10,969 matches
-
sau a dezbaterilor purtate prezintă mai multă siguranță și precizie, fiind reținute numai acelea care au primit acordul Întregului grup. Cercetările lui E. Utterback arată că discuțiile contribuie la exersarea și educarea spiritului critic, la dezvoltarea puterii de discernământ, la cultivarea obiectivității, a modestiei și a reflexiunii discursive, implicit la o mai bună cunoaștere de sine. Este adevărat Însă că În orele de discuții (dezbateri), ritmul asimilării informației este mult mai redus, dar faptul acesta se compensează cu obținerea unor performanțe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inițiată de A. Osborn (1953) cu funcția distinctă de a Înlesni căutarea și găsirea celei mai adecvate soluții a unei probleme de rezolvat, printr-o intensă mobilizare a ideilor tuturor participanților la discuție. Este un bun exercițiu de stimulare și cultivare a creativității de grup, pentru a Îndruma participanții să producă mai multe soluții. Oricum, acestea sunt mai puțin importante decât procesele gândirii care se dezvoltă, care se nasc În mintea elevilor. Tehnica asociativă are un specific aparte prin faptul că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În calitatea uneia dintre căile tradiționale cele mai eficiente de acces la valorile culturii spirituale, lectura cărții Își rezervă, pe mai departe, o importanță excepțională În viața omului modern oferindu-i, pe tot parcursul existenței sale, o metodă esențială de cultivare continuă și de perfecționare profesională, de autodesăvârșire a propriei formații culturale și de specialitate. Lectura sistematică ne menține În actualitatea creației literare, științifice și tehnice, ne pune În legătură cu cei mai de seamă oameni de știință și literatură, de artă și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este foarte mare În raport cu utilizarea altor mijloace (Gagné, 1975, p. 304). Oricum, literatura și filosofia se Învață citind operele (textele) autorilor vechi sau ale celor moderni. Cartea școlară se afirmă nu numai ca un mijloc individualizat de studiu și de cultivare, ci și de organizare socializată a Învățării, căci de lectură se pot lega, În mod firesc, forme colective de activitate: joc didactic, dramatizare, discuții sau dezbateri În comun, cercetare În echipe etc. Privim deci lectura nu numai prin sine și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
actualitate și personalizată, căci fiecare are coeficientul său de asimilare și stilul propriu de muncă intelectuală independentă. Această metodă devine indispensabilă În pregătirea lecțiilor, lucrărilor scrise, proiectelor, examenelor, concursurilor; În activitățile de perfecționare, de specializare; În satisfacerea cerințelor proprii de cultivare ori de educare a anumitor calități spirituale. Această modalitate de lucru se bazează pe autonomia sau independența celui care Învață și În același timp, dezvoltă autonomia, independența acestuia, oferindu-i posibilitatea să-și etaleze stilul personal, gusturile proprii și capacitățile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
structuri cognitive (idei, imagini, modele, soluții etc.) care vin să Îmbogățească experiența logico-matematică a elevilor. În același timp, reflecția poate avea un caracter ocazional, spontan sau sistematic (de studiu metodic) sau poate lua o formă dirijată sau autodirijată etc. c) Cultivarea reflecțieitc " c) Cultivarea reflecției" Fiind indispensabilă formării intelectuale, Învățământul modern caută să cultive prin toate mijloacele reflecția, să formeze oameni care știu să mediteze cu seriozitate și profunzime. Ca aptitudine și metodă de muncă intelectuală, cultivarea reflecției merge mână În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
imagini, modele, soluții etc.) care vin să Îmbogățească experiența logico-matematică a elevilor. În același timp, reflecția poate avea un caracter ocazional, spontan sau sistematic (de studiu metodic) sau poate lua o formă dirijată sau autodirijată etc. c) Cultivarea reflecțieitc " c) Cultivarea reflecției" Fiind indispensabilă formării intelectuale, Învățământul modern caută să cultive prin toate mijloacele reflecția, să formeze oameni care știu să mediteze cu seriozitate și profunzime. Ca aptitudine și metodă de muncă intelectuală, cultivarea reflecției merge mână În mână cu dezvoltarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau autodirijată etc. c) Cultivarea reflecțieitc " c) Cultivarea reflecției" Fiind indispensabilă formării intelectuale, Învățământul modern caută să cultive prin toate mijloacele reflecția, să formeze oameni care știu să mediteze cu seriozitate și profunzime. Ca aptitudine și metodă de muncă intelectuală, cultivarea reflecției merge mână În mână cu dezvoltarea inteligenței, a gândirii și a imaginației, cu Îmbogățirea orizontului de cultură generală a elevilor, cu inițierea lor În procesele raționamentului deductiv. În procesul de Învățământ, practicarea metodică a reflecției este stimulată și susținută
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
