3,019 matches
-
din munți. Femeile Îi oferă monarhului mâncăruri românești tradiționale pe care acesta, se pare, le apreciază, găsind delicios „balmoșul” ardelenesc pregătit pentru prânzul Împărătesc. În spatele acestei puneri În scenă, În aparență plină de căldură, se ascundea Însă umbra Înnegurată a Craiului Munților. După ce regizase și pusese la punct toate amănuntele primirii și deși va urmări pretutindeni, de la distanță, cortegiul imperial, Iancu XE "Iancu" va refuza cu Încăpățânare, de-a lungul Întregii vizite, să se prezinte În fața lui Franz Joseph XE "Joseph
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
familie intelectuală, pe un spirit de toleranță superior. Manifestarea unor asemenea fenomene În societatea românească din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea, ne ajută să Înțelegem câteva amănunte mai puțin cunoscute din viața sentimentală a lui Avram Iancu XE "Iancu" . „Craiul Munților”, care a reprezentat mereu simbolul național preferat al românilor ardeleni, nu a ezitat să Își dăruiască dragostea, chiar și În puținele clipe de răgaz ale unei vieți tumultoase, unor prietene de altă nație. Reconstituirea istorică sau simpla poveste cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aura legendei țesute În jurul lui Iancu, de o sensibilitate pioasă, care Îmbracă relatările În haina de inefabil și mister, sortită să acopere trecerea marilor personalități prin istorie. Pe urmele acestor mărturii memorialistice, istoricii ardeleni care s-au apropiat de biografia „Craiului Munților” (Ioan Lupaș, Silviu Dragomir sau Ștefan Pascu) sunt de acord că Iancu XE "Iancu" , datorită personalității sale atrăgătoare, pare să fi avut succes În lumea feminină. Dar viața sa agitată și tragică nu i-a oferit suficiente răgazuri pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fusese coleg la Cluj-Napoca și la Târgu-Mureș. Iancu XE "Iancu" Împărtășea aceste amănunte unei tinere prezente și ea la reuniunea din casa lui Sever XE "Sever" , Iudita Truța, care va consemna peste ani, cu emoție, În câteva pagini memorialistice, destăinuirile „Craiului Munților”. Povestea de dragoste a lui Iancu XE "Iancu" prezenta, În versiunea confidentei sale, și o nuanță de ordin social. Astfel, Iancu ar fi contrapus imaginea fetei simple și dragi din Munți cunoștințelor sale din Clujul nobiliar: Am petrecut adeseori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lui Iancu XE "Iancu" , soția unui medic german din Câmpeni, Ignaz Kalcher XE "Kalcher" . Frumoasa „felceriță” era româncă, originară din Zlatna. Ea pare să fi fost trecută de prima tinerețe În timpul revoluției, atunci când zvonul public vorbea despe legăturile ei cu „Craiul Munților” și știm că acesta, Însoțit de tribunii săi, lua parte la petreceri dansante desfășurate la familia Kalcher. Alte mărturii spun că, până prin 1852, „cvartierul obișnuit” al lui Iancu era În casa „doctorului Coalcher”. Mai mult chiar, familia Kalcher a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
buzele tuturor tinerilor candidați la Însurătoare din orășelele risipite prin Apuseni. Potrivit mai multor mărturii pe care le putem corobora, ca și aprecierii unanime a biografilor lui Iancu (Lupaș, Dragomir și Pascu), ea a fost o prietenă deosebit de dragă inimii „Craiului Munților”, „Înger păzitor” al acestuia, după cum se exprimă Nicolae Hențiu, unul dintre cei care l-au cunoscut personal pe erou. Tatăl Johannei Farkas locuia În Abrud, unde exercita fie profesiunea de preot (potrivit opiniei lui Silviu Dragomir), fie pe cea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
face cu versiuni diferite asupra unor evenimente reale, deformate În diversele relatări, din dorința sinceră a naratorilor de a se situa cât mai aproape de personajul transformat cu timpul În mit. Oricum, indiferent de rolul jucat efectiv de Háni În salvarea „Craiului Munților”, e semnificativ faptul că până și legenda a ținut să le Încrucișeze destinele tocmai Într-un asemenea moment, atât de dificil pentru povestea de dragoste dintre un român și o unguroaică. Pe de altă parte, această relatare poate fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va urma pe al ei, nereușind să Își Împlinească dragostea din tinerețe. Cu toate acestea, din ceea ce știm despre viața ei de mai târziu, se pare că nu a uitat niciodată faptul că, deși avea sânge maghiar, a fost iubita „Craiului Munților”. S-a măritat În 1852 tot cu un român, Dimitrie Moldovan XE "Moldovan" , fost combatant revoluționar, și el, la 1848, mai apoi fruntaș politic al mișcării naționale și colaborator apropiat al episcopului Șaguna XE "Șaguna" . Háni s-a stins
