6,404 matches
-
înainte de a apuca să lase în urma lor copii. Pe cel mai mic dintre băieții lui Ion îl chema Gică, iar Zogru l-a cunoscut bine. Era alarmat de morțile năprasnice care se abătuseră asupra neamului lui Iscru și se simțea dator să-i apere, ca martor al rostogolirii lor prin lume. De aceea, prin 1938 a început să stea în preajma lui Gică, ajuns căpitan și pregătit să intre în luptă pentru țara lui. Era vesel și îndrăgostit de toate femeile frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
fraților lui, știau doar el, maică-sa și Giulia. În garsoniera asta albă era un pat mare, ce ocupa toată camera, de pe care Giulia a privit tavanul fără bec, după ce s-a iubit întâia oară. Se simțea vinovată și totodată datoare să-i îndeplinească lui Cristi toate dorințele. Îi plăcea să meargă ori pe unde o ducea el, prin cârciumi sau pe la chefuri, unde se îmbăta toată lumea și dansau pe manele, îmbrăcați doar cu costume de baie ori topless, îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
să mănânce, iar cât a venit ciorba, Andrei a-nceput să-i povestească: - Uite, vreau să te rog să vii cu mine la o întâlnire cu studenții Facultății de Istorie, acum, peste o oră, poți să vii? Mulțam și rămân dator. Nu, nu vreau să reciți nimic. Să-ți spun: e o tipă care se ține de mine și nu pot s-o resping direct. Ea a făcut filmul, dar îți dai seamă că de la colaborare la amor e ceva drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pe care i-o făcuse lui Josh, și de îndatoririle lui curente, de polițist nevăzut al lumii. Pe 5 iunie, s-a hotărât s-o salveze pe Giulia, chiar dacă aceasta însemna să n-o mai vadă niciodată. Era pregătit și dator să se lase absorbit în inima pământului, numai s-o știe pe ea salvată. I-a sunat pe părinții Giuliei și i-a anunțat că vine la Milano, nu fiți impacientați, pur și simplu sunt obosită, am să-mi amân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
sublimă nepăsare zilnică, cu aceeași oarbă fericire de a exista. Dar ajunge! Nu vreau să mă trezesc într-o zi goală, mai singură și mai bătrână, întrebându-mă cum de nu am știut că toate lucrurile care mi se par datoare să existe, vor dispărea. Mă cheamă păpușile, să le iau iarăși în brațe, copilăria-napoi, credința în puterea de a face lucrurile mai bine, lăsând la o parte amăgirea lașității și a neputinței. Caut cu disperare prin cotloanele inimii mele
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nisipuri mișcătoare din care se conturau diverse forme. Cavalerul pământului strigă: Pământ blestemat, ce omori orice, pe loc să te transformi în piatră! Hocus-subtero! Nisipurile se împietriră pe dată. În scurt timp apăru un câmp electro-statico-magnetic pe care Metamorfo era dator să-l anihileze. Acum e rândul meu! se auzi acesta. Metamorfo-morfo-metamorfo, fu vraja rostită și câmpul dispăru cât ai clipi. Al patrulea obstacol a fost un praf insomnic ce inducea oamenilor un delir asemănător somnului care în câteva ore devenea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o făcu să se zbîrlească. - Draga mea fată, sînt din păcate insomniac și aud cel mai mic zgomot, dacă cineva ar fi părăsit castelul În noaptea aceea, crede-mă că amănuntul ăsta nu mi-ar fi scăpat. PM se simți dator să zică și el ceva, perorînd ca să se justifice. - Absolut. De altfel, nici măcar nu m-am dus la petrecerea de Îngropare a burlăciei dată pentru logodnicul tău. N-am aici nici un merit, cu mîna pe inimă spun că nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
contracte În plus? Îi Întinse caseta. - Ce e asta? Îngăimă el. - O parte din tine pe care nu o cunoșteam. Se Îndepărtă, surdă la chemările lui. * * * Pentru că Începuse să acționeze, știa de acum că va merge pînă la capăt, era datoare să-i dezvăluie lui Ryan identitatea ei. Habar n-avea ce Întorsătură avea să capete Întîlnirea aceea, dar, orice s-ar Întîmpla, ea trebuia să aibă loc. Merse pînă la far. Ușa era deschisă. Șovăi, simți lipită de trup forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
