3,021 matches
-
lacrimi, speriată de-o minune, Ș-apoi îi sucește părul n-a ei degete subțire Și-și ascunde fața roșă pe-al lui piept duios de mire. El ștergarul i-l desprinde și-l împinge lin la vale, 700Drept în creștet o sărută pe-al ei păr de aur moale - Și bărbia ei ridică, s-uită-n ochii plini de apă Și pe sînu-i o desmeardă și din gură-i se adapă. Dar a doua zi voinicul mânios intră-n ogradă, Frații lui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n pace să trăiască tinerele lui cumnate 715Și făcu o nuntă mare dup - opt ai de - nstrăinare. Multă lume se dusese ca să vad - așa serbare. Fui și eu... Dar cum făcură o ulcică cu papară, Mi-au bătut căciula-n creștet și m-a dat pe uș - afară. Mă-nciudai urât. În grajduri pusei mâna pe-un cal graur, 720Cu picioarele de ceară și cu șeaua numai aur, De fuior îi era coada, capul lui era curechi, Avea ochii de neghină
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pleacă un genunchi. - Nici nu ai de ce să stărui Zise ea cu ochi-n vis, Bucuros mâna ți-o dărui, Căci în suflet te-am închis. Ș-a ei mână prea-frumoasă Fină, dulce, ea și-o lasă Pe-a lui creștet adorat - El la gură-i o apasă Ș-o sărută înfocat. Iată vine și-mpăratu-i Ce zâmbea cu mutră hâtră, El la mers cam legănatu-i Și pe capu-i poartă mitră, Poart - un skiptru ș-alt nimică Ca și craiul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ciulesc Pe când luntrea o zăresc. El plutea, plutea mereu, Codrul sună blând și greu. Când de-odată zi se face Codru -n două se desface Și pe ape rotitoare Scânteiază mândru soare Și -nnainte-i vede-un munte. Cu-a lui creștete cărunte, S-a clădit stâncă pe stâncă Începând din vale - adâncă, Și purtând pe el păduri Peste nourii cei suri, Își ridică în senin Creștet de zăpadă plin. Și spre mal se - ndreaptă iară Luntrea mică și ușoară, Iar Mușatin
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și pe ape rotitoare Scânteiază mândru soare Și -nnainte-i vede-un munte. Cu-a lui creștete cărunte, S-a clădit stâncă pe stâncă Începând din vale - adâncă, Și purtând pe el păduri Peste nourii cei suri, Își ridică în senin Creștet de zăpadă plin. Și spre mal se - ndreaptă iară Luntrea mică și ușoară, Iar Mușatin se coboară, Calea muntelui apucă Până-n vârfuri să se ducă, Pân- ce noaptea l-au ajuns În cel codru nepătruns. Dar cu noaptea -n cap
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vede Cine-i crede, Le năzare La oricare L-a chemat din noaptea mare. De - ndrăgește vre o fată Ca luceafăr i s-arată, Dar din nouri se repede La pământ unde o vede Și-n cărare îi răsare De la creștet la picioare; Ochii negri - ntunecoși I se uită mângâioși, În păr negru stele poartă Dară alba față-i moartă, Ori se face nor de ploaie Care cade în șiroaie Și burează - așa de lin Prin perdelele de în; Și-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că eșea, Și pe uliță mergea, Negrul lui tot buiestrînd Și Doncilă tot gemând Și din buzdugan svîrlind, Tot în palmă sprijinind. Când pe ulița mergea Tot orașul se strângea, De bine că-l cuvânta Și pre dînsu-l săruta Pe creștetul capului Cum îi rândul Turcului. Și acasă că mergea, Către sora sa zicea: Nici în seamă nu băga, Te-am mântuit de - aceasta, A fost și s-a pomeni Cât soarele-n cer va fi. 285 {EminescuOpVI 286} SERDARIU Haideți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
unde să-l audă, fiecare din ele să poată cânta ca dânsul când vor șopti văilor și florilor. Râurile se ciorăiau mai în jos de brâiele melancolicelor stînce, învățau de la păstorul împărat doina iubirilor, iar vulturii ce stau amuțiți pe creștetele seci și sure a stîncelor nalte, învățau de la el țipătul cel plâns al jelei. Steteau toate uimite pe când trecea păstorașul împărat, doinind și horind; ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor; și-n piepturile păstorilor tineri
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
