4,463 matches
-
a alimentelor și, deci, a cheltuielilor energetice suplimentare. În toate cazurile scăderea în greutate ameliorează toleranță la glucoză prin scăderea rezistenței periferice la acțiunea insulinei. Pentru menținerea greutății corporale este necesar efortul fizic constant. Unele complicații ale diabetului, că boala coronariana ischemica, arteropatia obliteranta, „piciorul” diabetic, amputațiile, osteoartritele și accidentele cerebro-vasculare pot limită activitatea fizică a pacienților. Administrarea anumitor medicamente poate determina creșterea în greutate: antidepresivele triciclice și antihistaminicele pot crește apetitul; antiinflamatoarele nesteroide și aspirină (chiar în doze profilactice, folosite
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
proteine și 30% lipide). Și la acești pacienți 90% din glucide vor fi din categoria glucidelor complexe. Efortul fizic are un efect de scădere a rezistenței periferice la acțiunea insulinei. Din păcate, vârstele mai înaintate precum și complicațiile macrovasculare (în special coronariene) contraindica eforturile fizice mari. Cele mai multe cazuri necesită, la debutul bolii, dieta și tratament fitoterapeutic. Echilibrul glicemic când nu mai poate fi obținut doar prin aceste metode, se va adăuga medicația orală din clasa sulfonilureicelor. Apariția acestui tip de diabet zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
sunt factori esențial implicați în etiopatogenia diabetului zaharat. Rezistența la insulină este frecvent asociată cu obezitatea, hipertensiunea arterială, dislipidemia și încă alți factori de risc vascular. Aceasta explică asocierea frecventă a rezistenței la insulină cu complicații cardiovasculare, în principal boala coronariană ischemică. Măsurarea secreției de insulină cât și a rezistenței la insulină sunt necesare pentru a putea aprecia rolul lor în etiopatogenia acestor boli cu impact major asupra sănătății publice. Numeroase studii epidemiologice au evidențiat că rezistența la insulină este depistată
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
condițiile unor pierderi lichidiene importante (perspirație insensibilă, transpirație, drenaje, diureză, tranzit pentru materii fecale, vărsături, aspirat nazogastric). 7. Complicații postoperatorii Complicațiile postoperatorii includ complicațiile nespecifice, generale și locale, și pe cele determinate de intervenția chirurgicală. a. Complicații generale: - Complicații cardiovasculare (coronariene, cerebrale, vasculare periferice) datorate scăderilor tensionale mari (hipovolemie prin hidratare necorespunzătoare), pusee hipertensive (pe fondul stresului operator și hipertoniei simpatice), agravarea unei ischemii coronariene anterioare (IMA sechelar sau tulburări de ritm insuficient monitorizate și tratate). - Complicații trombo-embolice, așa cum am prezentat
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
nespecifice, generale și locale, și pe cele determinate de intervenția chirurgicală. a. Complicații generale: - Complicații cardiovasculare (coronariene, cerebrale, vasculare periferice) datorate scăderilor tensionale mari (hipovolemie prin hidratare necorespunzătoare), pusee hipertensive (pe fondul stresului operator și hipertoniei simpatice), agravarea unei ischemii coronariene anterioare (IMA sechelar sau tulburări de ritm insuficient monitorizate și tratate). - Complicații trombo-embolice, așa cum am prezentat anterior, apar de obicei la diabeticii supraponderali, vârstnici, cu afecțiuni severe (neoplasme), cu varice sau insuficiență venoasă cronică la care nu se face profilaxie
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