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
circulație intensă și o mare popularitate În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, În Munții Apuseni. Ele se cântau pe o melodie studențească, În multe case și familii românești din Abrud, Roșia Montană sau Baia-de-Criș, fiind atribuite lui „Craiul Munților”, cu mențiunea că reprezintă o aluzie la Háni. Versurile cântecului sunau cam așa: Naltă-i floarea și frumoasă Și din trup e sănătoasă - Dar nu-mi place Știu de ce! Albă-i fața, rumenită, Și ochirea-i e vrăjită - Dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de mare circulație În spațiul folcloric românesc. Valoarea lor estetică, șlefuirea Îndelungată a structurilor stilistice și narative demonstrează același lucru, conferindu-le un loc important În tradiția populară și, implicit, În configurarea unor atitudini mentale de profunzime. În balada Trei crai, două personaje importante, Sâla Miai și Mezăr-Crai (În alte variante: Silade Mihai și Zecman-Crai sau chiar Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ) cer să li se aducă dovezi ale bătăliei turcilor cu frâncii. Voinicii care Încearcă, pe rând, să Îndeplinească porunca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981, subiectele narative Înregistrate la nr. 14 (Fata de frânc) și nr. 17 (Trei crai), cu variantele respective. Ibidem, pp. 75-76 (În catalog), 298-299 (În antologie). Ibidem, p. 298. Vezi la Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 158-159, ipoteza identificării sale cu Kruševac (Crușevăț), locul bătăliei din anul 1454, care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu Kruševac (Crușevăț), locul bătăliei din anul 1454, care i-a opus pe turci lui Iancu XE "Iancu" de Hunedoara (cf. Camil Mureșan, Iancu de Hunedoara, București, 1968, pp. 183-184). Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., p. 298. Balada Trei crai a beneficiat de un studiu excelent al acestuia: „Comentarii pe urmele unui vechi cântec bătrânesc: Trei crai”, În Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., pp. 125-165, model de valorificare istoriografică a folclorului. Îndeosebi paralela Szilágyi XE "Szilágyi" Mihály (cumnatul lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Iancu" de Hunedoara (cf. Camil Mureșan, Iancu de Hunedoara, București, 1968, pp. 183-184). Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., p. 298. Balada Trei crai a beneficiat de un studiu excelent al acestuia: „Comentarii pe urmele unui vechi cântec bătrânesc: Trei crai”, În Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., pp. 125-165, model de valorificare istoriografică a folclorului. Îndeosebi paralela Szilágyi XE "Szilágyi" Mihály (cumnatul lui Iancu XE "Iancu" de Hunedoara) - Silade Mihai, avansată de autor, mi se pare foarte convingătoare. O atitudine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
critică, studiu filologic și lingvistic de M. Costinescu, București, Minerva, 1981. "Compact". Constituția. Constituția României (internet, http://80.69.83.61/digibook/index.php). "Contrafort". "Cool Girl". CORV. Costin, M., Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace, Chișinău, Litera, 1998. "Cotidianul". "Crai nou". Creangă, I., 1973, Povești, amintiri, povestiri, București, Minerva. Croitoru Bobârniche, N., Dicționar de argou al limbii române, ediția a doua, revizuită și adăugită, Slobozia, Editura Arnina, 2003. "Curentul". Curtui, L., Memorator de analiză matematică și trigonometrie, București, Booklet, [2007
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
