2,277 matches
-
o haină nouă pentru a le aduce noroc. De asemenea, se făceau pomeni, dăruind celor săraci ouă, pască și lumânări. Obiceiuri păstrate peste timp Deși copilăria mi-a fost umbrită de groaza războiului, am recunoscut din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a sărbătorilor pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt amețindu-ne de emoții, am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc, atât de încercat de vicisitudinile vremurilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Acasă se dau de pomană în vecini și rude colăcei și lumânări. La șase săptămâni, la un an, trei ani, 7 ani se face pomenirea mortului, cu praznic bine pregătit (colăcei, lumânări, colivă, sarmale și pachete pentru acasă, în pungi). Datini de pe la noi La " Miezul păresimi" exact pe la jumătatea Postului Mare țărăncile gospodine se urcau în podul casei și puneau "ceva" mâncare pentru gângănii (șoareci) ca să aibă ce ronțăi și să nu trebuiască să roadă lucrurile bune și de valoare. Mărțișorul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
descui portițele Să curgă ploițele". Desigur, șirul obiceiurilor românești practicate de locuitorii Costișei este mult mai mare. Este îndreptățită afirmația lui Lucian Blaga: "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat!". E mare păcat însă că, multe obiceiuri și datini au fost uitate, luându-le locul "Valentine's Day" și Halloween. Simboluri și obiceiuri "străine" ("ciorăpelul" pentru darurile de Crăciun, cununița de brad atârnată pe ușă, iepurașul de Paște etc.) au fost asimilate și de săteni aproape total, uneori chiar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
crezut-o În satul meu, femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum e și Costișa, satul meu natal. Uneori, se întâmplă ca bătrânele să mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
doar pietrele vor rămâne curând tu și eu vom dispărea și doar pietrele vor rămâne. El servise gustările simbolice pe o tavă lăcuită, fără cusur. Bețișoarele așezate exact cum trebuiau, feliile de pește pe orez, pe care-l pregătise după datină și pentru a completa efectul, câteva flori sălbatice găsite pe malul râului, împrăștiate într-o dezordine desăvârșită. Când terminase de mâncat el ridicase tava, fiecare mișcare era subliniată ceremonios ca să fie privită și judecată și ținută minte și o dusese
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mai puțin de Bertold, astfel că nu spuse nimănui nimic. Mai ales de dragul lui Bodo, pe care Îl prețuia mult pentru ideile lui Îndrăznețe. Deși mai tânăr decât Conrad, Bodo călătorise mult și cunoștea mulți oameni, multe orașe, obiceiuri și datini. În Bodo găsise nu numai un partener de lucru, deschis către viitor și către nou, dar și un prieten care-l Încuraja În planurile sale. Cu timpul, Începuseră să se Întâlnească foarte des, pentru a-și duce la capăt proiec
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de șofer, a dus-o pe Silvia în camera ei. La plecarea șoferului, curtea era deja plină de săteni care auziseră de nenorocirea ce se abătuse asupra "refugiaților". Dar timpul nu stătea pe loc. Trebuiau începute pregătirile pentru înmormântare. După datina creștină, bapțea și Silvia au fost spălate, pieptănate și îmbrăcate în haine curate și frumoase. S-a luat legătura cu preotul și s-au pus la punct problemele organizatorice. S-au cumpărat batiste, prosoape, lumânări, colaci. S-a pus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din Biblioteca pentru toți, Editura literară Carol Műller București; „Logodna prin sărutat” de V.A Urechia; „Amintiri despre Eminescu” de Al. Vlahuță; „Piatră de opal” de Carmen Sylva; Dinastia voievozilor Calimach se trăgea din Câmpulung - de T.V. Ștefanelli; „Credințe și datine evreiești din Bucovina” etc. La Gazeta Bucovinei publicau versuri: Vasile Bumbac, C. Berariu, C. Morariu, I. Popovici, Elena Niculiță - Voronca, T. Robeanu, I.G. Sbiera; nuvele, memorii și însemnări de călătorie - I.V.Pașcan, Elena Niculiță - Voronca, Elena Stevastos, I. Popovici, M.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de peste Nistru”: „Cei peste 500.000 de români din Chersan și Podolia, limba lor este puțin împestrițată cu vorbe rusești, dar de altfel e moldovenească dreaptă ca în Bucovina, Moldova și Basarabia. Ei au aceeași credință ca și noi, aceleași datini, cântece și povești și, din nefericire, aceleași doruri și dureri pe care le-am avut și noi cât am fost sub stăpânirea austriacă. De sute de ani ei trăiesc acolo în cel mai negru întuneric, sub cea mai neomenească apăsare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ortografia stabilită de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și la obiect, iar din literatura folclorică - poezii poporale, datini, obiceiuri, descântece etc. În Aurora semnau: Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S. Fl
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S. Fl. Marian semna articolele referitoaere la literatura poporală: obiceiuri, moravuri, datini. Cu timpul, revista devine plină de teme științifice, de studii filologice și istorice, iar partea literară este redusă la câteva poezii semnate de I.I. Bumbac, ca și partea științifică. Doar T.V. Stefanelli mai publica câteva comedii. Conștient de situație, probabil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
atunci când unii răzeși, forțați de împrejurări vitrege, și-au pierdut limba, totuși și-au păstrat conștiința românească, mărturisind-o mereu cu dârzenie. Tocmai neamestecul lor instinctual cu țărănimea venetică din jurul lor i-a păstrat mai mult în limba, legea și datinile românești”(Constantin Loghin: „Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina” la 80 de ani - istorie și realizări, Cernăuți 1943, Editura „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, pagina 171). * Societatea mazililor și răzeșilor din Bucovina, dar și filialele sale, organizau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
