195,758 matches
-
efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
între seturile I, II, III; setul II - pauza între cele 3 calupuri include și plecarea, care este la 2’30’’; setul III - pauza include plecarea, care este la1’30’’. Concluzii 1. În timpul efortului cu haltera are loc blocarea toracelui și creșterea bruscă a presiunii intratoracice, scade volumul sistolic, secundar întoarcerii venoase dificile, creșterea presiunii arteriale se realizează pe baza creșterii frecvenței cardiace și a vasoconstricției periferice (Cordun, 1999). 2. Antrenamentul specific cu haltera nu solicită în primul rând funcția de pompare
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
include și plecarea, care este la 2’30’’; setul III - pauza include plecarea, care este la1’30’’. Concluzii 1. În timpul efortului cu haltera are loc blocarea toracelui și creșterea bruscă a presiunii intratoracice, scade volumul sistolic, secundar întoarcerii venoase dificile, creșterea presiunii arteriale se realizează pe baza creșterii frecvenței cardiace și a vasoconstricției periferice (Cordun, 1999). 2. Antrenamentul specific cu haltera nu solicită în primul rând funcția de pompare a miocardului în regim continuu, de aceea vor fi evitate ruperile de
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
30’’; setul III - pauza include plecarea, care este la1’30’’. Concluzii 1. În timpul efortului cu haltera are loc blocarea toracelui și creșterea bruscă a presiunii intratoracice, scade volumul sistolic, secundar întoarcerii venoase dificile, creșterea presiunii arteriale se realizează pe baza creșterii frecvenței cardiace și a vasoconstricției periferice (Cordun, 1999). 2. Antrenamentul specific cu haltera nu solicită în primul rând funcția de pompare a miocardului în regim continuu, de aceea vor fi evitate ruperile de ritm. Eforul exploziv poate fi prestat doar
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
la pragul anaerob, poate fi prestat de adultul în stadiul II cu mențiunea că este necesară păstrarea continuității activității fizice (antrenamentului). 4. Efortul fizic adaptat poate contracara efectele biologice specifice îmbătrânirii (osteoporoză, scăderea tonusului muscular și a masei musculare active, creșterea țesutului adipos, etc.). 5. Efortul fizic sistematic îndepărtează stresul cotidian prin stimularea secreției de hormoni pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reprezentând o activare de adaptare (Baroga, 1977 citat de Drăgan, 2002). 6. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
Rezultatele anchetei întreprinse ne îndreptățesc să afirmăm că este imperios necesară conștientizarea antrenorilor activi asupra importanței folosirii instrumentelor de cunoaștere profundă a sportivilor și a echipelor în special din punct de vedere psihosocial, în scopul abordării corespunzătoare a pregătirii și creșterii performanțelor sportive. Introducere Psihogramă constituie un instrument important de cunoaștere a sportivilor ce constă într-o caracterizare psihologică detaliată a structurii și dezvoltării personalității unui individ. Realizarea unor buletine caracteriale ale componenților unor echipe sportive, prin cunoașterea particularităților psiho-individuale, permit
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
Psihogramă constituie un instrument important de cunoaștere a sportivilor ce constă într-o caracterizare psihologică detaliată a structurii și dezvoltării personalității unui individ. Realizarea unor buletine caracteriale ale componenților unor echipe sportive, prin cunoașterea particularităților psiho-individuale, permit optimizarea pregătirii și creșterea performanțelor sportive. Abordarea pregătirii performanțiale prin prisma acestor tehnici poate facilita consilierea antrenorilor în privința particularităților sportivilor, compararea diferitelor etape de pregătire din punctul de vedere al efectelor psihologice, cunoașterea evoluției componentelor psihologice care contribuie la creșterea performanțelor sportive, localizarea unor
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
permit optimizarea pregătirii și creșterea performanțelor sportive. Abordarea pregătirii performanțiale prin prisma acestor tehnici poate facilita consilierea antrenorilor în privința particularităților sportivilor, compararea diferitelor etape de pregătire din punctul de vedere al efectelor psihologice, cunoașterea evoluției componentelor psihologice care contribuie la creșterea performanțelor sportive, localizarea unor erori și a cauzelor eșecurilor în antrenament sau competiție și stabilirea necesităților de intervenție psihologică. Psihograma sau monografia psihologică face inventarul, descrierea, expertiza și sistematizarea solicitărilor psihice pentru fiecare joc sportiv în parte (după Colibaba-Evuleț, D.