starea lor naturală, firească, de existență și manifestare (așa cum sunt) constituie nu numai o sursă de informație directă, ci și unexercițiu veritabil de gândire analitică și sintetică de formare a unor deprinderi de investigație inductivă, de gândire cauzală, independentă, de cultivare și menținere a gustului pentru observare, de suscitare a interesului, inclusiv pentru activități experimentale. Ea dezvoltă la elevi obiectivitate, spirit de rigoare și de precizie, elemente componente ale spiritului științific; cultivă capacitatea de a judeca cu maximă profunzime realitatea Înconjurătoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
s-a constatat că Între spiritul științei și predarea științelor În școală s-a acumulat o anumită discordanță; că Într-o civilizație care se bazează În foarte mare măsură pe științele experimentale, majoritatea metodelor de Învățământ neglijează În mod condamnabil cultivarea spiritului experimental la școlari (Lariccia, Gherardini, 1977, p. 49; Gagné, 1975). Or, dacă știința contemporană, „știință a transformării”, nu poate fi concepută În afara experimentului promovat pe scară largă și intensiv, ca instrument de bază al propriei sale făuriri și al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
consacrate perfecționării acestora, ridicării nivelului lor calitativ, a gradului de eficiență și de tehnicizare, acolo unde este cazul, reclamată de lumea tehnică În care trăim și activăm. Este o preocupare orientată, În ultimă analiză, În direcția formării „mâinilor experte”, a cultivării istețimii sau „inteligenței mâinii”, a inteligenței practice și tehnice, atât de mult solicitate În condițiile civilizației moderne. Metoda lucrărilor practice constă În executarea de către elevi (sub conducerea profesorului) a diferitelor sarcini practice În scopul aplicării cunoștințelor la soluționarea unor probleme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de prim-plan în ansamblul dezvoltării țării noastre. Pornind de la considerentul că potențialul creativ al copilului nu se valorifică de la sine, apare și mai pregnantă răspunderea socială a școlii, care operează la vârste atât de fragede, pentru dezvoltarea premiselor și cultivarea aptitudinilor și atitudinilor creatoare ale elevilor. Învățătorul trebuie să manifeste o deosebită atenție în formularea întrebărilor pe care le adresează elevilor. Acestea nu trebuie să-i conducă pe elevi cu ochii închiși spre soluția problemei propuse, ci trebuie să le
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
încurajăndu-i și ajutându-i să depășească greutățile prin efort propriu. "(loan Jinga Educatorul de creativitate). 3.10. Caracteristici ale creativității în ciclul primar In numeroase publicații de specialitate s-a pus adesea problema dacă vârsta școlară mică este potrivită în vederea cultivării creativității. Cercetătorul Lowenfeld afirma pe bună dreptate că " nu este niciodată prea devreme pentru a începe educarea creativității copilului. Activitatea creativă a copilului nu ar trebui să fie îngrădi în nici un fel de interdicții, limitări sau critici. "(loan Jinga). Elevii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
să fie într-o legătură directă cu „baza” proiectelor, chiar dacă există o dispersie geografică mare. Faptul că șeful grupului, Călin Costan, cultivă un stil dinamic și de responsabilizare a managerilor firmelor, se reflectă în creșterea libertății de mișcare a acestora. Cultivarea inițiativei individuale apare apoi ca o constantă în acțiunea oamenilor. Integrarea operațională la nivel de grup se face prin întruniri periodice ale managerilor firmelor și ale celor doi șefi ai departamentelor centrale sub conducerea directorului grupului. Această schemă nu împiedică
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dinamică. Ceea ce se simte azi în România este maturitatea globală a marketingului firmei, difuzat la nivelul componentelor sistemului. Pe de altă parte, este sesizabilă o integrare nediscriminatorie a țării noastre în strategiile globale ale TCCC și ale Coca-Cola HBC cu cultivarea elementelor distinctive locale, care sunt valorificate, astfel, la nivel internațional, ca în cazul câtorva produse originare din România, din familia Fanta. Produsul și marca Fanta se pare că au avut o istorie de succes în România, chiar după introducerea variantei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cel al mediei naționale era mult mai mare. Faptul este semnificativ prin presiunea și rolul simbolic jucat de o firmă mare în mediul salarial românesc. Pentru personalul de management „pachetele salariale” sunt mai sofisticate, în concordanță cu grija firmei pentru cultivarea și păstrarea competențelor manageriale. Interesul pentru dezvoltarea organizațională și în special a carierelor managerilor este reflectat în forme multiple, începând cu elemente structurale ce sunt focalizate pe sarcini aferente subiectului și terminând cu „traiectoriile” ascensionale ale managerilor (vezi caseta dedicată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