celui de la Cernăuți. Conform principiilor acestei doctrine, toate neamurile din Bucovina și în special românii, trebuiau să se desfacă de convingerile lor naționale, să rupă orice legătură cu conaționalii lor de peste hotare, să-și abandoneze limba și să uite de datinile și obiceiurile lor strămoșești pentru a se contopi cu celelalte neamuri și într-o specie exotică bucovineană cu limba de conversație germană. Și era sprijinită această doctrină de întreg aparatul administrativ și de școală, de la universitate până la școala primară...” De la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pietrele rămân”. Fiecare volum străbătut din Țara Fagilor te face să repeți ceea ce înscriau editorii pe o copertă a valoroasei lor reviste: „Mai suntem și noi o ființă / un codru, o doină, un plai / Ne ține aceeași credință / sădită în datini, în grai”... Paginile de demografie, cu tabele și statistici care explică „de ce s-au împuținat românii” prin moarte, măcel, arestare și împușcare, deportare și neîntorși la baștină, puși la munci silnice, desconsiderați fizic și moral, cu sute și mii de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apare lunar (1931), în total patru numere, ultimul dublu, format 16x24 cm. Redactor Eusebiu Camilar (nr.1) Revista dorea să scoată la lumina zilei, pe lângă producții culte și acele minunate producții ale poporului, adevărate comori de simțire, de credință și datini.” Semna versuri: Eusebiu Camilar (Grădina pustie, nr.1/1933). În numărul 5-12/1931-1932 apare articolul: S.Fl. Marian, Amintiri cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la moartea lui. O carte necunoscută de S.Fl. Marian „Poezii poporale” din Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apoi, subtitlul: „2 reviste de folklor” zice: „Tudor Pamfile” din Dorohoi și „Comoara satelor” din Blaj. Ambele au împlinit trei ani de existență și merită sprijinul colegilor noștri, căci dau la iveală comorile de gândire și simțire artistică, precum și diferitele datini și credințe ale țăranului nostru. Cea mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a fost redat după scrieri publicate în gazete, reviste, calendare sau cărți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
decembrie 1918: „Conform principiilor acestei doctrine - a bucovinismului -, toate neamurile din Bucovina și în special românii, trebuiau să se desfacă de convingerile lor naționale, să rupă orice legătură cu conaționalii lor de peste hotare, săși abandoneze limba și să uite de datinile și obiceiurile lor strămoșești, pentru a se contopi cu celelalte neamuri într-o specie exotică bucovineană, cu limba de conversație germană. Și era sprijinită această doctrină de întreg aparatul administrativ și de școală, de la Universitate până la școala primară.” Împotriva unor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
elevii săi) la Folticeni și Iași. Aș alege ceva din ea - dacă interesează. P.S. (cu creionul, pe pag. 1, sus În stânga): În lucrarea mea „Istoria lit. germane”, pe care sper s-o aveți, găsiți multe traduceri din revistele „Germaniștilor”, „Ramuri”, „Datina” etc. Aștept de la Dv. confirmarea primirii celor trimise și alte sugestii. Mulțumesc pentru urările ce-mi adresați mie și familiei mele. Vă urez și eu sănătate și spor la munca frumoasă pe care v-ați ales-o și vă strâng
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt încă în floare. În târgul de pe Siret unde m-am născut erau în putere acum jumătate de veac: poezia lor simplă și dulce mi-a fermecat sufletul și a fost pentru mine primul model după care am îngânat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jurământ sau Cărți de Pace), pe care europenii îl numeau capitulații. Cu Moldova s-a încheiat un (o) ahd-name în care se stipula, de obicei, că: 1) domnul era ales de țară și trebuia să fie de rit creștin „după datina veche”; 2) domnul devenea prieten prietenilor și dușman dușmanilor sultanului; 3) se reglementa schimbul de negustori, regimul fugarilor și al prizonierilor; 4) se reglementa regimul vamal, cu păstrarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru mărfurile turcești. Domnul era obligat să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apartenenței la zeul celebrat” se vor dovedi comune pentru specii folclorice distincte, ceea ce demonstrează coerența și unitatea desăvârșită a mentalului arhaic românesc. Teatralizarea sacrului, ca dominantă a ritualului inițiatic tribal, s-a refugiat în puterea evocatoare a cuvântului transmis prin datină: desfășurarea evenimentelor din colindele de fecior, spre exemplu, includ pe lângă planul fabulei atât instanța povestitoare colindătorii, cât și auditoriul. În contextul inițiatic sunt implicate concepte precum sacru, mit, timp și spațiu sacru, uzura creației, sărbătoare. Precizarea punctului de plecare pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
drum către Neagra Cetate sau dacă pătrunderea repetată în mit i-a consumat vitalitatea. Dispariția păsării vine numai odată cu ajun¬gerea eroului în spațiul căutat, „maurul” poate să plece de pe scena rituală și dispariția lui este îngrijită de fecior după datină. Un basm din Vizureni, Galați, dă spiritului cabalin rolul punitiv, amintind de ipostaza lui justițiară, asociată forțelor sepulcrale: „Strigi păsăr’le, nici păsăr’le n-o știut. Un ciocârlan nu vine. Vini ciocârlanu ceala șchiop. - Da’ di ci-ai vinit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dinspre mamă, cu gândul să se retragă în ea la pensie; până atunci stăteam în ea doar din când în când, vara, în rest la Noua Suliță. Era în noaptea de înviere; gospodinele înconjurau biserica din centrul satului, așteptând, conform datinii, în mâini cu coșurile de pască, cozonaci și ouă roșii, să vină preotul. Acesta veni târziu pe la 4 dimineața (mai slujise începând cu orele 12 noaptea încă la trei patru biserici din cele vreo șase-șapte pe care le avea în
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]