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
Ținând seama de toate aceste caracteristici, jocul echipelor de handbal trebuie să se desfășoare în mare viteză și forță, în continuă mișcare și într-un ritm alert, dar strict în limitele accesibilității regulamentului și utilității tactice, având ca scop final creșterea eficacității. Pentru a obține rezultate remarcabile, antrenorul de handbal trebuie să se familiarizeze foarte bine cu ergogeneza jocului de handbal și să cunoască cerințele fizice și psihice specifice postului pe care este specializat fiecare jucător din echipă. Psihograma jocului de
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
scurt exercițiile din școala săriturilor, fără încărcături sau cu încărcături mici. Bosco, 1985, denumește antrenamentul pliometric „antrenamentul hiper-gravitație”. El subliniază faptul că încărcăturile (vestele) nu trebuie să depășească 13% din greutatea corpului și susține ideea că au efect pozitiv asupra creșterii vitezei de execuție și forței viteză. Creșterea vitezei și a forței-viteză în acest caz este rezultatul creșterii numărului de unități motorii angrenate în condiții de hiper-gravitație. Zațiorski susține că folosirea contracției pliometrice în antrenamentul atletic produce o creștere a forței
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
sau cu încărcături mici. Bosco, 1985, denumește antrenamentul pliometric „antrenamentul hiper-gravitație”. El subliniază faptul că încărcăturile (vestele) nu trebuie să depășească 13% din greutatea corpului și susține ideea că au efect pozitiv asupra creșterii vitezei de execuție și forței viteză. Creșterea vitezei și a forței-viteză în acest caz este rezultatul creșterii numărului de unități motorii angrenate în condiții de hiper-gravitație. Zațiorski susține că folosirea contracției pliometrice în antrenamentul atletic produce o creștere a forței izometrice maxime de 1,5 ori. Verhoșanski
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
hiper-gravitație”. El subliniază faptul că încărcăturile (vestele) nu trebuie să depășească 13% din greutatea corpului și susține ideea că au efect pozitiv asupra creșterii vitezei de execuție și forței viteză. Creșterea vitezei și a forței-viteză în acest caz este rezultatul creșterii numărului de unități motorii angrenate în condiții de hiper-gravitație. Zațiorski susține că folosirea contracției pliometrice în antrenamentul atletic produce o creștere a forței izometrice maxime de 1,5 ori. Verhoșanski consideră antrenamentul pliometric ca fiind o „metodă de șoc” și
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
pozitiv asupra creșterii vitezei de execuție și forței viteză. Creșterea vitezei și a forței-viteză în acest caz este rezultatul creșterii numărului de unități motorii angrenate în condiții de hiper-gravitație. Zațiorski susține că folosirea contracției pliometrice în antrenamentul atletic produce o creștere a forței izometrice maxime de 1,5 ori. Verhoșanski consideră antrenamentul pliometric ca fiind o „metodă de șoc” și face câteva sublinieri, deosebit de importante pentru activitatea practică, cu privire la modalitățile de abordare Antrenamentul pliometric cu intensitate redusă presupune folosirea metodei pliometrice
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
și face câteva sublinieri, deosebit de importante pentru activitatea practică, cu privire la modalitățile de abordare Antrenamentul pliometric cu intensitate redusă presupune folosirea metodei pliometrice simple ce se folosește în perioade bine precizate ale anului, de obicei în perioadele pregătitoare de început pentru creșterea aptitudinii pliometrice și în perioadele precompetiționale de sfârșit pentru menținerea aptitudinii pliometrice. Antrenamentul pliometric cu intensitate redusă folosește: •exerciții ce au la bază desprinderea în lungime sau în înălțime pe unu sau două picioare; •exerciții cu sărituri peste, de pe și
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
picioare desprindere pe verticală pe piciorul de bătaie (42,25±2,094 inițial, iar final la un prag de semnificație p < 0,001) Aceste rezultate se datorează superiorității mijloacelor utilizate la grupa de experiment Rezultatele subiecților grupei de control înregistrează creșteri nesemnificative: la cele 3 sărituri succesive , desprindere pe verticală pe două picioare și desprindere pe verticală pe piciorul de bătaie (42,75±2,301 inițial, iar final 43,333±2,229; la un prag de semnificație p > 0,05) Diferența
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
între 12 -13 ani. Concluzii și propuneri Utilizarea metodei pliometrice simple și a exercițiilor de săriturilor la handbaliști începători a influențat benefic performanța subiecților din grupa experiment Considerăm ca introducerea în pregătirea handbaliștilor a exercițiilor de sărituri este benefică în creșterea performanțelor a detentei membrelor inferioare, și pe această bază propunem alcătuirea unor modele de pregătire fizică specializată pentru handbaliștii începători.
