3,573 matches
-
nucleu de crezuri foarte bine sistematizate, împărtășite de toți membrii familiei în legătură cu rolurile lor mutuale în familie, cu natura relațiilor dintre ei, cu potențialitățile și calitățile lor. Psihoterapeuții preferă termenul de „mit” celui de „temă”, pentru a evidenția că aceste crezuri pot să fie eronate și disfuncționale (cazul copilului despre care în familie se spune și se „știe” că este timid în relațiile cu oamenii, de exemplu); - din lumea simbolică a familiei fac parte însă și legendele, povestirile, întâmplările, fotografiile, jurnalele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
problemelor sale de factori structurali și factori ideologici. Primii țin de condiționările exogene (habitat, piața muncii, sistemul școlar), dar și de structurile și caracteristicile endogene ale sistemului familial (părinți-copii, bărbat-femeie, subsisteme cristalizate emoțional). Ceilalți, de procesul comunicațional, de sistemul de crezuri, de modul de gândire, de mituri. Psihoterapia nu poate interveni în schimbarea condiționărilor externe. (Psihoterapeutul nu dă bani clientului său pentru a-i rezolva problemele, ci în general îi primește de la acesta.) Asistența socială, în schimb, își poate avea locul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
verde pădure, Chișinău, 1982; Mereu ucenic, Chișinău, 1984; Plină cu minuni ograda..., Chișinău, 1984; Ce-avem mai scump, Chișinău, 1985; Să fim sănătoși, Chișinău, 1986; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1987; Stări și prestări, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 213-220; Eliza Botezatu, „Plină cu minuni ograda...”, „Moldova”, 1986, 8; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 250-261; Andrei Hropotinschi, Unicul, vulcanicul Valentin Roșca, „Basarabia”, 1993, 4; Ion C. Ciobanu, Marele copil
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
pref. edit., Chișinău, 1958-1959 (în colaborare cu Vasile Coroban). Traduceri: A.S. Pușkin, Opere alese, I-III, Chișinău, 1961; Vergiliu, Eneida, în Literatura universală. Grecia și Roma antică, Chișinău, 1972. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 489-498; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 304-310; Tudor Palladi, Plăsmuirea veșnicului eu sau Perihelia aerului de taină, LA, 1996, 7 martie; Vasile Constantinescu, „Aerul de taină”, RR, 1996, 2; Mihai Cimpoi, Întoarcerea la unelte, TR, 1996, 47; Ion Pop, O poetă
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
în „Voința națională” și, în același timp, a trimis colaborări la „Tribuna” din Sibiu. Era pedagog la o școală de institutori și profesor la un institut particular. În 1891, întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină la „Tribuna”, în calitate de redactor, crezul politic și literar al lui Slavici. Apără, cu o rară energie, curaj și vehemență, cauza românilor în procesele de presă intentate de autoritățile maghiare unor ziariști sau gazetelor „Tribuna” și „Foaia poporului”. Este închis la Seghedin timp de șase luni
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară indiană, Dimineața unei nimfe, Întoarcerea lui Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor dramatice limitări existențiale și istorice este, simultan, temă de meditație despre destinul creatorului de literatură și capacitatea lui de
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
99% muncă grea și 1% talent... și nu uita niciodată, nimeni nu-ți va oferi pe tavă succesul În viață sau Îți va da ceva fără plată. Ești singurul În măsură să o faci”. O națiune de visători Acesta este crezul american. Acestea sunt aforismele cu care majoritatea băieților - și În mai mică măsură fetele - au crescut, cel puțin până de curând. I-am Întrebat pe mulți dintre prietenii mei europeni dacă părinții lor le-au transmis ceva similar, dar nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
De remarcat că acest model are un corespondent la nivel sociocultural: în fiecare societate și cultură - și cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un ethos, un nucleu axiologic fundamental (valori de bază), o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudini), clădită pe acel nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situații, personalități marcante). Atât la nivel individual, cât și la cel grupal sau macrosocial, se poate spune că gradul de stabilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nici de cei mai mulți specialiști în genetica umană. Și, apoi, cum am putea argumenta metamorfozele axiologice în timp? Rațional este - afirmă Ludwig von Bertalanffy (1971) - să considerăm că unele valori sunt foarte generale și vizează toți oamenii, indiferent de rasă, sex, crez, culoare politică, bazate fiind pe precondiționări biologice prezente la specia „om” ca atare, în timp ce altele sunt proprii diferitelor culturi, societăți și indivizi. Extrem de aspru cu analogiile etologice dintre om și primatele infraumane, Bertalanffy notează: „valorile sunt în parte verbalizări ori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
