2,938 matches
-
Katz, Langston Hughes și Allen Ginsberg tradus în 50 de limbi. Între 1976 și 1978, S.H. Barkan a reprezentat SUA la Festivalul Internațional Serile de poezie de la Struga din Macedonia (fosta Iugoslavie). Tot acolo, în 1982, Nichita Stănescu a primit Cununa de Aur. De asemenea, rock-ul anilor '60-'70, mișcarea gay, grupurile hippy, narcomania, ideile absurde, critica socială, stilul de viață nonconformist erau ingredientele (sandviciurile) unei realități tumultuoase, pe care Stanley a cunoscut-o foarte bine. Această realitate "a alimentat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
II Nici Munții Carpați ai răbdărilor mele nu-i lăsa, Doamne, să se macine-n stele C-atâta cât poate omul să ducă nici piatra nu ține nici apa nu-apucă III Durerea-i comună din nou ne adună în plânsă cunună Crâmpeie de țară Zvârcolire amară De toate acestea or fi cu putință întărește Doamne dreapta credință în Munte nemunte și-n Mare nemare Răzbat din adânc dorinți seculare LECȚIE DE GEOGRAFIE "De două mii de ani acest pământ din trupurile noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
n-a reușit să-l seducă. Un alt eșec sentimental-erotic a avut frumoasa Lais cu luptătorul Eubates care a refuzat-o pe motivul pregătirii pentru olimpiadă și din fidelitate față de iubita sa. Invingător, Eubates a primit din partea lui Lais o cunună de aur, dar nu a cedat farmecelor seducătoarei hetaire care s-a răzbunat, punându-l pe Praxiteles să-l sculpteze pe luptător în postura lui Narcis, fiul unei nimfe care, râvnit de tinere femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
odată, pe câmpie, a simțit acest miros de floare, de curat). I-a întins mâna, sfioasă și nedumerită. Într-o bocceluță, bunica îi puse doar cele cinci andrele și un ciorap pe jumătate împletit. Așa, ca o laudă, ca o cunună a faptului că fetița ei de șase anișori știe să facă un lucru deosebit. Nimic mai mult. Atât a putut să-i ofere ea la plecare. Nu avea altceva. Doar duioșia cu care a îmbrățișat-o. Cei doi frați ai
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Risipite pe coastă, case și vechi grajduri acoperite cu paie se zgribulesc în noapte. Moții își învelesc acareturile cu paie de grâu, prinse în țepușe, să nu le ia vântul. Văgăuna de După Deal este străjuită de culmile Vulturu, Urmezău și Cununa. Ei au știut să vadă peste tot urmele lui Dumnezeu cel de demult, Zău Moș, Zalmoxis. Îmi tremură genunchii de atâta umblet. E noapte adâncă și am ajuns la părinții lui Victor Ciorbea - Eugenia și Vasile - doi bătrâni blajini și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
amu, cu tot felul de prăjituri. Se-mpodobe găina cu plută cu țigară în gură. Îi legam zgardă, o îmbrăcam în pene frumos. Chemătorii la nuntă strigau: «Șocăriță, țâpă gacii/ Că-ți rupe stegaru cracii!» - Cum era îmbrăcată o mireasă? - Ave cunună, chimeșă (cămașă), pindileu (fustă) și zadie (șorț, pestelcă). Un laibăr sau un cojoc, dacă era răce. În picioare, cizme sau pantofi. Mărgele mici, împletite în zgardă la gât. - Pe coafezele din oraș nu le-ați învățat să împletească mirese? - Nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și m-a cuprins așa, ca o jale, pentru noi cei «evoluați, moderni, europeni». Doamne, câte am pierdut... Finta Floare din Negrești mai așteaptă miresele din Oaș să-i treacă pragul, poate mai vor să le împletească, să le pună cunună și zgardă, cum știe ea de frumos. Nu înțelege că toți avem zgardă nevăzută, pusă bine, să n-o mai scoatem... Întoarcerea S-a mutat de la Galați. Și-a vândut apartamentul și n-a mai așteptat să plece «cu ordonanța
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
atletice să întregească programul întins pe șapte zile. Jocurile începeau cu acel Nomos pythicos, o pantomimă muzicală prin care se evocau momentele luptei lui Appolo cu șarpele Python. Ca premiu, coroana de lauri era cea care răsplătea efortul învingătorului. Această cunună era tăiată dintr-un arbust din valea Tempes, de un copil ai cărui părinți erau amândoi în viață. La aceste jocuri puteau participa cetățeni din toată Grecia. La intrarea în templul lui Apollo, de la Delphi, pelerinii și atleții aflau înscrise
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
