4,763 matches
-
decisive a francilor cu maurii, cu multe secole în urmă, stabilind un curs al istoriei ce va rămâne decisiv pentru multe secole. Strâng harta la loc, o pun în rucsac, îmi pun capul pe pernă și adorm, visând deja la crestele Pirineilor. Miercuri, 29 august: L'Hôpital St. Blaise-Saint Jean Pied de Port: 54 km Ziua de astăzi a început înainte de a se lumina de ziuă cu un mic dejun bogat alături de ceilalți doi pelerini, de care mă despart repede, urându
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
raportezi! Toaibă și-a ales un loc potrivit și, cu binoclul la ochi, a început să măture toată zona ce o putea cuprinde, insistând asupra râpei de jos până sus. Clipele treceau cu mers de melc. O sclipire scurtă de pe creasta ponorâturii l-a pus în gardă: „Acolo este ceva. Din văzduh nu are ce străluci”. A fixat binoclul pe acea direcție, cu speranța reapariției țăndării de lumină reflectată. După un timp, o nouă scânteie a strălucit scurt, înțepându-i privirea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
moment, frunzele lanului de porumb semnalau prezența unui om. În clipa următoare, unul din ostașii grupei sergentului și-a făcut apariția. 42 Domn’ locotenent, pe malul pârâului au venit vreo patru soldați inamici, s-au scăldat și au plecat spre creastă. Pe malul apei nu s-a mai semnalat altă mișcare. Nu scăpați din ochi malul pârâului și coasta râpei. Mare atenție, să nu fiți descoperiți. Ai grijă cum te deplasezi. La lăsarera serii, veniți aici. Am înțeles, domn’ locotenent. Înserarea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lăsarera serii, veniți aici. Am înțeles, domn’ locotenent. Înserarea s-a lăsat pe nesimțite. Pe toată linia frontului era liniște ca în vremurile bune. Lui Toaibă i s-a părut că un militar inamic se deplasează spre stânga lizierei de pe creastă. Când a fost sigur că nu se înșală, a raportat locotenentului. Bine, Toadere. Din nou ni se confirmă că acolo este un observator de zi, care noaptea se retrage. Când toți cercetașii au fost prezenți, locotenentul a deschis vorba: Abia
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
au și început să tropotească chiar pe drumul pe unde am venit. Ce-i mai ușor decât s-o iei pe malul pârâului scotocind în dreapta și în stânga? - a presupus Toaibă. Și atunci ce propui, Toadere? Ia gândiți-vă că pe creasta râpei nu se află decât acel punct de observație folosit numai ziua... Dacă reușim să urcăm pe marginea prăpastiei până în vârf, apoi de acolo îi floare la ureche să dispărem în zbor ca niște duhuri... Toadere, tu vorbești în dodii
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
întețind pasul. O rafală de mitralieră s-a abătut - ca un lătratasupra văii. Toți au devenit una cu pământul. Fraților, a început nunta. Prtegătiți vă pentru dansul miresei - a vorbit Toaibă, mai mult pentru el. Și din alte puncte ale crestei s-au auzit rafale de arme automate de toate calibrele. Între timp, au ajuns și cei din grupul din urmă. Locotenentul a constituit un „consiliu de război”, hotărând ca porțiunea ce rămăsese până în marginea lanului de porumb să fie parcursă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mare dificultate. Cu timpul, însă, pe lângă durerea neiertătoare a apărut și oboseala. Când soarele pipăia bolta cerească cu primele raze ale răsăritului, cei trei se odihneau la intrarea pe făgașul gârlei. Era mare pericol. Puteau fi observați de inamicul de pe creastă. Trestie a examinat piciorul lui Toaibă. Ce zici, Toadere? Mai poți rezista, fiindcă trebuie să rămânem adăpostiți până ne dăm seama ce făină se macină aici? O zi nu voi putea rezista, pentru că sângele nu s-a oprit de tot
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
chinuia fără milă. Cu chiu cu vai, a început să înainteze pe drumul glodos. Încă nu știa prea bine cum să folosească bastonul și cârja improvizată. Soarele și-a arătat fața, când era deja la două suliți pe cer. Pe creasta dâmbului din față i s-a arăta silueta cunoscută a unui pădureț pe care toți îl numeau „copăcel”. De când îl știa parcă nu crescuse măcar cu un deget! Faptul că a ajuns aici însemna că acușica acușica ajunge la Crâșma
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