ADPKD (Gile, 1995; Gattone, 1995), mecanismul de acțiune fiind necunoscut. CAUZELE DE DECES îN ADPKD Principalele cauze de deces sunt reprezentate (după Fick et al., 1995) de: afectarea cardiacă 36% HVS este prezentă la 89% din subiecții cu ADPKD! afectarea coronariană este prezentă la 81% din cazuri; infecții 24%; evenimente neurologice 12%; carcinom renal (40 de cazuri descrise în lume). Capitolul 10 SFATUL GENETIC, SCREENINGUL FAMILIAL ȘI DIAGNOSTICUL PRENATAL îN ADPKD Mircea Covic în practica medicală, ori de câte ori este diagnosticată o boală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Complicațiile extrarenale Prelungirea supraviețuirii prin terapia de supleere renală permite exprimarea manifestărilor extrarenale, anomaliile sistemice proprii ADPKD continuând să se dezvolte. Impactul acestor complicații extrarenale asupra mortalității este totuși nesemnificativ. Chiștii hepatici se suprainfectează în 3% din cazuri. Frecvența evenimentelor coronariene tinde să fie mai scăzută la pacienții cu ADPKD, comparativ cu alte etiologii. Afectarea valvulară semnificativă poate fi întâlnită doar în 4% din cazuri (Cristophe, 1996). Accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente la subiecții dializați cu ADPKD (Ritz, 1994). Prevalența
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cancer hepatic și chiar deces prin insuficiență hepatică acută. -Steatoza hepatică nonalcoolică este o depozitare excesivă de lipide, cauzată de un metabolism defectuos, mai ales la persoane obeze, cu diabet zaharat, colesterol ridicat, malnutriție proteică sau cu probleme tiroidiene și coronariene. Boala este În extindere continuă pe plan mondial, În condițiile dezvoltării economice a societății moderne. În România există 20 % din populație care prezintă ficat gras În diferite stadii, fără a fi consumatoare de alcool fiind, În schimb, mari consumatoare de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
decât la femei) și la persoane obeze, sedentare și constipate. În prezent are o pondere mare În mortalitatea generală, Înregistrându-se, anual, peste 300.000 de decese. În țările dezvoltate, ciroza hepatică este a treia cauză de mortalitate, după bolile coronariene și cancer. Este o Îmbolnăvire cronică a ficatului, constând din inflamarea exagerată și lezarea ireversibilă a țesutului conjunctiv, cu evoluție progresivă spre fibrozare prin modificarea structurii ficatului și sclerozarea țesutului În benzi. Boala continuă spre degenerarea gravă a țesutului hepatic
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cazul ascensiunilor montane sau În deplasările cu avionul la mari altitudini; - schimbarea bruscă a condițiilor de vreme, În special primăvara și toamna; -activitate fizică intensă la temperaturi Înalte sau la mari adâncimi; -stări patologice hepatobiliare, cerebrale, cardiovasculare (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană), pulmonare, infectocontagioase, hemofilie, leucemie, trombocitopenie, anemie pernicioasă, febră tifoidă, sinuzită, scarlatină; -dereglări ale vitezei de sedimentare a globulelor roșii; -carențe de vitamine, bioflavonoide și rutină; -intoxicații cu alcool, tutun, oxid de carbon, fosfor și plumb; -folosirea În exces a medicamentelor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
având valori ridicate ale tensiunii arteriale (TA) la internare. Pacienții cu disfuncție sistolică severă și debit cardiac scăzut sunt o minoritate de cazuri, dar au o evoluție mult mai gravă. ICA poate avea la bază o condiție patologică preexistentă: boală coronariană, hipertensiune arterială (HTA), boli valvulare, aritmii atriale, la care se asociază și unii factori precipitanți: disfuncție renală, anemie, diabet zaharat (DZ), unele medicamente (antiinflamatoare neste - roidiene, glitazone). Majoritatea pacienților diagnosticați cu ICA sunt pacienți vârstnici, la care s‑a produs
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
fi utilizați ca factori de prognostic la pacienții vârstnici (cei care au valori crescute, chiar dacă sunt asimptomatici, vor dezvolta IC). Markerii de injurie miocardică (troponinele cardiace I și T) au valori crescute mai ales la pacienții cu ICA de cauză coronariană ischemică. Utilizarea troponinei T înalt sensibile (hs-troponin T) a crescut sensibilitatea metodei până la 92%, constituind și un indicator al riscului de deces. Pentru evaluarea pacientului cu ICA se mai utilizează creatinkinaza MB, miozina-1 cu lanțuri ușoare. Adrenomedulina și precursorul său
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