strategia metodologică. R. Smith și S. Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în clasicele chestionare sau inventare (foarte cunoscute fiind: Rokeach, 1973; Inglehart, 1999) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum practică semenii lor la modul concret crezurile valorice. În aceeași ordine de idei, ocupându-se de problematica valorilor la tânăra generație, am utilizat o strategie complexă, care includea și perspectiva „din interior” (emică) a subiecților investigați, însă considerându-i pe unii experți - studenți din anii superiori de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
coordonare a vieții, a devenit pregnantă în prezent în științele socioumane, în particular în psihosociologie, pentru că în epoca postmodernă oamenii înșiși, la scară statistică, și în primul rând în cultura euroamericană, se conduc în mai mare măsură potrivit unor asemenea crezuri. Numeroase cercetări de psihologie socială arată cum accentul s-a deplasat de la nevoile instrumentale la cele expresive și de la sinele instituțional la cel intim, spontan, lucru recunoscut implicit și într-o recentă carte de psihologie comportamentivist-cognitivistă (Mynatt și Doherty, 2002
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
statut doar atunci când sunt formulate lingvistic de către indivizi, chiar dacă nu sunt exprimate în exterior. Disocierea atitudini - credințe este justificată, așadar, pe de o parte pentru că atitudinea este o variabilă latentă și, pe de alta, întrucât atitudinile formulate ca opinii sunt crezuri specifice, cu mare încărcătură afectiv-evaluativă. Oricum, e de notat că, atunci când discutăm despre relația atitudini - credințe, ne referim nu numai la informațiile despre obiectul atitudinii ce constituie suportul ei cognitiv (considerat, în fond, o componentă a ei), ci la o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
propus de un grup de psihologi sociali de la Universitatea Michigan (Peak, 1955; Rosenberg, 1956), el a fost dezvoltat de M. Fishbein (1967), care i-a dat și o formulare matematică: unde: A reprezintă atitudinea față de un obiect, o; bi, tăria crezului (belief) față de o (exprimată ca probabilitate subiectivă că o deține atributul i); ei este evaluarea atributului i sau valoarea (importanța) acordată lui, iar n reprezintă numărul de atribute (apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 275). Ca orice formulă matematică, nici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de atribute (apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 275). Ca orice formulă matematică, nici cea de mai sus nu exprimă, în fond, o relație cauzală, dar teoreticienii care au propus-o și adoptat-o susțin că atitudinea este determinată de crezuri. Or, a pune semnul egalității între atitudine și suma crezurilor (chiar moderată prin valoarea așteptărilor) este o prea grosieră simplificare. Și alte entități (cum ar fi habitusurile neconștientizate) dau seama de atitudini. Iar prezumția că subiecții lucrează atât de atent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
orice formulă matematică, nici cea de mai sus nu exprimă, în fond, o relație cauzală, dar teoreticienii care au propus-o și adoptat-o susțin că atitudinea este determinată de crezuri. Or, a pune semnul egalității între atitudine și suma crezurilor (chiar moderată prin valoarea așteptărilor) este o prea grosieră simplificare. Și alte entități (cum ar fi habitusurile neconștientizate) dau seama de atitudini. Iar prezumția că subiecții lucrează atât de atent cu probabilități este și ea discutabilă. Studiile ulterioare s-au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
habitusurile neconștientizate) dau seama de atitudini. Iar prezumția că subiecții lucrează atât de atent cu probabilități este și ea discutabilă. Studiile ulterioare s-au concentrat asupra structurii complexe ce caracterizează credințele asociate unei atitudini. Astfel, s-a constatat că: 1) Crezurile formează o rețea în care pot fi identificate noduri, neechivalente ca număr de legături. Cu cât un nod are mai multe și mai importante legături (una este să fie interconectat la multe elemente cu legături minime și altceva la alte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asupra atitudinii este mai puternică. 2) Sistemele de credințe ce susțin și înconjoară evaluările pot fi mai mult sau mai puțin integrative. Psihologii sociali au studiat complexitatea integrativă, altfel spus cea în care există strânse relații logice sau deterministe între crezuri - atât „obiectivă” (cum apare ea pentru cercetător în diferite produse ale activității subiectului, deci dedusă indirect), cât și „subiectivă” (cum declară persoana întrebată direct că o percepe). Sub ambele ipostaze, de altfel, pozitiv corelate între ele, indivizii cu o joasă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Chaiken, 1998, p. 276). 