2,125 matches
-
și asumarea unor adevăruri dureroase. - 91 BIBLIOGRAFIE I. DOCUMENTE - Benjamin, Lya, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Documente, București, Ed.Polirom, 2005; - Buzatu, Gh., Cheptea, Stela, Cirstea, Marusia, Pace și război (1940- 1944), Jurnalul Mareșalului Ion Antonescu (comentarii, anexe, cronologie), vol I, Preludii. Explozia.Revanva (4.IX.1940-31.X Gh. Buzatu,II.1941), Iași, Ed.Editorială Demiurg, 2008; -Buzatu, Gh., România sub imperiul Haosului, 1939-1945, București, Ed.RAO, 2007; -Ciuca, Marcel- Dumitru, Procesul Mareșalului Antonescu, Documente, vol. I, II,III
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
somn, prostie și îmbuibare, nu purtați vrăjmășie fiului!" BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Marin Bucur, I. L. Caragiale Lumea operei, Paralela 45, f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se năștea..., Lumea românească 1900-1908, Editura Eminescu, 1990 I. L. Caragiale, Opere (I-III ), studiu introductiv și cronologie de Ștefan Cazimir, Editura Național, 2000 I. L. Caragiale, Opere, ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav, prefață de Eugen Simion; Editura Univers Enciclopedic, 2000 I. L. Caragiale, Scrisori și acte, prefață și note de Șerban Cioculescu; E.P.L.
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Caragiale Lumea operei, Paralela 45, f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se năștea..., Lumea românească 1900-1908, Editura Eminescu, 1990 I. L. Caragiale, Opere (I-III ), studiu introductiv și cronologie de Ștefan Cazimir, Editura Național, 2000 I. L. Caragiale, Opere, ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav, prefață de Eugen Simion; Editura Univers Enciclopedic, 2000 I. L. Caragiale, Scrisori și acte, prefață și note de Șerban Cioculescu; E.P.L., 1963 I. L. Caragiale, Teatru, ediția a II-a, cu o introducere și note
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
revelațiile privind trecutul politic al savantului român. Așa am citit capitolul publicat în revista cu apariție neregulată și de circuit relativ restrâns News from the Republic of Letters, editată de însuși Bellow și de Keith Botsford 3. Textul, plasat în cronologia romanului după moartea eroului titular, introducea, cu minime eforturi de ficționalizare, mai multe personaje familiare mie, dintre care două mă interesau foarte direct: Allan Bloom și Mircea Eliade. Așa am devenit foarte motivat să citesc întregul roman al unui autor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și greu clasabile. Pentru prozatorul îmbătrânit, aceste scrieri ample sunt mărturia unei mutații estetice, contorsionate și dificile, de adaptare la doctrina romantică. Dorind a da un „uric strălucit”, desprins din „negura mitologiei și a alegoriei”, el urmărește istoria Moldovei în cronologia evenimentelor semnificative, centrate în jurul unor personaje cu încărcătură mitică - Dragoș, Alesandru cel Bun, Svidrighelo, Elena Moldovei, Valea Albă, Bogdan voievod, Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în prozele sale largi excursuri informative (în care erorile nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc gastric pe oră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
conducător al Institutului de Diabet și Boli de Nutriție București, apărută la Editura Geneze. De o manieră extrem de convingătoare, autorul reușește, în cele 145 de pagini ale cărții, cu argumente indubitabile și dovezi irefutabile, comentate critic și încadrate atent în cronologia evenimentelor, să stabilească cu certitudine locul lui Paulescu în odiseea descoperirii insulinei. Structurată în cinci părți, cartea urmărește pas cu pas fiecare etapă care a marcat un moment important în descoperirea insulinei. Astfel în prima parte, “Preliminarii la descoperirea insulinei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Colecția MEMO • Abordarea științei politice, Michel Hastings, 120 pag., 31.000 lei • Analiza povestirii, J.M. Adam, F. Revaz, 128 pag., 47.000 lei • Comerțul internațional, Frédéric Teulon, 112 pag., 24.000 lei • Comicul, Jean-Michel Defays, 130 pag., 28.000 lei • Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 18.000 lei • Europa monetară, Andrew Brociner, 80 pag., 19.500 lei • Fascismul și nazismul, Jean Claude Lescure, 80 pag., 35.000 lei • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, J.L. Bodinier, J. Breteau, 80 pag