e un drept uman inalienabil ca persoanele care locuiesc sub același acoperiș să poată Împrumuta haine una de la cealaltă. Zice că e un lucru stipulat foarte clar În constituția britanică, varianta care circulă oral. — Și oricum, adaugă Lissy, Îmi e datoare pentru faptul că i-am scris scrisoarea aia către primărie, despre tichetele de parcare. Nici măcar nu mi-a zis mersi. Ridică ochii din articolul despre Nicole Kidman, pe care Îl citește. Ce faci mai Încolo ? Vrei să ne uităm la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și, Întotdeauna, mă comportam impecabil cu doamna Grielescu. Sărăcăcioasele mele convorbiri În franceză purtate cu doamna Îi produceau Velei o mare satisfacție. Dar Ravelstein privea cu gravitate relația mea cu acești oameni. Și pe patul de moarte s‑a simțit dator să vorbească fără ocolișuri despre unele chestiuni pe care nu le socotisem niciodată necesar să le luăm În discuție. - Grielescu te folosește ca paravan, mi‑a spus. Tu, unul, nu te‑ai fi Împrietenit cu antisemiții ăștia. Dar erau prietenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de fapte amare, prea oribile pentru a fi adâncite de contemporani. Pur și simplu nu le puteam concepe. Sufletele noastre nu sunt Îndeajuns de tari ca să le suporte. Și totuși nu putem Închide ochii. Un om ca Rakhmiel se simțea dator să Înfrunte faptul că ticăloșia e universală. Credea că fiecare dintre noi Împărtășește o doză din marea ticăloșie. În orice persoană matură sunt prezente impulsuri criminale. În unele cazuri, ca acela al lui Rakhmiel, le puteai identifica În chiar structura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
i așa? - Așa‑i, Chick. El dorea o discuție despre sinucidere și nihilism. Mi‑am spus adeseori că fanteziile suicidale și fanteziile criminale se contrabalansează În economia mentală a oamenilor civilizați. Battle nu‑i un profesor desăvârșit, dar se simte dator să se răfuiască cu nihilismul. Nu știe mare lucru despre nihilism, dar Îl miroase În aer. A spus ceva despre oamenii de succes care sunt Înclinați spre sinucidere pentru că văd dincolo de iluzia succesului și vor să termine cu tot... - Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de Resi Noth înaintea morții, toată lumea e de acord, sunt reproduse de Campbell cuvânt cu cuvânt. Singura tăietură pe care am mai făcut-o se află în capitolul douăzeci și trei, care în original este pornografic. M-aș fi simțit dator să las capitolul necenzurat dacă însuși Campbell nu ar fi cerut chiar în corpul textului ca redactorul să îl scopească. Titlul cărții îi aparține lui Campbell. Este luat dintr-o meditație a lui Mefisto din Faust-ul lui Goethe. În traducerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
apoi a trecut în Berlinul de Vest. La capătul mai multor zile s-a văzut într-un avion zburând spre mine. — Cine ți-a plătit drumul? am întrebat. — Admiratori de-ai dumitale, interveni Jones cu căldură. Să nu te simți dator să le mulțumești. Ei simt că îți datorează o recunoștință de care nu vor fi nicicând în stare să se achite. — Recunoștință pentru ce? am întrebat eu. — Pentru că ai avut curajul să spui adevărul în timpul războiului, zise Jones, atunci când toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
laminate. Se vorbește că are încurcături de ceva vreme cu cei din neamul lui Brandaburlea. Îi arestaseră pe unii dintre ei (Cangurașu scăpase, nu avea afaceri în industrie), scormoniseră prin combinațiile lor și-l găsiseră și pe Aulius că era dator vândut la cămătarii lui Brandaburlea. S-a dat și la televizor. Se spunea că Aulius ar fi fost arestat. „Uite-l în halat de spital, cu bodigardul lângă el“, se veseli vidanjorul, ca și cum ar fi apărut Smărăndița din senin pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de-al șasele volum din romanul-fluviu Mucenicul zilelor, de curând apărut. Goncea nu numai că plătea scrierea romanului, dar cumpăra și întreg tirajul de zece mii de exemplare al fiecărui volum, luxos tipărite la „Monitorul Oficial“, cărți pe care bibliotecarele erau datoare să le ofere tuturor celor care veneau la Bibliotecă. De două ori pe lună, Biblioteca trebuia să organizeze lecturi publice din Mucenicul zilelor, sau din alte opuri ale ciclului, în cadrul programului subvenționat de Goncea, Să-mi cunoașteți scriitorul. Cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
