1,932 matches
-
pe nume Maria, fiice ale unora dintre cele mai nobile familii din Scoția: Beaton, Seton, Fleming și Livingston. Lady Janet Stewart, care era mama Mariei Fleming și sora vitregă a tatălui Mariei Stuart, a fost numită guvernantă. Vivace, frumoasă și deșteptă (conform spuselor contemporanilor), Maria a avut o copilărie promițătoare. La curtea Franței ea a fost favorita tuturor, cu excepția soției regelui Henric al II-lea, Caterina de Medici. Maria a învățat să cânte la lăută și virginal, era competentă la proză
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
(n. 1830, Cisnădie, comitatul Sibiu - d. 25 ianuarie 1896, Brașov) a fost un cântăreț și dascăl român, profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov. Este presupusul autor moral al melodiei imnului Deșteaptă-te, române!. În 1848, la cererea lui Andrei Mureșianu, Ucenescu i-a intonat mai multe melodii populare pentru niște versuri de-ale sale (poezia „Un răsunet”). Una dintre ele, intitulată „Din sânul maicii mele”, va fi aleasă în cele din
Gheorghe Ucenescu () [Corola-website/Science/310076_a_311405]
-
Blaj o mare adunare națională, prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna. Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10.000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei "Un răsunet / Deșteaptă-te române", devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc. Comitetul avea trei mari preocupări: În iunie 1848 guvernatorul Teleky declară desființat Comitetul Național Român, care de acum functionează
Comitetul Național Român (1848) () [Corola-website/Science/308797_a_310126]
-
student. Conform îndrumărilor primite, studenții au ieșit pe ascuns, conspirativ, câte doi, trei, până au fost adunați sus pe colina "Crucii lui Iancu". Regrupați aici, în jurul crucii, au scos Tricolorul ținut până atunci ascuns sub haine, l-au desfășurat cântând ""Deșteaptă-te, române!"." Cei 120 de studenți, în formație ordonată, în rânduri de câte patru, au coborât în oraș, defilând în aplauzele însuflețite ale întregii populații. După ce au trecut însă pe Podul minciunilor (cum numeau localnicii podul peste calea ferată), au
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
disensiuni puternice și uneori violente în ultimii ani ai societății bizantine. Unii au spus, ca și tatăl lui Constantin, când s-a conturat perspectiva unirii, că aceasta fusese o gafă diplomatică. Unirea creștinilor din Apus și din Răsărit avea să deștepte, în mod sigur, suspiciunea turcilor. Pe de altă parte, au fost unii - precum Marcu Eugenikos, mitropolitul de Efes, care refuzase să semneze decretul de la Florența - pentru care unirea reprezenta ultima trădare a ortodoxiei strămoșești. Ea avea să atragă asupra lor
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
arbitrare de spoliere a celor mulți. La Petersburg, Krîlov este puternic atras de teatru. Teatrul îl scoate din cercul îngust al micii funcționărimi peterburgheze, apropiindu-l de lumea actorilor și literaților. Talentul de scriitor al lui Krîlov — talent care se deșteaptă foarte de timpuriu — se remarcă încă de la primele sale încercări literare. Cu experiența astfel îmbogățită, Krîlov debutează în literatură ca autor de comedii satirice în proză („"Ghicitoarea în cafea"”, „"O familie turbată"”, „"Scriitorul în anticameră"”, „"Poznașii"” și altele) - lucrări care
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
ce a povestit chitaristul Dragoș Vasiliu în 2006, într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național: Fiind prima formație rock românească care a concertat peste Prut, autoritățile locale s-au arătat mai mult decât vigilente, invocând faptul că s-a cântat „Deșteaptă-te, române!” în concert pentru a împiedica ajungerea formației la Moscova. În schimb, s-a cântat la Odessa, de unde membrii formației au fost evacuați imediat după încheierea concertului; orașul urma să intre în carantină de a doua zi, din pricina epidemiei
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
mânca, a sunat telefonul". Perfectul simplu și mai mult ca perfectul exprimă de asemenea aspectul perfectiv. Pe de altă parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ exprimarea aspectului în sensul lor lexical: "a dormi" (imperfectiv), "a se deștepta" (perfectiv). Verbe ca "a începe", "a continua", "a sfârși", "a termina" sunt considerate de Constantinescu-Dobridor verbe auxiliare de aspect care n-ar fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci lexicale, deoarece au funcția de predicat și nu constituie o unitate semantică, morfologică
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
nu-doi = „nedualitate“) este o direcție mistică a Hinduismului, o filozofie monistică (Monism = totul este unul), care își are originea printre altele în Shankara (788-820 după Cristos). Madhukar a plecat la Sri Poonja, de la care a obținut numele său, și se deșteptă, deci recunoscu definitiv prin acest Maestru „cine el este într-adevăr”. Reîntors în Europa, propagă începând cu anul 1997 principiile de bază ale Advaita în timpul întâlnirilor publice, numite tradițional Satsang (de la Sat = adevăr și Sangha = comunitate). Claritatea sa plină de
Madhukar () [Corola-website/Science/306381_a_307710]
-
priveghia. Ceremonialul funebru a început la ora 14, în 13 septembrie, în Baia de Criș, apoi convoiul, care se întindea pe mai mult de 2 kilometri, a pornit spre Țebea. Pe tot parcursul s-a cântat "Marșul lui Iancu" și "Deșteaptă-te, române!". Când primii oameni intrau în Țebea, ultimii din coloană abia porneau din Baia de Criș. În fruntea convoiului mergea un tânăr cu un drapel în culorile românești roșu-galben-albastru, drapate în negru. În momentul în care sicriul a fost