de tromboză venoasă profundă și de embolie pulmonară (indicație de clasa I, nivel de evi dențăA). Tratamente non-farmacologice utilizate în insuficiența cardiacă acută Balonul de contrapulsație aortică se utilizează în caz de șoc cardiogen, având avantajul de a crește fluxul coronarian, de a scădea postsarcina și de a crește perfuzia renală fără a crește consumul miocardic de oxigen. Dispozitivele de asistare ventriculară sunt utilizate ca „tratament punte” până la reali zarea transplantului cardiac. Tratamentul factorilor predispozanți ai insuficienței cardiace acute Există o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
12):Im organică (primară): leziune intrinsecă a valvelor care afectează cel puțin o compo - nentă a aparatului valvular;Im funcțională (secundară): valvele, cordajele sunt normale structural, iar Im rezultă din distorsiunea aparatului subvalvular, dilatare/remodelare/disfuncție ventriculară stângă sau boală coronariană (Im ischemică). Ghidul american din 2014 (13) respectă separarea Im în primară (cel mai frecvent degenerativă, dar și reumatismală, congenitală, din colagenoze, iradiere, endocardită infec - țioasă) și secundară, dar clasificarea se face în funcție de componenta hemodinamică în:acută - cauzată de afectarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
1 mm a CIM) (43), Northern Manhattan Study nu susține relația (31). 23.2.2. Insuficiența mitrală ischemică Este o cauză frecvent întâlnită la vârstnici după cauza degenerativă, având în vedere prevalența crescută la această categorie de pacienți a bolii coronariene. În statisticile țărilor dezvoltate ocupă locul al doilea după cauza degenerativă, în timp ce în țările mediu și slab dezvoltate este depășită de cauza reumatismală. Deși ruptura de mușchi papilar poate conduce la Im acută, termenul este utilizat pentru definirea formei cronice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
valvei (45). Există și remarca asupra terminologiei insuficient de precise, deoarece există studii care au evidențiat modificări structurale ale valvei mitrale care devine rigidă (46). Pe de altă parte, termenul „ischemie” nu semnifică ischemie activă, ci se referă la boala coronariană cronică, cu antecedente de infarct care determină remodelare globală sau regională, de obicei în absența ischemiei reversibile (47). Prevalența este variabilă în studii din cauza heterogenității de definire. Este mai frecventă în studiile ecocardiografice versus angiografice, depinde de mărimea infarctului, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
76). Foarte importantă rămâne și evaluarea comorbidităților. Studiul lui Seeburg și colaboratorii săi, pe o cohortă de 2.503 pacienți vârstnici, sprijină acest punct de vedere la pacientul cu Im. BPOC, DZ, hemodializa preoperatorie, endocardita, necesitatea corecției concomitente a leziunilor coronariene au fost identificați ca predictori independenți pentru mortalitatea tardivă (86). Parametrii utili pentru aprecierea evoluției postoperatorii sunt dependenți de pacient, de tipul de Im, de factorii procedurali. Pentru Im degenerativă, vârsta este considerată factor de risc pentru mortalitatea precoce postoperatorie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
pe termen lung cu restabilirea speranței de viață în procente comparabile cu ale populației generale (57,4%). Pentru Im ischemică , evoluția postoperatorie rămâne suboptimală în ciuda performanțelor tehnice, cu rate înalte de mortalitate și insuficien ă cardiacă, legate de coexistența bolii coronariene, a comorbidităților vasculare, disfuncției ventriculare preexistente. Deter- minanții evoluției postoperatorii sunt viabilitatea miocardică, gradul de prezervare a competenței mitrale, absența remodelării ventriculare avansate (90). Valoarea reconstrucției valvulare este subiect de dezbatere și controversă, deoarece Im recidivează din cauza remodelării progresive VS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