exprimând un om cu garda jos care îți cere efectiv o favoare, ce ești nasol, ajută-l și pe el: - Cristiiii, te rooog, știu c-o să te superi, dar te rooog, poți să-mi dai și mie puțin săpun? Rămân dator. Tot timpul rămânea dator, și la căratul rufelor la spălătorie, și la sandvișuri, și la pastă de dinți. I-aș fi dat în cap cu toate lucrurile în privința cărora „rămânea dator”, dar te descuraja efectiv moliciunea lui, ce să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
garda jos care îți cere efectiv o favoare, ce ești nasol, ajută-l și pe el: - Cristiiii, te rooog, știu c-o să te superi, dar te rooog, poți să-mi dai și mie puțin săpun? Rămân dator. Tot timpul rămânea dator, și la căratul rufelor la spălătorie, și la sandvișuri, și la pastă de dinți. I-aș fi dat în cap cu toate lucrurile în privința cărora „rămânea dator”, dar te descuraja efectiv moliciunea lui, ce să-l mai lovești, începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
poți să-mi dai și mie puțin săpun? Rămân dator. Tot timpul rămânea dator, și la căratul rufelor la spălătorie, și la sandvișuri, și la pastă de dinți. I-aș fi dat în cap cu toate lucrurile în privința cărora „rămânea dator”, dar te descuraja efectiv moliciunea lui, ce să-l mai lovești, începuse să mă enerveze însăși enervarea, voia să mă aducă la exasperare; chiar și acum îmi tremură buza de jos, și au trecut de atunci ani buni. Și încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
dat, și s-ar fi chircit în poziția fătului, scâncind ca un pui de focă, bă, te rooog, nu mai da, te rooog. Și dacă nu te convingea nicicum, ar fi întors-o pe glume, ar fi zis că rămâne dator sau că ai un pumn foarte puternic, iar pe el îl doare. Era efectiv proiectul de suflet al Elenei Farago. Destul Hector, trebuie să mă odihnesc. Între atâtea enervări provocate de nenorocit, nu pot să nu-mi pun întrebarea: oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
e acceptat. Dar oricât am căutat, n-am găsit nimic, nici un gândac. Am căutat și la baie, și sub covorul de lângă pat, și în lucrurile lui, peste tot. În cele din urmă am ridicat și eu vocea, ca să nu rămân dator, i-am spus să nu-l mai prind cu gândaci prin cameră, că i-i bag pe gât sau ceva în genul ăsta, și i-am atras atenția că de azi înainte vor exista niște reguli de comportament (pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
că ai stomacul sensibil. Sally își petrecu următoarele minute agățat de scara care ducea către platformă, uitându-se chiorâș la mobilele care erau cel mai aproape de el, ca o maimuță care a primit un set nou de jucării. Simțindu-mă datoare, m-am dus către zona care era cunoscută sub numele de bucătărie, ca să nu spun altfel, și am pus apa la fiert. De un singur lucru nu duceam lipsă niciodată, ceaiul. Acum că aveam musafiri, eram obligată să fac un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe el. — Și cine a vorbit cu acest cineva? — Eu. E unul dintre puștii ăia din Burano. Știți, cei care au furat barca de pescuit anul trecut. Pentru că i-am iertat de treaba aia, m-am gândit că-mi e dator cu o favoare, așa că am mers ieri să stau cu el de vorbă. Mi-am amintit că a făcut școala cu Ruffolo. Și m-a sunat Înapoi acum aproximativ o oră. N-a cerut nimic. A spus doar că altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
zile din concediul de odihnă și o adeverință pentru externare. Primarul nu a stat prea mult pe gânduri, i-a eliberat adeverința și i-a transmis prin Geta să stea liniștită, să se refacă, că el și așa îi este dator cu niște zile libere. A treia zi de la internare, Geta împreună cu soțul ei au luat-o de la spital și au dus-o acasă. Pe drum, Geta îi spuse Frusinei să-i lase băiatul în pace ca să învețe, că nu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
integru, incoruptibil. Ca să vi se ierte atacurile murdare, din trecut, la adresa legionarilor, cârdășia cu comuniștii, osanalele ridicate partidului criminalilor din România (P.C.R.) și unui cizmar demolator de biserici, jignirile Înfiorătoare de acum, adresate unor membri marcanți ai Mișcării Legionare, sunteți dator cu o lungă pocăință (Întru ispășirea păcatelor arătate) și cu scuze celor insultați. Să dați publicității, o dată cu acestea, un amănunțit curriculum vitae, În care să nu ascundeți nimic. Numai așa veți dobândi, poate, iertarea și stima tuturor legionarilor care mai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]