inovației și creativității; Împărtășirea cunoașterii prin povestirea unor experiențe legate de subiect - uneori indivizii sunt mai receptivi la anumite lucruri dacă acestea sunt legate de realitatea trăită de persoane cu experiență În domeniul respectiv; Încurajarea profilului de specialist În cunoaștere - cultivarea unei atmosfere care să răsplătească Împărtășirea cunoașterii În organizație; mutarea accentului de la indicatori precum producția-marfă, volumul stocurilor, la indicatori de genul gradul de Învățare; dezvoltarea carierelor de profesioniști ai cunoașterii - facilitarea de coordonare și sprijin pentru a realiza valoare adăugată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
la internet, problema loialității poate fi deosebit de sensibilă. Modelarea loialității arată modul În care atitudinea Specialistului În Cunoaștere poate fi influențată, depinzând de contextul organizațional existent. De exemplu, un pachet de compensare generos și un climat organizațional prietenos contribuie la cultivarea unei relații continue cu organizația. Un semnal negativ este generat de inconsistența mesajului transmis de organizație Specialistului În Cunoaștere. Astfel, Încurajarea specialistului printr-un pachet de compensare avantajos, iar apoi, creșterea nivelului de frustrare prin politici și strategii defectuoase adoptate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
să-i oprească pe tineri din a-și risipi averea, care astfel revine celor de la putere, aceștia devenid și mai bogați. Aceste legi se referă și la o bună educație care să îi îndrume spre cumpătare și în general spre cultivarea virtuților. Se creează astfel grupuri de bogați deveniți săraci, „o mare mulțime de bondari și de cerșetori” care poartă ranchiună cârmuitorilor care le-au răscumpărat averile. Cei bogați vor fi tot mai nepăsători față de tot ce nu ține de bani
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
exercita magistraturi, nici dacă ar fi capabil de a conduce, nici obligația de a se supune, nici de a se duce la război, dacă nu vrea acest lucru. Însă și frivolitatea acestui regim este la fel de mare, nu există dorință de cultivare a îndeletnicirilor frumoase, iar pentru a intra în politică nu se cere o educație adecvată, este suficient un comportament plin de bunăvoință față de mulțime. Alte însușiri înrudite ale acestei guvernări o descriu ca pe o „orânduire plăcută, fără stăpân și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politica sunt indisociabile. Această nouă perspectivă rămâne, așa cum observă și Henri Joly, o tentativă care își propune în mod expres să smulgă exercițiul puterii de sub aura suveranității regale și sacerdotale. B. Principii antice pentru noi ideologii Dominând câmpul semnificațiilor prin intermediul cultivării insistente a propriilor imagini-reper puterea își legitimează trecutul, prezentul și viitorul. „Regele e cu adevărat rege, deci monarh, în imagini. Ele sunt prezența sa reală... ș... ț Reprezentarea, al cărei efect e puterea care, la rândul ei, permite și autorizează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a lui J. Bruner 126 5. Tipuri de învățare 127 6. Specificul învățării umane 128 Capitolul VII Procese fundamentale într-o învățare elementară Ă Andrei Cosmovici 130 1. Atenția 130 2. Percepția 132 3. Memoria 136 Capitolul VIII Creativitatea și cultivarea ei în școală Ă Andrei Cosmovici 147 1. Niveluri de creativitate 147 2. Factorii creativității 148 2.1. Factori de natură intelectuală 148 2.2. Factori caracteriali 150 2.3. Factori sociali 151 3. Procesele fundamentale ale imaginației 152 4
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
148 2.2. Factori caracteriali 150 2.3. Factori sociali 151 3. Procesele fundamentale ale imaginației 152 4. Etapele procesului de creație 153 5. Dezvoltarea creativității 154 5.1. Blocajele creativității 154 5.2. Metode pentru stimularea creativității 156 6. Cultivarea creativității în învățământ 158 Capitolul IX Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv-educativ Ă Andrei Cosmovici 163 1. Caracterizarea gândirii 163 2. Operațiile generale ale gândirii 163 3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piaget 165 4. Formele gândirii privite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Operațiile generale ale gândirii 163 3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piaget 165 4. Formele gândirii privite din punct de vedere psihologic 168 5. Înțelegerea 171 6. Rezolvarea de probleme 173 7. Metodele de învățământ Ă în perspectiva cultivării gândirii elevilor 175 7.1. Educarea gândirii în învățământul tradițional, la noi în țară 175 7.2. „Școlile active” de la începutul secolului XX 176 7.3. Dezvoltarea gândirii în centrul atenției actualelor școli din Occident 177 Capitolul X Comunicarea didactică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aceeași linie se situează și concluziile unor sociologi francezi, care, comparând compozițiile făcute de elevii de azi cu cele ale bunicilor, au constatat o superioritate evidentă în exprimare acum 100 de ani față de actuala generație. Faptul a fost explicat prin cultivarea excesivă a audio-vizualului, ceea ce creează mereu o atitudine de spectator și diminuează timpul de exprimare verbală prin proprii cuvinte. Pornind de la aceste concluzii, pedagogii au ținut seama și de impactul filmului asupra progresului elevului din punct de vedere moral, dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]