piept pentru a-și liniști bătăile inimii... În zori de zi, două umbre îmbrățișate ședeau în mijlocul întinderii de cenușă. Pe obrajii înegriți de tăciune șiroiau lacrimile care lăsau în urmă șanțuri șerpuitoare... Geana roșie a răsăritului se profila deja pe creasta dealului când cei doi, împleticindu-se, au pornit către casă. Drumul până în ogradă li s-a părut nesfârșit. Când au ajuns, s-au oprit să-și tragă sufletul. Marandă, Marandă. Nu știu cum, dar casa mi se pare pustie. Mă întreb ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și-a pus capul în piept și a ieșit cu pas apăsat... Pe drum își făcea socoteala: „Mâine dimineață primul drum îl fac la Prispă, să-i plătesc datoria. Pe urmă... oi mai vedea eu...” Când soarele se odihnea pe creasta Ponoarelor, Toaibă intra pe portiță. Ai ajuns, Toadere? Am ajuns, Marandă. După ce te-i spăla, ți-oi pune ceva de mâncare, că îi fi flămând. Nu prea, fiindcă pe drum am mai ronțăit o coajă de pâine. Uite colo în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
teiului din fața cerdacului meu. În fiecare toamnă, pe aceeași crenguță. Le așează precum o doamnă cochetă își punea pe vremuri o floare în pălărie... Adierea vânticelului de dimineață leagănă din când în când frunzele, atrăgându-mi atenția că măiastra din creasta Repedii își adună dălcăușii și îndată va coborî, îmbrăcând firea în culorile curcubeului... Într-una din dimineți, abia la câteva zile de la primele semne că s-a deschis poarta doamnei toamnă, totul în jur este deja aprins ca o vâlvătaie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
singur dor”. Apoi, cred că tot în acele nopți de vrajă, în sufletul său au răsărit și s-au șlefuit versurile poeziei “Sara pe deal”, pe care apoi a pus-o pe hârtie în cerdacul Bojdeucii lui Creangă... Ajuns pe creasta Repedii, am lăsat privirea să hălăduiască asupra Iașilor - o reptilă antediluviană colăcită de-a lungul Bahluiului, cu multiple tentacule întinse pe cele șapte coline... Privesc la copăcimea din jurul meu. Toate frunzele au primit câte un bob de culoare de la darnica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de lună și... mă gândeam și eu dacă aș fi în stare să adun un bulgăraș de argint măcar cât o alună pentru a-l lăsa... ― Eu cred că ai de urcat întâi dealul vieții și apoi, când ajungi pe creastă și în față ți se întinde valea după care urmează “trecerea dincolo”, te poți gândi la ceea ce vei lăsa moștenire. ― Sfinția ta are dreptate și abia acum am înțeles că moștenirea nu se lasă oricui, ci urmașilor tăi. ― Și, ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
poate fi preot. Prea se uită cu ochi pofticioși la "ea". Acum, conversează despre viață. Bărbatul îi comunică părerea lui, de om modest sau înțelept: Pentru unii, a trăi înseamnă a face carieră, a avea bani, relații, a sta pe creasta valului. Eu sunt mulțumit dacă nu mi se răstoarnă barca". De la bufetul din apropiere, vine miros ațâțător de mititei. Spre Constanța, câțiva nori uscați atârnă ca rufele pe balcoane, în cartierele sărace. Aici, cerul e albicios și perfect senin. Simt
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a trecut nici o săptămână. Asta în "timpul obiectiv", cum îl numește Proust. În "timpul subiectiv", zilele s-au dilatat, iar excursia prin Valea Morții a căpătat ceva de "expediție colonială". Afară, constat că aerul s-a răcorit. Soarele apare dincolo de crestele pietroase și vinete ale munților. N-am văzut un răsărit de soare mai violent. Discul orbitor parcă fierbe. Probabil, temperatura aerului va redeveni, repede, insuportabilă. După micul dejun, plecăm. Nu înainte, însă, de a aproviziona de la general store cu cantități
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
iar la cafenea, mesele din stradă celor dinăuntru. Îmi plăceau avioanele sportive, care-ți îngăduie să zbori în înaltul cerului cu capul descoperit, iar pe vapor puteam fi văzut făcând nesfârșite plimbări pe dunetă. La munte ocoleam văile adânci, căutând crestele și podișurile înalte; întotdeauna mă dovedeam a fi cel puțin omul dealurilor. Dacă soarta m-ar fi silit să-mi aleg o meserie manuală, strungar sau tinichigiu, aș fi ales-o, puteți fi sigur, pe cea de a doua, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cu marea. Nici o confuzie nu era cu putință; totul devenea reper în lumina necruțătoare. Și, de la o insulă la alta, pe micul nostru vapor care înainta leneș, aveam impresia că săltăm zi și noapte, fără o clipă de răgaz, pe creasta valurilor mărunte și răcoroase, printre stropi de spumă și râsete. De atunci, toată Grecia plutește la nesfârșit, undeva în mine, la marginea amintirii... Dar văd că am luat-o razna și devin liric! Vă rog să mă opriți, dragă prietene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ochii memoriei îi defilează castelele nobililor ruși, transformate în magazii, centre agricole, săli de dezmăț, etc, în care a fost și el, cu trupa, cantonat. Ei, vânătorii de munte, au cunoscut arșița stepei tătărești Nogai spre munții ce-și înălțau crestele Iaila pe cenușiul zării. În repausuri, doritor să cunoască felul de a fi al oamenilor locului, cu toată oboseala nu putea să nu admire felul șăgalnic, visător al frumoaselor tătăroaice mascate de o anume neglijență explicabilă în situația dată, dar