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
fost comparate cu cele ale lotului martor, care nu a efectuat nici un exercițiu de stretching. Analizând și interpretând reultatele studiului, am observat o diferență semnificativă (p<0,05) în ceea ce privește amplitudinea articulară la grupul experimental, față de grupul de control. O ușoară creștere a flexibilității la grupul experimental a fost observată după prima lună de intervenție, aceasta devenind semnificativă (t=-0,2, p<0,05) după două luni și respectiv patru luni (t=4,9, p<0,001), comparativ cu grupul de control
STUDIU PRIVIND ROLUL STRETCHINGULUI ÎN PREVENIREA LEZIUNILOR SPORTIVE LA COPIII CU DIZABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Luminița Georgescu, Mariana Ionela Tudor () [Corola-journal/Journalistic/247_a_534]
-
reliefa câteva din particularitățile activității sportive la copii, în special la copiii cu dizabilități. Accentul a fost pus pe exercițiile de flexibilitate și participarea cu succes în cadrul unor competiții de sport adaptat. Obiectivele studiului au vizat îmbunătățirea mobilității articulare funcționale, creșterea participării la ședințele de antrenament și la competiții, precum și reducerea numărului de leziuni specifice. Material și metodă Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite am folosit metoda studiului experimental pe două loturi nepereche. Grupul de studiu, reprezentat de 36 de copii (12 fete
STUDIU PRIVIND ROLUL STRETCHINGULUI ÎN PREVENIREA LEZIUNILOR SPORTIVE LA COPIII CU DIZABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Luminița Georgescu, Mariana Ionela Tudor () [Corola-journal/Journalistic/247_a_534]
-
p<0,05) în ceea ce privește amplitudinea articulară la grupul experimental, față de grupul de control. Rezultatele evaluării inițiale au evidențiat omogenitate a celor două grupuri din punct de vedere al flexibilității la nivelul trunchiului (măsurată prin testul „Seat and reach”). O ușoară creștere a flexibilității la grupul experimental a fost observată după prima lună de intervenție, aceasta devenind semnificativă (t=-0,2, p<0,05) după două luni și respectiv patru luni (t=4,9, p<0,001), comparativ cu grupul de control
STUDIU PRIVIND ROLUL STRETCHINGULUI ÎN PREVENIREA LEZIUNILOR SPORTIVE LA COPIII CU DIZABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Luminița Georgescu, Mariana Ionela Tudor () [Corola-journal/Journalistic/247_a_534]
-
Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală Cuvinte cheie: prag anaerob, steady-state, tensiune arterială, frecvență cardiacă Rezumat Creșterea duratei și calității vieții reprezintă un obiectiv major al societății moderne, la realizarea căruia participa, în egală măsură, profesori de educație fizică și sport, medici și kinetoterapeuți, cât și individul însuși, prin autoeducație. În acest context, activitatea fizică deliberat concepută
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
frecvență cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atat mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. Efortul fizic adaptat la această vârstă trebuie să facă parte din educația permanentă a adultului. Introducere Creșterea duratei și calității vieții reprezintă un obiectiv major al societății moderne, la realizarea căruia participa, în egală măsură, profesori de educație fizică și sport, medici și kinetoterapeuți, cât și individul însuși, prin autoeducație. În acest context, activitatea fizică deliberat concepută
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
elemente necontractile (țesut conjunctiv și gras), crește surplusul ponderal, implicit scade mult forță musculară (Dragan, 2002). Din punct de vedere funcțional, datorită reducerii elasticității vasculare și scăderii diametrului vaselor, rezistența periferica vasculara crește, iar presiunea arterială medie are tendința de creștere și de apropiere de valorile maxime. Ipoteza Pot fi prestate eforturi de forță în regim de anduranța (lungă III), de intensitate submaximală (prag anaerob) de către persoane de vârsta adultă stadiul ÎI. Scopul • testarea răspunsului cardio-vascular în efortul prestat; • evidențierea necesității
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
intensitate submaximală (prag anaerob) de către persoane de vârsta adultă stadiul ÎI. Scopul • testarea răspunsului cardio-vascular în efortul prestat; • evidențierea necesității practicarii exercițiului fizic adaptat vârstei pentru menținerea capacității de efort; • demonstrarea posibilității de efectuare a efortului de tip anaerob-aerob pentru creșterea capacității de toleranță a organismului la stresul fizic. Material și metode Metodă utilizată a fost studiul de caz; prelucrarea datelor s-a efectuat prin metoda statistico-matematică, rezultatele au fost prezentate grafic. Pentru evaluarea funcțională s-a folosit examenul dispozitiv Holter
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculara periferica rămânând crescută. Frecvență cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]