8,280 matches
-
greu poate fi tratat în afara marxismxe "„marxism"ului și în lipsa unei legături, uneori simbiotice, cu acesta. Avem de a face adesea cu „o fiară cu două capete”, în sensul primatului formei publice a proprietății, a idealului de egalitatexe "„egalitate" socială. Decăderea comunismului a făcut și socialismulxe "„socialism" democratic ceva mai puțin popular decât era, cel puțin decât era în secolul XX. Cred că succesul mare al agendei socialiste în Occident, inclusiv al celei feministexe "„feminist", nu poate să fie separat de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
tezaurul moștenit. Original e, de asemenea, Călinescu, și deosebit de interesant, prin modul cu totul inedit în care oglindește procesul de descompunere a aristocrației. De obicei, ori de câte ori scriitorii priveau îndurerați acest inevitabil deces social, manifestau o foarte pronunțată înclinație pentru reliefarea decăderii, a putreziciunii morale și intelectuale a aristocrației, înfățișînd-o ca alienată sieși, și speculând, în acest scop, uneori abuziv, supărător deci din punct de vedere artistic, elementul spectaculos și erotic. G. Călinescu, printr-un de admirat tur de forță artistică, atinge
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
comportamentul uman. Binecunoscutul filosof Friedrich Nietzsche susținea că valorile moralei tradiționale, bazate în esență pe creștinism, sunt generate de “cauze imaginare”. Acestea sunt eronate și, ceea ce este mai important, afectează însăși esența vieții, fiind mai degrabă, principii ale descompunerii și decăderii. În cartea sa, Amurgul idolilor, filosoful spunea: “Astăzi nu mai avem milă față de ideea «liberului arbitru»: știm prea bine ce înseamnă - este cea mai dubioasă dintre șmecheriile teologilor, avănd drept scop ca omenirea să devină «responsabilă» în înțelesul dorit de
Predestinare sau liber arbitru?. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
o recreditare a conceptului de dreptate, ar fi fost dramatic. La nivelul simțului comun, la nivelul opiniei, era la îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări din poziția sa odinioară strălucitoare, aceste decăderi fiind puse de Platon tocmai pe seama eticii contractualiste care nu interiorizează valorile, ci le formalizează. Important în viziunea contractualiștilor era să pari drept sau bun, nu să fii. Ori Platon, folosește poziția intermediară a fraților săi pentru a formula propria
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
p. 234). În urma cercetărilor sale, recunoscutul psihoterapeut francez a ajuns la concluzia potrivit căreia "cel mai mare factor de risc depresiv în societatea noastră contemporană, nu vine de la pierderi și de la doliu, ci de la stările sufletești legate de sentimentul de decădere, de înjosire și de neputință în fața situațiilor percepute ca fiind blocate și fără rezolvare" (pp. 222-223). Potrivit celebrului psihiatru, pe măsură ce planeta se occidentalizează "se bănuiește că ar exista o legătură între depresie și lumea "modernă": cu cât concurența este mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reducă fie mâna lor de lucru, fie mâna de lucru a celor pe care îi plătesc, să atingă cea mai mare sumă posibilă de satisfacții cu cea mai mică sumă posibilă de muncă, că întreaga umanitate este angrenată spre propria decădere chiar de către această aspirație inteligentă spre progres care îi amețește pe toți membrii săi. Ca urmare, statistica trebuie să se constate că locuitorii din Lancaster, fugind din această patrie a mașinilor, merg să caute de muncă în Irlanda, unde acestea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se pare că nimic nu este mai dureros decât perceperea a două tendințe opuse în umanitate. Ce se întâmplă? Ea ajunge la degradare printr-o extremitate ca și prin cealaltă! Economă, ea cade în mizerie; risipitoare, ea se adâncește în decăderea morală! Din fericire, maximele vulgare pun într-o lumină proastă Economisirea și Luxul, neținând cont decât de aceste consecințe imediate care se văd și nu de efectele ulterioare care nu se văd. Să încercăm să rectificăm această vedere incompletă. Mondor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
socotească vinovat de perpetuarea supunerii sale. Încetarea căutării el o pune pe seama constrângerii, și nu pe seama oboselii, renunțării și uitării sale. El nu poate să admită că cel ce perpetuează comanda reprezintă polul monumentalizat al neputinței sale, slujirea fidelă a decăderii și vinii care sălășluiesc în cel mereu supus. Căci agentul puterii pervertite se supune în fapt celor mereu supuși, slujindu-le bolile și exprimând astfel o per-versiune obiectivă, răsturnarea și distorsiunea lor în spațiul libertății. Din vina celui mereu supus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
necontrolată poate să înșele lumea și pe sine însăși câtă vreme se va bucura de succes și un vânt favorabil îi va umfla pânzele; dar îndată ce încetează succesul, îndată ce o greșală e urmată de alta și erorile se grămădesc, începe decăderea țărei. În fine Șeikul-Islam luând cuvântul arată că legea koranului nu se opune defel la limitarea puterii capului statului, ci din contra dispune chiar ca poporul să hotărască asupra intereselor sale. În fine consiliul au aprobat espunerile lui Midhat Pașa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dacă o putere mai mare nu-i pune margini; folositor, dacă în margini legiuite el caută a-și realiza prin muncă aspirațiile sale și, precum soarele este tatăl luminei și al umbrei, tot așa individualismul este tatăl înflorirei și al decăderei, justiției și a injustiției, binelui și răului. Față cu această iluzie a inteligenței și a inimei individuale, care e cauza ca om pe om se esploatează, om pe om se nimicește, față cu acest bellum omnium contra omnes, un ochi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a