3) O altă caracteristică importantă a complexității este dacă aceasta cuprinde credințe cu mare putere discriminativă informațională sau sunt interredundante. Analizele au arătat că un coeficient ridicat de corelație (pozitivă) dintre itemi ce păreau a desemna crezuri diferite înseamnă că practic ei spun cam același lucru, sunt deci redundanți. În acest caz, există numai aparent o complexitate, și deci, ca și în situația în care nominal ea este redusă, produce atitudini mai extreme decât o complexitate realmente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
complezența neautentică și acordul forțat pot dezvolta diferite strategii de apărare a eului, dar e previzibilă și o schimbare a atitudinii inițiale. După cum se va vedea în secțiunea următoare, privind relația dintre valori, atitudini și comportament, noi practicăm neconcordanțe între crezurile, atitudinile și actele concrete de conduită, credem că nu e bine să minți, dar o facem adesea, avem o atitudine pozitivă față de alimentația sănătoasă, dar nu ne ținem de un asemenea regim etc. Mai mult, îi îndemnăm pe ceilalți să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rând, faptului că atitudinea este o forță motivațională, generând o acțiune specifică. În această calitate ea apare drept cauză a comportamentului, multiplicându-se în actele noastre de conduită. De asemenea, prin socializare, nu numai că ne însușim anumite atitudini și crezuri, dar ni se inoculează și principiul că ele trebuie respectate, la cele mai multe culturi și grupuri sociale norma promovată fiind aceea de a practica un acord între crez, vorbă și faptă. Pe o asemenea proprietate a ei se bazează ideea că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conduită. De asemenea, prin socializare, nu numai că ne însușim anumite atitudini și crezuri, dar ni se inoculează și principiul că ele trebuie respectate, la cele mai multe culturi și grupuri sociale norma promovată fiind aceea de a practica un acord între crez, vorbă și faptă. Pe o asemenea proprietate a ei se bazează ideea că dacă schimbăm mentalitatea oamenilor se va schimba și comportamentul lor, idee atât de invocată în actualul context din România. Dar convergența atitudine/comportament se explică și prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Astfel, studii extinse și de profunzime arată că traducerea atitudinilor în comportamente specifice depinde de poziția respectivelor atitudini în sistemul atitudinal general, care, la rândul lui, este oarecum subordonat ierarhic valorilor generale și temelor ideologice proeminente. De exemplu, profesarea unor crezuri sociale majore ca liberalismul sau conservatorismul atrage după sine atitudini și conduite politice particulare cum ar fi acordul față de cheltuielile pentru apărare, taxele la produsele de import și altele (Eagly și Chaiken, 1998). De asemenea, o ideologie dominantă ca aceea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însă că, și ca retorică, și ca atitudini și acțiuni specifice, în anumite puncte oamenii ajung să admită egalitatea și nevoia restructurărilor sociopolitice în favoarea celor dezavantajați, iar în altele să rămână pe poziții conservatoare. În cazul sexismului, primul set de crezuri și atitudini a fost numit sexism binevoitor, iar cel de-al doilea, ostil (Glick și Fiske, 1995, apud Eagly și Chaiken, 1998). Să remarcăm, în finalul acestor considerații, că în problematica atitudinilor și comportamentului față de minorități și, mai larg, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în antropologia culturală americană, a fost repede preluat și în alte discipline socioumane. El se traduce prin „credință”, cu specificarea că în engleză nu are conotația religioasă pe care o deține în limba română. Am propus echivalarea în românește prin „crez” sau „credință” (Iluț, 1985), varianta din urmă impunându-se și, prin aceasta, eliberându-se de încărcătura religioasă, probabil și sub influența multor texte de sociologie și psihologie socială traduse la noi din franceză, limbă unde s-a folosit pentru belief
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
romanului Cei șapte frați siamezi, cartea va avea un mare succes de librărie, cât și numeroase întâmpinări critice favorabile. Nu au lipsit unele rezerve voalate și chiar observații negative. Orgolios, S. își va apăra lucrarea făcând publice, în 1935, un crez artistic contradictoriu, în care „idealismul” (orientarea spre exterior, către ceilalți, cărora opera trebuie să le aducă o fărâmă de dreptate ori numai o consolare, și aceea spre interior, concretizată în confesiune sau, dimpotrivă, în mascarea eului odios) stă alături de „materialism
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]