asupra lacurilor.” 5.3. JOCURILE NEMEICE Jocurile Nemeice aveau loc vara, în anul fără soț al fiecărei olimpiade și erau dedicate lui Zeus Nemeeanul. Conform legendelor, la Nemeea, Heracle a răpus leul nemeean ce teroriza tot ținutul. Învingătorul primea o cunună alcătuită din tulpini verzi de țelină sălbatică, plantă ce preamărea splendoarea tinereții. Era firesc ca legenda să atribuie întemeierea jocurilor lui Heracles, dar cum tot el era și autorul celor din Olympia, s-a găsit o variantă la fel de seducătoare și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
spectatorilor ce fremătau aici odinioară. Imaginea Marelui Templu, înfrumusețat cu statui din marmură, domnește și veghează asupra celor sosiți. Alături stă templul zeiței Hera, unde Ler și prietenii ovaționează sosirea lui Diagoras, cel mai puternic dintre concurenți. Fiii acestuia aranjează cununile de măslin pe fruntea tatălui și admiratorii îl poartă pe umeri. Triumful întregii vieți se simte și o voce din mulțime strigă: „Este timpul să mori! Căci după gloria de pe stadion poți deveni zeu!” Diagoras, purtat de cei doi fii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
se fi aplicat vreodată această pedeapsă, cu toate că se cunoaște legenda Kalipateirei, cea care, deghizată în haine bărbătești (de antrenor, deoarece ea îl antrenase pe fiul său Pisirodos, pentru box) a intrat pe stadion să-și vadă fiul concurând și câștigând cununa de măslin. Când fiul său a câștigat, a sărit din tribună să-l îmbrățișeze și a fost recunoscută de mulțime. Judecătorii, datorită faptului că aparținea unei familii de campioni în istoria Jocurilor, au iertat-o. De atunci s-a hotărât
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
măslin. Ramura de măslin sălbatic provenea din măslinul de lângă templul lui Zeus. În zilele noastre, primii trei clasați sunt recompensați cu medalii și diplome, dar la Jocurile Olimpice din 2004, care au avut loc la Atena, medaliații au fost încoronați cu cununa de măslin, pentru a sublinia valoare morală a întrecerilor. La Jocurile antice participau ca sportivi și ca spectatori doar bărbați. Femeile nu aveau voie să participe. Totuși, la Olympia, existau Jocuri închinate zeiței Hera la care participau femeile. Chiar și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pur, pentru locul al II-lea sunt din argint, iar pentru locul al III-lea sunt din bronz. Din 1924 și până în anul 2000 medaliile olimpice au conținut aceleași simboluri: o zeița greacă ce ținea într-o mână deasupra capului cununa de măslin, iar în cealaltă două frunze de palmier, un vas grecesc, cercurile olimpice, un car tras de cai, anul desfășurării, locul și a câta olimpiadă este. Pentru 70 de ani, designul medaliilor a rămas aproximativ același. Odată cu Jocurile Olimpice de la
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
3,5-6. Dar în Iliada (I, 578) Hefaistos afirmă ca Zeus îi e tată. 5 Vezi Mărie Delcourt, Hephaistos ou la legende du magicien, pp. 42 sq. Cu care va într-adevăr, scufundându-se în rnare, Teseu obține inelul și cununa magică - lucrate de Hefaistos putea să pătrundă și să iasă din labirint; cf. M. Delcourt, op. Cit., p. 119. 7 Un alt element specific tradițiilor șamanice și acelora ale fierarilor-vrăjitori: Hefaistos își deprinde meșteșugul în grota Eurynome (Moartea) sau în fierăria
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
inițiat în Marile Mistere: la început, acesta rătăcește în întuneric și suferă tot felul de terori și spaime: apoi, brusc, este izbit de o lumină miraculoasă și descoperă locuri și pajiști pure, aude voci și zărește dansuri. Mystul, cu o cunună pe creștet, se alătură "oamenilor sfinți și puri"; îi contemplă pe neinițiații, îngrămădiți în noroi și în ceață, rămași în mizeria lor din pricina spaimei de moarte și din neîncrederea în lumea de dincolo (Stobaios, IV, p. 107, Meineke). Foucart considera