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Polirom, Iași, 2003. PETRE Zoe, Vârsta de bronz (eseuri de istorie contemporană), Persona, București, 2000. PLEȘU Andrei, Chipuri și măști ale tranziției, Humanitas, București, 1996. POPESCU Răsvan, Purtătorul de cuvânt, Universalia, București, 2002. PREDA Cristian (coord.), România politică în 2001 (cronologia principalelor evenimente), Nemira, București, 2002. PREDA Cristian, Partide și alegeri în România postcomunistă: 1989-2004, Nemira, București, 2005. PREDA Cristian, România postcomunistă și România interbelică, Meridiane, București, 2002. RĂDULESCU-ZONER Șerban (coordonator), CLIVETI Gheorghe, ONIȘORU Gheorghe, ȘANDRU Dumitru, APOSTOL Stan, Istoria Partidului
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
-a, Meronia, București, 2004. STOICA Stan, România după 1989. O istorie cronologică, Meronia, București, 2007. STOICA Valeriu, ALIGICĂ Dragoș Paul, Provocări liberale. Dialoguri despre gândirea, istoria și practica liberalismului, Humanitas, București, 2003. ȘTEFĂNESCU Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (decembrie 1989-decembrie 1994), Mașina de Scris, București, 1995. ȘTEFĂNESCU Domnița, Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (ianuarie 1995-ianuarie 1997), Mașina de Scris, București, 1998. ȘTEFOI Elena în dialog cu Petre ROMAN și Andrei PLEȘU, Transformări
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Paul, Provocări liberale. Dialoguri despre gândirea, istoria și practica liberalismului, Humanitas, București, 2003. ȘTEFĂNESCU Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (decembrie 1989-decembrie 1994), Mașina de Scris, București, 1995. ȘTEFĂNESCU Domnița, Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (ianuarie 1995-ianuarie 1997), Mașina de Scris, București, 1998. ȘTEFOI Elena în dialog cu Petre ROMAN și Andrei PLEȘU, Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989, Polirom, Iași, 2002. TĂNASE Stelian, Miracolul Revoluției: o istorie politică
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
linii; c. culori; d. forme; etc. - presupune neapărat o succesiune (!! unde nu există succesiune nu există nici narațiune, ci: descriere, deducție, efuziune lirică etc.); - cere o integrare în aceeași unitate de acțiune (!! altfel nu ar exista narațiune, ci: o simplă cronologie, enunțarea unor fapte neconcordante între ele etc.); - structurarea spațială și temporală nu poate avea loc (!! excepțiile sunt puține) decât în legătură cu ființe umane;elementele constitutive sunt: fapte, acțiuni, demersuri etc.; - acțiunea este elementul predominant, iar personajul/personajele Ț factorul dinamic. (!!) obiectul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Teulon, 112 pag., 40.000 lei • Comicul, Jean-Michel Defays, 130 pag., 48.000 lei • Comunicarea mediatică, Guy Lochard, Henri Boyer, 100 pag., 55.000 lei • Construcția europeană de la 1945 pînă în zilele noastre, Pascal Fontaine, 76 pag., 40.000 lei • Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 40.000 lei • Elemente de logică, Marie-Dominique Popelard, Denis Vernant, 120 pag., 68.000 lei • Europa economică, Bertrand Commelin, 80 pag., 40.000 lei • Europa monetară, Andrew Brociner, 80 pag., 40.000 lei • Fantasticul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Anului Întâi". Noul punct de reper în calcularea timpului istoric devenea astfel primul an al Republicii franceze. Performanța revoluționarilor francezi a fost depășită de Pol Pot în Cambodgia, care a resetat timpul istoric, prin instituirea "Anului Zero" în 1975, conform cronologiei convenționale. Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de creare a unei "identități virginale" (Mullaney, 2001, p. 8), care nu poate fi asumată colectiv decât
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nou fundament. Nu este deloc deplasat ca aceste setări politice de noi starturi istorice să fie conceptualizate ca "decapitări mnemonice" (Zerubavel, 1997, p. 85), expresia supremă a ceea ce J.R. Gillis (1994, p. 8) a numit "cultul noilor începuturi". Însă nici cronologia standard, cea a cărei abolire de către regimurile revoluționare creează adevărate seisme în ordinea temporală a comunității, nu este mai puțin încărcată de semnificații și premise ideologice. Tocmai de aceea, hegemonia mondială a sistemului vest-european de datare a timpului, în care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
leagănă ușa istoriei". Întregul sistem de cronologizare a fost recalibrat, anul I al istoriei poporului român devenind întemeierea Romei. Totuși, probabil pentru a nu dezorienta cititorul, trezit aruncat într-o cu totul nouă ordine temporală, Laurian indică în paralel cu cronologia romană (a. R., "anul Romei") și cronologia creștină convențională (Xp., după semnul monogramei lui Isus Cristos). Însă cronologia creștină este introdusă doar ca instrument secundar de orientare, evenimentele din corpusul textual fiind datate conform cronologiei romane. Astfel, de exemplu, Laurian