făcut knock-out. ― Infractoare? ― În sens strict legal, fără îndoială. De fapt, nu știu ce calificativ i s-ar potrivi exact. Ai impresia că se joacă. La prima privire ți se pare imatură, insuficient pregătită pentru viață, îți vine s-o mângâi pe creștet, s-o întrebi cum se simte păpușa bolnavă și în același timp îți dau lacrimile pentru că nu te poți împiedica să-i vezi ridurile și părul alb. Ai impresia că apetiturile nu i-au evoluat. Le păstrează undeva, într-o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nu văd de ce nu i-ar plăcea și dumnealui una din ele. Dascălu bătu din palme. Alunecă de pe fotoliu și se așeză turcește în fața bătrânei. Melania ridică motanul în poală. Obrazul i se limpezi dintr-o dată. Ochii îi alunecară peste creștetul cârnului. Povestea în șoaptă, făcând abstracție de Ioniță, de Florence și de Șerbănică care o ascultau cu fețe livide, de strigoi. ― "... o grădină minunată cu copaci și flori și fructe de aur. Și păsări cu ciocul de mărgean, cu ochi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
privirea încinsă de la silueta elegantă, înveșmîntată în negru. Grigore Popa duse mâinile la spate. Ar fi mângâiat cu degetele bătrâne grumazul alb pe care-l simțea cald, viu. ― Ești sigur? se interesă bătrânul. Tichia îi alunecase spre ceafa, descoperindu-i creștetul ca o ghiulea. Rembrandt, Goya... Mi se pare de domeniul fanteziei. Matei netezea marginile pânzei râzând nervos: ― Ei, bravo! Nu vezi facturile? Și pe urmă sânt de meserie. Atât pot să disting și eu. Un fals de un autentic. E
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
privi rătăcit și articulă greu, cu limba împleticită: ― Ce-i? Ce vreți? ― Totul e în ordine, zâmbi bătrâna. V-am pregătit ceva bun, dar poate că înainte ați vrea să vă faceți puțin toaleta... Panaitescu își plimbă automat mâna pe creștet apoi dădu cu ochii de pijamaua cârpită și se ridică jenat. Melania Lupu împărți cești mari de cacao. Un serviciu vechi, uzat, cu păuni. Cozile minunate își păstraseră culorile. Pe fiecare farfurioară așezase câte două feliuțe transparente de pâine prăjită
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să-și amintească chipul lui. I se părea un amănunt esențial. "Alecu... Alecu... Doar îl cunosc bine. Cineva i-a șters fața. Cu guma... Nu reușesc deloc..." Capul îl durea. O durere care-și deschisese pârtie de la rădăcina frunții peste creștet, până la ceafă. Acolo unde se tund incașii. Cineva umbla la clanță. Doru Matei șopti: ― Unchiul Alecu... Acum am să-mi amintesc. Melania Lupu aprinse lumina brusc. Sculptorul țipă și își duse mâna la ochi. ― De ce stați pe întuneric, domnule Matei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
am uitat. Mirciulică urmărește filmul. Cristescu își ridică sprâncenele. ― Motanul doamnei Lupu, explică Vâlcu fără nuanțe și locotenentul izbucni în râs. Bătrâna șopti cu ochii în pămînt: ― La vârsta mea, înțelegi ce înseamnă să fii singur. Maiorul o măsură din creștet până în tălpi. ― Observ că v-ați schimbat genul... ― O! făcu bătrâna aranjîndu-și fusta: câteva fleacuri de la domnul Van der Hoph. Le-am îmbrăcat știind că o să-i facă plăcere. ― Trece și dumnealui pe aici astă-seară? ― Nădăjduiesc din toată inima. Cristescu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
IV-VII. 9. Niculițel (jud. Tulcea) Pe teritoriul fostei cetăți Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), la circa 10 km spre SE, pe terenul în pantă de la marginea de NE a satului Niculițel, apele repezi ale ploilor din vara anului 1971 au dezvelit creștetul unei mici cupole de cărămidă, cupola acoperită de o bazilică de formă rectangulară, păstra mai bine absida și unele părți din zidurile de la NV. Cercetările ulterioare (1975) au stabilit dimensiunile bazilicii construite din piatră și mortar alb la 36 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
CEL DE-AL TREILEA MINUT. ÎNCEPU SĂ-L APESE UN SIMȚĂMÎNT AL ÎNFRÎNGERII, CĂCI TRECEAU MINUTE MAI MULT DECÎT PREȚIOASE. DUPĂ CIRCA CINCI MINUTE RĂSUNĂ O VOCE ASPRĂ DE BĂRBAT: \ DA, CE ESTE? UN FIOR ÎL STRĂBĂTU PE HEDROCK DIN CREȘTET PÎNĂ-N TĂLPI. ÎȘI PREGĂTISE EL BINE POVESTEA, DAR ÎNAINTE DE A PUTEA RĂSPUNDE, GLASUL VORBI DIN NOU, ÎNCĂ ȘI MAI ASPRU: RĂSPUNDEȚI LA ANUNȚUL-RECLAMĂ? DAR MI S-A SPUS CĂ NU SE DIFUZEAZĂ DECÎT MÎINE. DE CE NU M-AU SUNAT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Sfânt face posibilă această întâlnire cu Tatăl, cu Isus Cristos și prin Isus Cristos. 1. Botezul Botezul este prima noastră întâlnire sacramentală cu Isus Cristos. Semnul exterior și vizibil este apa. Celui care se botează i se toarnă apă pe creștet, sau este scufundat în apă. Ce anume semnifică apa? Apa face parte dintre simbolurile originare ale omenirii. Fără apă nu există viață. Ea nu numai că potolește setea, dar totodată purifică și reînsuflețește. Apa a fascinat dintotdeauna omenirea prin faptul