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de recurență amintite creează impresia de spațiu care nu se poate supune transformării, nu poate evolua, cel mult se produce o involuție, pentru că singurele modificări sugerează disoluția: "spectatorii în grămezi de ceară se topeau". Sugestia biblică e și aici prezentă, cununa pe care o poartă cavalerul e tot un însemn al morții, "cu stolul de corbi se rotea", o imagine descriptivă, simbolică desprinsă mai degrabă din zona artistic-picturală decât din cea a textelor religioase. Imagine a poetului desprinsă din veac, Cavalerul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care de fapt mujicul rus a purtat-o sute de ani. Colosul vrea să se ridice din somn și din noroi! Templul din spinare-i se clatină și se croiește, columnele susținătoare pornesc în lături, iar idolul din templu, cu cununa căzută, cu brațe disperate, aleargă să scape de pieire”2). „Oftînd, palate de-ți lucrez,/ Eu știu și bine a dărîma”, amenință „muncitorul” lui Bacovia, în consonanță cu „declarațiile de principii” ale „marxiștilor” din presă. Rar în zilele noastre, prezent
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
noastre, ei fiind pe drept cuvânt Înobilați cu apelativele de ,,Coloana vertebrală” a spațiului românesc, ,,Castel de ape” și ,,Cetate de apărare”. Relevantă În acest context este afirmația lui Ion Simionescu din articolul Munții României În care arată că „O cunună de munți, ca ziduri de cetate, Înconjură inima României” [107:19]. 1.2.1. Delimitarea Carpaților Românești Controversele legate de liniile de delimitare ale Carpaților Românești, În special cea dintre Carpații Orientali și Meridionali, sunt departe de a fi terminate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Șăgalnic cochetînd cu poezia, Cu criticul pamflet, cu parodia, Urmeaz-un drum ce prinde toată gama. Tumultuos, își mînuiește pana Așa ca... biciul unor urători, Trudind să nu-și încetinească goana; Atunci cînd trece prag, marcat de har, I se cuvin cununile de flori... Acum aștept... să-l văd și CENTENAR! Eugen Deutsch
PREA CITITUL UMORIST by Eugen Deutsch () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84327_a_85652]
-
1919 la Bârlad, la tipografia Lupașcu, pe hârtie modestă, că așa erau timpurile, în format de buzunar, remarcat prin tonul profetic al discursului poetic, cu o puternică vibrație patriotică și de o reală autenticitate, exprimată în titluri de felul acesta «Cununa de aur», «Țării mele», «O, țară», «Țara», «Mormântul stegarului», cuprinzând puține poezii, este cronologic al doilea volum din creația sa, care îi va aduce lui V. Voiculescu nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
poezii, este cronologic al doilea volum din creația sa, care îi va aduce lui V. Voiculescu nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregu-n mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) sau Răzbunători, ne vom întoarce iară, Cum ne-am
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în 1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregu-n mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) sau Răzbunători, ne vom întoarce iară, Cum ne-am legat cu aspru jurământ... Și vom cădea la sânul tău, o, țară, Cum cazi, plângând, pe lespezi de mormânt ( O, Țară) Premierea în 1920 a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregu-n mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) sau Răzbunători, ne vom întoarce iară, Cum ne-am legat cu aspru jurământ... Și vom cădea la sânul tău, o, țară, Cum cazi, plângând, pe lespezi de mormânt ( O, Țară) Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu pentru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
robuști în înfățișare și gesturi, în comportament și făptură. Foarte frumoși și ei. Țin minte bine că eram îndrăgostită de doamna Monor care era ca o prințesă din poveștile noastre, cu bogăția părului șaten purtat într-o coadă împletită în cunună în jurul capului. Pur și simplu nu mă puteam abține să nu întorc capul de câte ori trecea pe lângă mine. Era o frumusețe autohtonă nemaiîntâlnită: avea o ținută perfectă, mândră, iar cununa din jurul capului îi dădea un aer marțial, superior. Suntem și acum
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
noastre, cu bogăția părului șaten purtat într-o coadă împletită în cunună în jurul capului. Pur și simplu nu mă puteam abține să nu întorc capul de câte ori trecea pe lângă mine. Era o frumusețe autohtonă nemaiîntâlnită: avea o ținută perfectă, mândră, iar cununa din jurul capului îi dădea un aer marțial, superior. Suntem și acum în relații cordiale cu familia Monor, dar doamna - și o spun cu regret - și-a pierdut acel piedestal de când și-a tăiat părul. Este adevărat că a suferit mult
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]