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost recalibrat, anul I al istoriei poporului român devenind întemeierea Romei. Totuși, probabil pentru a nu dezorienta cititorul, trezit aruncat într-o cu totul nouă ordine temporală, Laurian indică în paralel cu cronologia romană (a. R., "anul Romei") și cronologia creștină convențională (Xp., după semnul monogramei lui Isus Cristos). Însă cronologia creștină este introdusă doar ca instrument secundar de orientare, evenimentele din corpusul textual fiind datate conform cronologiei romane. Astfel, de exemplu, Laurian plasează viața lui Mihai Viteazul între a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Romei. Totuși, probabil pentru a nu dezorienta cititorul, trezit aruncat într-o cu totul nouă ordine temporală, Laurian indică în paralel cu cronologia romană (a. R., "anul Romei") și cronologia creștină convențională (Xp., după semnul monogramei lui Isus Cristos). Însă cronologia creștină este introdusă doar ca instrument secundar de orientare, evenimentele din corpusul textual fiind datate conform cronologiei romane. Astfel, de exemplu, Laurian plasează viața lui Mihai Viteazul între a. R. 2311-2354 (Xp. 1558-1601). Inovația cronologică introdusă de Laurian nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Laurian indică în paralel cu cronologia romană (a. R., "anul Romei") și cronologia creștină convențională (Xp., după semnul monogramei lui Isus Cristos). Însă cronologia creștină este introdusă doar ca instrument secundar de orientare, evenimentele din corpusul textual fiind datate conform cronologiei romane. Astfel, de exemplu, Laurian plasează viața lui Mihai Viteazul între a. R. 2311-2354 (Xp. 1558-1601). Inovația cronologică introdusă de Laurian nu este, totuși, de o originalitate radicală. Înaintea lui, Samuil Micu (1995) [1805], în lucrarea sa nepublicată Istoria și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din urmă la nașterea lui Romulus și Remus și la zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a dimensiunilor genetice si spirituale ale românilor" (Roșu, 2004, p. 121). Românitatea devine astfel produsul alchimiei istorice dintre romanitatea genetică și bizantinitatea spirituală. Elementul latinist rămâne totuși dominant, așa cum arată restructurarea cronologică a istoriei. Pe lângă reliefarea romanității, efectul simbolic al cronologiei romane este acela de a evidenția vechimea, continuitatea și nobilitatea originară a poporului român, caracteristici care pot fi contrastate în raport cu popoarele migratoare care au ajuns să încercuiască "insula de latinitate" românească. Sistemul triptic de periodizare dezvoltat de Laurian în jurul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manualul Elemente de istoria Românilor pentru clasele primare (Laurian, 1870), a cărui ediție princeps din 1859 va cunoaște doisprezece noi ediții până în anul 1875 (Murgescu, 1999, p. 242). Două mutații majore față de discursul anterior anunță diluția latinismului radical: a) abandonarea cronologiei romane în favoarea mult mai convenționalei cronologii creștine, și b) daco-centrismul geografic, în sensul că epopeea poporului român nu mai este localizată geografic ca avându-și originea în Roma, ci teritoriul Daciei devine cadrul spațial de referință. Laurian (1870) scrie de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clasele primare (Laurian, 1870), a cărui ediție princeps din 1859 va cunoaște doisprezece noi ediții până în anul 1875 (Murgescu, 1999, p. 242). Două mutații majore față de discursul anterior anunță diluția latinismului radical: a) abandonarea cronologiei romane în favoarea mult mai convenționalei cronologii creștine, și b) daco-centrismul geografic, în sensul că epopeea poporului român nu mai este localizată geografic ca avându-și originea în Roma, ci teritoriul Daciei devine cadrul spațial de referință. Laurian (1870) scrie de fapt o istorie a Daciei care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriei poporului român, din două motive: în primul rând, pentru că evacuează sensul intrinsec național al "Cuceririi Ardealului și Moldovei" (Constantinescu, 1928, p. 163), și în al doilea rând, prin faptul că momentul 1600 nu face parte din armătura structurală a cronologiei trecutului românesc. Deși majoritatea manualelor școlare de istorie publicate în perioada dintre cele două mari războaie împărtășesc calitatea de a fi critice cu privire la sensul național al unirii de la 1600, cu excepția lui Constantinescu (1928) și David (1937), toate celelalte alocă un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]