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
omul din fața mea. Era destul de robust, dar uzat de vârstă, cu obrazul împăienjenit de riduri și pătat de o culoare bolnăvicioasă, specifică bolnavilor de ficat. Avea ochi reci, pleoape fără gene și pungi seroase sub ochi. Părul îi căzuse pe creștet, iar cel rămas împrejurul capului îi atârna, rar și cenușiu, în neorânduială. Purta un costum alb, cu cravată și își ținea piciorul stâng pe o pernă de postav roșie. La acest picior gheata era uriașă și diformă. Ceva mă izbea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
trase în față câțiva centimetri, astfel că era acum lipită de el. Apoi, ținând-o în continuare de ambii umeri, o împinse puternic în direcția opusă, izbind-o de perete. Durerea i se răspândi în tot trupul, ajungându-i până în creștet. Se întrebă dacă nu-i rupsese coloana. Vru să se lase la pământ, dar el o ținea în continuare în picioare, ca pe o păpușă care ar fi căzut jos dacă i-ar fi dat drumul. Deodată auzi încă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
normal; într-adevăr, păreau a fi israelieni. Suntem Apărătorii Ierusalimului Unit, spuse în cele din urmă cel mai în vârstă dintre cei doi într-o ebraică fără accent. Iar acum, când poliția îi înconjurase, Uri reuși să vadă clar pe creștetele capetelor celor doi acea kippa împletită sau tichie - semnul distinctiv al mișcării colonialiste israeliene. Deci și ei ne urmăreau, până la urmă. Uri se răsuci pe călcâie și o văzu pe Maggie ridicându-se, frecându-se la ochi. —Maggie! Trăiești! — Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
În El, Împreună (maică-mea și cu el), lîngă lumina tremurătoare care Îi făcea obrazul și mai trandafiriu afundat În steaua umedă a părului. Simțeam cum urcă În noi durerea enormă a sacrificiului (moartea mea!), simțeam că urcasem parcă pe creștetul lumii, chemați să ne asumăm o sarcină supraomenească, Înălțați, Înnobilați fără voia noastră, Încovoiați ca Simon din Cirene sub povara Crucii, făcînd drumul Împreună spre suferință. Niciodată Înainte nu mă mai simțisem astfel, pe drum, desprins de toate, disprețuind totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de jos cu căință. Asupra mititelului. ă Stepan Sergheievici, oferi Lilia. ă Dar le-am vândut, continuă Zoia. Ridică cu penitență din umeri spre Porfiri într-un mod aproape școlăresc. ă și altceva? ă Doar asta. Își luă brațul de pe creștetul fetiței și se controbăi printre haine. După o clipă scoase la iveală o cheiță. ă Unde ați găsit-o? întrebă Porfiri, luând-o și examinând-o. ă La bruta cea mare. Porfiri puse cheia în buzunar și își scoase tabachera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fel ca cea de ieri, cum este visul constant al câinilor. Se miră că i s-a pus zgarda, nu era obișnuit când călătoreau, dar mirarea crescu, deveni confuzie, când stăpâna și stăpânul mai tânăr veniră să-l mângâie pe creștet, în timp ce murmurau cuvinte de neînțeles printre care propriul nume Găsit răsuna în mod neliniștitor, deși ce-i spuneau nu era chiar așa de rău, O să venim să te vedem într-o zi. O atingere ușoară îl făcu să înțeleagă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
omul din fața mea. Era destul de robust, dar uzat de vârstă, cu obrazul împăienjenit de riduri și pătat de o culoare bolnăvicioasă, specifică bolnavilor de ficat. Avea ochi reci, pleoape fără gene și pungi seroase sub ochi. Părul îi căzuse pe creștet, iar cel rămas împrejurul capului îi atârna, rar și cenușiu, în neorânduială. Purta un costum alb, cu cravată și își ținea piciorul stâng pe o pernă de postav roșie. La acest picior gheata era uriașă și diformă. Ceva mă izbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
anotimpurilor, de precesiunea echinocțiilor, de ciclurile cosmice. De aceea sistemul curenților e schimbător. Dar trebuie să se miște ca firele de păr care, pe măsură ce cresc pe toată calota craniană, par că sunt generate În spirală dintr-un punct aflat În creștet, acolo unde ele ascultă mai puțin de pieptene. Identificând punctul ăla, și punând În el stația cea mai puternică, ar fi putut fi dominate, dirijate, comandate toate fluxurile telurice ale planetei. Templierii Înțeleseseră că secretul nu consta numai În a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]