștiat în volute, mirosul livezii coapte, al dovlecilor, al pepenelui galben, al caiselor topite de soare, al roșiile acruțe și al meliselor înmiresmate umplea aerul ca o afumătoare mișcătoare. Toată plăcerea pe care vara o soarbe din plante plutea acolo și părea să alcătuiască, între locul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
machidonul katrinic - se păcălesc pe ei înșiși și când minimalizează audiențele lui Dan Diaconescu. Sondajele de audiență confirmă urcușul sigur al OTV-ului în clasamentul televiziunilor românești. Bancurile despre postul de apartament continuă, dar ele sună din ce în ce mai tare ca pepenele copt și luat la ciocănit. În același timp, sondajele preelectorale consfințesc prezența pe podiumul încrederii a lui Gigi Becali. Se vorbește tot mai mult despre panta descendentă pe care acesta s-a înscris după conflictul cu Hagi. Dar vorbele astea conțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
limbii copte, atestata din secolul ÎI d.C. și vorbită pînă prin secolul al XVII-lea (a dispărut complet în secolul al XIX-lea). Dialectul bohairic al limbii copte a supraviețuit pînă astăzi că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt. 6.3.3. Familia berbera - Africa de Nord și Sahara: Maroc (cu Melilla, aparținînd Spaniei), Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Burkina Faso. Denumirea originară a berberei este tamazight, o ramură care cuprinde 26 de limbi și dialecte afro-asiatice (Ethnologue) provenind din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre dialecte: sahidic (theban), akhmimic, bohairic familia afro-asiatică, ramura egipteană; provine din egipteană antică; SVO + VSO copta, derivată din scrierea grecească cu majuscule, completată cu șapte caractere demotice 78. coreeană O Coreea, RPD Coreeană / N Chină, Rusia; nouă dialecte; la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
C.), medie (2000 i.C.-1300 i.C.), tîrzie (1300 i.C.-700 i.C.), demotica (sec. VII i.C.-sec. V d.C.), copta (sec. ÎI d.C.-sec. XVII d.C. - astăzi doar ca limbă liturgica a bisericii creștine de riț copt) familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică; flexionara, VSO hieroglifica; hieroglifele erau folosite în texte că logograme, ideograme și fonograme 99. elamita LM Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu, 2800-300 i.C.) izolată; posibilă legătură cu limbile dravidiene; aglutinanta cuneiforma elamita adaptată după cuneiforma sumero-akkadiană 100
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog 111. finlandeză (suomi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană, grupul helenic (greacă veche și macedoneană veche); actualmente neogreaca formează o ramură unilingva; SVO grecească, cu 24 de litere, de origine feniciana; stă la baza alfabetelor copt, gotic, glagolitic și chirilic 131. groenlandeza O Groenlanda (Danemarca); numită de populația autohtonă kalaallisut ("limba poporului") familia eschimo-aleută, ramura eschimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă; aproape că nu are cuvinte compuse latină 132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
imaginare, personajele au puteri supranaturale...; * narative: Să vezi ce mi s-a întâmplat ieri: pe când mă întorceam spre casă, întâlnindu-mă cu prietenul cel mai bun al colegului meu, ...; * descriptive: Era o vreme frumoasă de toamnă, cu miros de struguri copți și covor de frunze ruginii, cu adieri fugare și picuri răzleți de ploaie...; * dialogate: Am auzit că ai rezolvat problema de care-mi spuneai..., i-am spus când l-am văzut. Da, din fericire, mi-a răspuns bucuros.; respectiv, dramatizate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
PLATOU CU APERITIV Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou, făină, după care sunt făcute biluțe care se prăjesc în ulei încins. Se adaugă salată verde pentru decor, șuncă presată, mușchi filé și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
oțet, un pahar de zahăr, sare, piper, foi de dafin Se toacă și se fierb timp de trei sferturi de oră din momentul fierberii. Fierbinte, se pune în borcane. LUTENITA - SOS DE ROSII APERITIV Se aleg roșii mari și bine coapte, se spală, se așează într-o tavă emailată și se dau la cuptor. Când a scăzut apa lăsată de roșii, atunci înseamnă că sunt gata; se curăță de pieliță, se pun într-un vas și se bat bine cu lingura
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
3 roșii mici, o ceapă, o lingură de ulei de măsline, ½ de gogoșar roșu Se curăță roșiile de pieliță și se toacă mărunt, apoi se călesc în ulei împreună cu ceapa tocată mărunt până scade apa, după care se adaugă gogoșarul copt tăiat cubulețe, apoi se mixează, se adaugă maioneza și se amestecă. La sfârșit, se decorează cu gogoșar. PASTE PENTRU TARTINE Pasta de unt - 200 g unt, o ceapă tocată mărunt, două lingurițe de muștar, un gălbenuș fiert, 4-5 măsline tocate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
trei căței de usturoi tocați mărunt, apoi se dau fasolea și ceapa prin mașina de tocat, după care amestecăm cu condimente și o linguriță de boia dulce; așezăm pe un platou și decorăm cu măsline. Pasta de vinete - două vinete coapte, curățate și tocate, trei cepe curățate, tocate și călite în 100 gr. De ulei, două linguri de sos picant și sare după gust; călim ceapa cu sosul picant în ulei, adăugăm vinetele și lăsăm să mai dea câteva clocote, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc, rezultând o pastă foarte gustoasă, după care se unge pe pâine și se servește cu ceai. Pasta picantă Cristina - 2,5 kg de roșii făcute bulion, cincisprezece gogoșari copți, dați prin mașină și două cepe călite într-un pahar de ulei. Toate se amestecă, se adaugă puțin oțet, sare, piper și două lingurițe de zahăr. Se fierb până la consistența dorită. Fierbinte, se pune în borcane sau sticle, se acoperă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de oțet, o cană de zahăr, o cană de ulei, o cană de sare, piper, ardei iute, două linguri de boia dulce. Zece aspirine sfărâmate le adăugăm după ce a fiert compoziția în cratiță. Dacă în loc de gogoșari punem ardei kapia, trebuie copți și curățați de pieliță. Se spală roșiile și gogoșarii, apoi se dau prin mașina de tocat. Se pun în cratiță cu oțet, zahăr, ulei, sare și boia dulce. Ardeii iuți, piperul și foile de dafin se pun într-un tifon
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sare. Amestecăm totul, apoi luăm cu o lingură și punem în tigaie cu ulei încins, dând formă de pârjoală. Se prăjesc pe ambele părți, se servesc cu zahăr și smântână pe deasupra. ARDEI COPTI CU SOS DE SMANTANA Doisprezece ardei grași copți și curățați de pieliță, două cepe tocate fin și călite timp de cinci - șase minute în 75 ml de ulei, sare, o linguriță de Knorr delikat, adăugăm două căni de apă și lăsăm să fiarbă până se înmoaie ceapa. În
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ouă, piper și mărar tocat facem o pastă omogenă cu care umplem ardeii. Ardeii umpluți se dau prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet, după care se prăjesc ca șnițelele. Se servesc cu smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece - paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]