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Stăpânul se mânie și-l supune pe Sisif, precum caralii din închisorile comuniste, la o pedeapsă absurdă, la prima vedere, absurdă și perpetuă, dar definitorie, de exterminare: să urce pe coasta unui deal un cogeamite bolovan și odată ajuns pe creastă, să-l prăvale până jos pentru a-și relua iarăși, la infinit, împingerea bolovanului spre vârful gorganului. Acum, de ce am adus eu vorba despre acest personaj din legendele grecești, într-o prefață a unei cărți omagiale? Închinată unui pământean din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
lui Israel! 23. Prin solii tăi ai batjocorit pe Domnul, și ai zis: "Cu mulțimea carălor mele, am suit vîrful munților, coastele Libanului! Voi tăia cei mai înalți cedri ai lui, cei mai frumoși chiparoși ai lui și voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame; 24. am săpat și am băut ape străine și voi seca cu talpa picioarelor mele toate rîurile Egiptului. 25. N-ai auzit că Eu de mult am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
anual și nouă câțiva saci cu nuci, atât de bune pentru traiul nostru zilnic. Urcam și mai mult în pantă drumul sfârtecat de torenți, treceam pe lângă via cea mare a cunoscuților mei până la o fântână cu apă rece, tocmai pe creasta dealului de unde vedeam ca „în palmă”, spre dreapta, așezările gospodărești ale satului Liești, component al comunei noastre. Am vrut să continui drumul spre Valea Rea, sat cu multe locuri accidentate, spre comuna Galbeni, către PoduTurcului, la târgul săptămânal, dar fac
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
absolvit de vină, și, deci, iertat, iar ea, să fie grațiată. Așa s-a și procedat, așa se și încheie povestea: lui, să i se permită să-și continuie mandatul, până la sfârșit, fără vreo perturbare, iar ea, să fie grațiată. CREASTĂ DE COCOȘ Cerșetorul Călin Ciolca sosi, la locul ales de cu timp, cu mult mai devreme decât alți oameni care, de regulă, aveau treabă prin iarmaroc. Se instală, comod,într-un punct, nu departe de intersecția principalelor artere care delimitau
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acumîși comunicase rezultatele. Ei, bine, filmul trăznitului, a fost distins cu premiul de originalitate. NOUA FAȚĂ A PĂMÂNTULUI Pământul, pe la Prisaca, era bun, roditor. Acoperit cu livezi de pomi fructiferi, mai pe la poalele versantului, și cu tei și salcâmi, către creastă, formând și o bogată bază meliferă. De aia se și ocupau,în bună măsură, localnicii, cu creșterea albinelor. Sus de tot, pe același versant, sudic, se ridică, măreț, muntele: îmbrăcat, bogat,în conifere, iar, mai jos, urmând masivele păduri de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
avancutremur. Că, nu s-a pomenit,încă, pe lume, ca, vreun început, să nu aibă și sfârșit. Și, vai de cei pe care-i va ajunge, acel sfârșit, cu aripa sa ucigătoare; pe cei care,în prezent, joacă țonțoroiul, pe creasta valului, dintre pacea celor puțini, și războiul golilor, umiliți și storși, atât de josnic și de mișelnic, de ultimele picături de vlagă! Curând, se va termina și acest ultim strătuleț de vlagă. Următorul, ultimul strătuleț, de menținere a golilor,în
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aranjamente, declarații,învinuiri, blesteme, cereri în căsătorie, invitații la iertarea greșelilor și a păcatelor, abuzuri, inclusiv sexuale, lacrimi după dragostele înghițite de hăuri, bichini, chiloți-gogoșari, izmene, papuci de odae, zgărzi, rufe umane, capete de patroni dezorientați, falimente, totale și parțiale, creste de cocoși, cuculele și cuculeți, ananghii, portițe noi pentru viței netrecuți prin botez, popi fără și cu limbi căzute de pe la limbuți, înjurături, belitori de idei deșarte și eșuate, cozi de câini cu covrigei în ele, piese de teatru, almanahe, juguri
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]