diavolului, străinului În schimbul câștigării unei lupte, a obținerii unui permis de liberă trecere sau pentru ieșirea dintr-un impas oarecare. În Făt-Frumos zălogit, Împăratul Verde pleacă la luptă lăsânduși Împărăteasa Însărcinată singură. Ca să Învingă În luptă, Îi face o promisiune Craiului Zmeilor: În același timp au născut rotărița și făurița, iar Împăratul cugetă că ar putea să-i dea zmeului, În locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți În același timp. Când vine zmeul să-și ia făgădașul, Împăratul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
capitolul Piperiul din Botanică românească că, În povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit În ce constă puterea lor. Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului de Baia-Mare În ce constă toată puterea sa, și anume, Într-o Încărcătură miraculoasă de pușcă, În care, Între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper.Piperul se Întrebuințează la vrăji și descântece; el
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele Înfăptuite de părinți În existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare Începură să-și jelească feciorii. Într-o zi de sărbătoare Împărăteasa merge la biserică unde se roagă; mărturisindu-i istoria cu cei doi 34 feciori care nu s-au mai Întors, popa Îi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că de se năștea În ceasul acesta era să fie tâlharul tâlharilor. A doua oară, Îngerul zice că are să fie bețiv . A treia oară se naște copilul și Îngerul Îi menește băiatului să fie Împăratul Împăraților , să bată pe toți craii și atâta lume să taie, că n-are să rămâie decât piatră și apă . Vrea să fie cumătru cu pădurarul. Împreună cu soția boierului din apropiere, ministrul Spiridon botează copilul Constantin și-i dăruiesc familiei pădurarului bani, acesta devenind din sărac cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, Întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise jumătate din Împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur (Cât creșteau alți copii Într-un an
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
curțile Împărătești. De asta n-avea noroc. Se Întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea Întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat o treabă de făcut pe la țarcul oilor. Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea Îl Învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită (nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are), deoarece nevasta lui avea altă zodie decât el. O dată, susține că stogul cu grâu este al lui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în pagină, lizibilitate); se acordă 1 p. din oficiu. Timp efectiv de lucru: 50 min.CLASA A X-A CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 28 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai depărtată [...] Amu Harap-Alb și cu ai săi mai merg ei cât merg și, într-o târzie vreme, ajung la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
p. din oficiu. Timp efectiv de lucru: 50 min.CLASA A X-A CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 28 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai depărtată [...] Amu Harap-Alb și cu ai săi mai merg ei cât merg și, într-o târzie vreme, ajung la împărăție, Dumnezeu să ne ție, ca
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în 4-6 rânduri, comicul de limbaj/ de nume. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 29 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că, de nu, acolo îți putrezesc ciolanele! Fiul craiului ce era să facă? Îi spune cu de-amănuntul, căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate? -Bine, atâta am vrut să aflu din gura ta, pui de viperă ce mi-ai fost, zice atunci Spânul: numai cată
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
televizorul deschis și încerc să-mi împart atenția între imaginile de pe ecran și cântecele colindătorilor. Constat cu plăcere că deși au trecut aproape șapte decenii de când umblam și eu cu Steaua, colindele au rămas cam aceleași: Steaua sus răsare, Trei crai de la răsărit, Velerim și veler Doamne, O, ce veste minunată! ș.a. Îmbujorați și voioși, copiii se străduiesc să cânte cât mai frumos, animați de convingerea că ei sunt vestitorii nașterii lui Hristos. La puțină vreme după ce colindătorii au încetat să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]