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Zăvoi, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat „pentru prima dată în Țara Româneasca”, într-un cadru oficial, după afirmația lui Vasile Roman, viitorul Imn de stat al României, Deșteaptă-te, române!. Anton Pann a fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de brașoveanul Andrei Mureșan prin 1842. Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann și unul din admiratorii acestuia, ne relatează cum în casa
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann. Această melodie nu era alta decât romanța „Din sânul maicii mele”, alcătuită în 1839 pe versurile lui Grigore Alexandrescu. Vorbind despre poetul Andrei Mureșanu și despre poezia „Un rasunet” (Deșteaptă-te, române!), George Călinescu numește această poezie „Marseilleza română”, iar pe Anton Pann îl consideră „acel Rouget de Lisle român”, comparându-l cu Claude Joseph Rouget de Lisle (1760-1836), ofițerul francez care a compus Marseilleza, imnul Revoluției franceze de la 1789
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
foarte amabilă. Este interpretat de Stelian Cătălin Ionuț. Robert Robert este vedeta echipei de baschet a liceului Marin Sorescu. Este un tip macho, dur, care vrăjește orice femeie. În sezonul I, a avut o relație cu Simona, care i-a deșteptat un pic sensibilitatea. Însă, în sezonul II, se desparte de Simona și se cuplează cu Mădă, fata cam prostănacă a liceului. Cei mai buni prieteni ai lui Robert sunt: Blondu, Ross și Simona. Este cel mai mare dușman al lui
Nimeni nu-i perfect () [Corola-website/Science/313674_a_315003]
-
considera valabilă și peste zece ani, când era redactor la "Timpul", „o descentralizare bazată pe coordonarea naționalităților în grupuri administrative autonome”. Eminescu credea că urmarea politicii de maghiarizare a fost trezirea sentimentului național al românilor ardeleni: „Sigur e că siluirea deșteaptă o rezistență înzecită și că trezirea naționalităților datează din momentul încercării de a le deznaționaliza”. În plus el se mira cum puteau să creadă maghiarii că vor reuși în câțiva ani „ceea ce n-au putut face cultura bizantină sau cucerirea
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
fapt, independente, de aceea, adesea, se recurgea la mituire. Cel mai periculos dușman, Tzachas, a fost zdrobit de bătrânul cezar Ioan Ducas. Granița Imperiului se deplasa lent dar necontenit, înainte. De-abia în acest moment, cavalerii occidentali parcă s-au deșteptat: începutul primelor succese militare ale lui Alexie Comnenul coincide în timp cu nașterea primei cruciade. Anul 1094. La papa Urban al II-lea se prezenta un om, îmbrăcat în haine de pelerin. Înalt, uscat, slăbit până la epuizare, cu privirea tristă
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
medalia de bronzu în proba individuală și medalia de aur în proba pe echipe la Campionatele europene de la Sheffield. Ceremonia de premiere a fost marcată de un incident: "Trei Culori", imnul național al României comuniste, a răsunat în loc de actualul imn "Deșteaptă-te, române!" Fiind căpitanul echipei, Brânză a coborât de pe podium în semn de protest. La Campionatele mondiale de la Catania, s-a oprit în semifinale, după ce a fost învinsă de Sun Yujie din China. În probă pe echipe, autoporeclitele „fete Power
Ana Maria Brânză () [Corola-website/Science/313433_a_314762]
-
aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu); - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
lui Vasile Alecsandri. În 1886, Titu Maiorescu a publicat în "Convorbiri literare" articolul "Poeți și critici"; acesta se încheie cu o privire sintetică asupra operei lui Alecsandri: "„A lui liră multicoloră a răsunat la orice adiere ce s-a putut deștepta din mișcarea poporului nostru în mijlocia lui. În ce stă valoarea unică a lui Alecsandri? În această totalitate a acțiunilor sale literare“." Imagini
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”. Timp de câțiva ani „” a fost și imnul național al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”. Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 - 1878), primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală. Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11. Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,<br> În care te-adânciră barbarii de tirani!<br> Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,<br> La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.<br> <br> Acum ori niciodată să dăm
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
Moldovenească (și nu "Basarabeană") la data de 2 decembrie 1917. Minoritățile aveau deasemenea reprezentanți în Sfatul Țării. Apărut la Chișinău abia în 1906, primul ziar de limba română, "Basarabia", funcționează mai puțin de un an, autoritățile închizându-l după ce publică Deșteaptă-te, române!. În 1912, când se celebrau cei 100 ani de la anexarea rusească, "Făclia Țării" scria că "Țărișoara noastră este cuprinsă de întuneric ca și o sută de ani în urmă"; ziarul este închis imediat de autorități. În chemările către
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
armat forțele locale separatiste. La 21 iulie 1992, conflictul a fost aplanat printr-o convenție semnată între Republica Moldova și Federația Rusă. Noul parlament ales la 27 februarie 1994, ratifică tratatul din 1991 de aderare la CSI, renunță la imnul național „Deșteaptă-te, române!” și stabilește limba moldovenească drept limbă de stat. Prin noua Constituție din 1994 și Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Transnistria și Găgăuzia devin regiuni autonome în cadrul Republicii Moldova. La 25 iunie 1995 Republica Moldova este admisă în Consiliul Europei
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios ("Din sânul maicii mele"), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. În 1990 "Deșteaptă-te, române!" a devenit imnul de stat al României. După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios ("Din sânul maicii mele"), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. În 1990 "Deșteaptă-te, române!" a devenit imnul de stat al României. După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]