necesitatea combinării cu BAC în 50% dintre cazuri și cu repararea concomitentă tricuspidiană la o treime dintre pacienți. Este de remarcat însă dublarea procentului de mortalitate la 3 luni (13%), ceea ce confirmă fragilitatea pacientului foarte vârstnic completată de asocierea bolii coronariene. De aceea, o soluție procedurală pentru reducerea mortalității ar fi tehnicile hibrid. Fragilitatea țesuturilor și prezența calcificărilor, dar și necesitatea executării unor astfel de proceduri doar în centre cu experiență în acest sens justifică rata de mortalitate la 3 luni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
vieții pacienților (5,6). Incidența bolilor cardiovasculare crește cu înaintarea în vârstă. În 2002 AHA atrăgea atenția asupra faptului că 50% dintre femeile cu vârsta peste 75 ani și 70 80% dintre bărbații din aceeași grupă de vârstă prezintă boală coronariană (7). În plus, la momentul actual, vârsta este considerată un factor de risc cardiovascular independent (8). Un alt aspect deosebit de important este reprezentat de costurile totale ale îngrijirilor de sănătate, atât directe, cât și indirecte, ale pacienților cu boli cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
-și independența. În plus vor scădea și cheltuielile îngrijirilor de sănătate (14). Prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici include măsuri privind schimbarea stilului de viață (măsuri dietetice, renunțarea la fumat, efectuarea de exerciții fizice) și, eventual, tehnici intervenționale și chirurgicale (revascularizarea coronariană și/sau montarea unui defibrilator implantabil - ICD) și farmacoterapie (de exemplu, aspirina, betablocantele, statinele și inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit un rol benefic în prevenție). 8.2. Factorii de risc modificabili și controlul acestora 8.2.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
vârstnică, cu o prevalență de 70% la pacienții de peste 70 ani și de 74% la subiecții de peste 80 ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc cardiovascular modificabil care determină cel mai mare risc populațional pentru boala coronariană, cerebrovasculară și arterială periferică (BAP) la vârstnici. Astfel, peste 70% dintre vârstnicii care prezintă un IMA, AVC, disecție de aortă sau insuficiență cardiacă (IC) au în antecedente HTA (14). Deși pacienții vârstnici sunt adesea informați asupra diagnosticului de HTA, controlul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cauză cardiovasculară. În plus, studiul a evidențiat o relație invers proporțională lineară între valorile TA și mortalitatea de cauză cardiovasculară (29) . În contextul acestor date, ghidurile actuale recomandă evitarea unei scăderi abrupte a TA diastolice la pacienții vârstnici cu afecțiuni coronariene atero - sclerotice, pentru a preveni o reducere severă a fluxului coronarian. Trebuie avute în vedere efectele secundare ale tratamentului antihipertensiv, respectiv riscul instalării hipotensiunii posturale sau postprandiale, al dezechilibrelor electrolitice și afectarea funcției renale, mult mai des întâlnite la pacien
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
lineară între valorile TA și mortalitatea de cauză cardiovasculară (29) . În contextul acestor date, ghidurile actuale recomandă evitarea unei scăderi abrupte a TA diastolice la pacienții vârstnici cu afecțiuni coronariene atero - sclerotice, pentru a preveni o reducere severă a fluxului coronarian. Trebuie avute în vedere efectele secundare ale tratamentului antihipertensiv, respectiv riscul instalării hipotensiunii posturale sau postprandiale, al dezechilibrelor electrolitice și afectarea funcției renale, mult mai des întâlnite la pacien ii vârstnici comparativ cu alte categorii de pacienți. De aceea decizia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu 23% la bărbați și cu 4% la femei (40). Studiul Heart Protection Study efectuat pe 20.536 de pacienți cu risc cardiovascular înalt, tratați cu simvastatin 40 mg/zi versus placebo, a arătat o reducere cu 18% a mortalității coronariene, cu 25% a evenimentelor coronariene și cu 25% a AVC-ului după 5 ani de urmărire (41). Beneficiile au fost similare indiferent de vârstă. Un alt studiu observațional de cohortă, publicat în 2010 de Gransbo și colaboratorii săi, a inclus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]