mierei este împătrită. De aice rezultă că, vînzîndu-se ceara străină mai ieftin decât a noastră, producția cerei la noi a căzut cu totul. De asemene au arătat Xenopol cum industria cea nouă a petrolului la noi este în deplină decădere din cauza concurenței petrolului american, care este mult mai bine destilat decât al nostru. Industria postavurilor nu s-a putut dezvolta la noi din cauza că guvernul nostru, în loc de a susținea fabricele din țară prin cumpărături pentru armată, au cumpărat tot în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fi frica altora decât compătimit. {EminescuOpIX 262} Toată lumea știe cumcă, după atâția seculi de persecuțiune, legile din 1863/4 făcute cu concursul românilor și sacționate prin domnitorul au fost cele mai mulțămitoare dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu aceste legi era supremația tot în mâna maghiarilor, pentru că aristocrația, averea și inteligența lor le asigura întîietatea sub orce împrejurări și sub orice legi, chiar și în absolutismul nemțesc; - ele însă totuși erau apte de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ființă limbei științifice, din tipografia sa au ieșit la lumină între anii 30 și 45 aproape tot ce s-au tradus mai bine în românește. Cam de pe la anul 1845 începe însă în mintea scriitorului bucureștean o suficiență nepomenită și o decădere intelectuală cu atât mai primejdioasă cu cât Eliade era privit în vremea lui ca un fel de oracol. Limba "Curierului de ambe sexe" se latinizează și se franțuzește, el începe a scrie c-o ortografie imposibilă, nesistematică, un product bastard
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rupându-i pe copii de părinți... dându-le impresia că nu sunt doriți sau că suferă de o lipsă de atenție". Pe scurt, "tradiția japoneză a afecțiunii discrete" își trăiește ultimele zile, iar asta explică "sporirea violenței". Discursul acesta despre decădere este în aceeași măsură o reflectare a opiniei publice și o manipulare a acesteia. Este unul dintre lucrurile cele mai acceptate din lume. Dar nu doar în plan mediatic sau electoral poate fi profitabilă violența din școli. Ea poate fi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trecut pe parcurs". Noi nu eram mai avansați și era ușor de văzut problema prin prisma ideologiei sale politice sau a intereselor sale imediate: negare și clasare în genul infamant al fantasmei nesiguranței, vituperări față de permisivitatea guvernului, generalizări pripite despre decăderea moravurilor. Era o capcană mortală pentru stânga aflată atunci la putere și pentru miniștrii săi de la Educației. O capcană din care ea n-a scăpat, dar în care au căzut și miniștri cu alte apartenențe partinice. Pentru a încerca să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ea aceeași, indiferent de tipul social al școlilor? Sau este legată de dificultățile socio-economice trăite de populația școlară? Există în orice grup un nucleu incompresibil de devianți sau asistăm la o înăsprire generală a delincvenței, care ar fi semnul unei decăderi globale? Iar dacă variabilele sociale apar determinante înseamnă, cæteris paribus, adică în școli identice social, că respectivele nuclee dure sunt cantitativ aceleași? Altfel spus, există o "delincvență" diferențiată în funcție de organizarea internă a unităților școlare, ceea ce n-ar însemna decât aplicarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ați înțeles intențiunile, scumpe domn Karli, eu găsesc cârnatul ca fiind o construcție umană, pur și simplu simpatic, prin aceea că leagă oamenii laolaltă. Că în adevărul adevărat suferim cu toții de aceeași singurătate. Și un cârnat este un simbol contra decăderii izolate, așa cum și un steag este un simbol. Deci copiii mei de școală înțeleg asta. KARLI: Doamna cârciumăreasă, aduceți câțiva crenvurști cu brânză pentru învățătorul nostru, ca să nu se mai simtă așa de singur în viața lui încovrigată. (Cârciumăreasa nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai mult decît orice alt text, această carte reprezintă o încercare de a readuce la viață cunoașterea practică a diplomației europene din secolul al XIX-lea și de a o transforma într-o teorie explicativă a relațiilor internaționale. ASCENSIUNEA ȘI DECĂDEREA IDEALISMULUI DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Ceea ce s-a numit idealism în perioada interbelică s-a bazat pe trei dogme majore (pentru cele ce urmează vezi și Meyers 1979: 38-51). Prima spune că natura umană nu este reductibilă la motivații egoiste
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
hegemonice ale puterii, dominate de o singură țară, contribuie în cea mai mare măsură la dezvoltarea regimurilor internaționale puternice, ale căror reguli sînt relativ precise și bine asimilate[...] Este de așteptat ca declinul structurilor hegemonice de putere să prevestească o decădere a forței regimurilor economice internaționale corespunzătoare." (Keohane 1980: 132) Această definiție nu reușește totuși să evidențieze originalitatea abordării, anume introducerea conceptului de bun public și furnizarea sa de către hegemonie: Ceea ce e nou în această teorie nu este afirmația că actorii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
element vital al sistemului economic internațional liberal. Dar, așa cum au arătat criticii, acest raționament provine de fapt din inversiunea celei de-a treia teze. Cercetătorii nu au analizat mai întîi declinul puterii monetare a SUA, ci l-au dedus din decăderea furnizării bunului public. Această inversare a celei de-a treia teze este greșită (Strange 1987; Keohane 1984: 196). Declinul acestei furnizări ar putea fi rezultatul unei alegeri deliberate a statului hegemonic. "Pentru Statele Unite, accentuarea dezacordului era o condiție preliminară a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
concepția asupra puterii din teoriile lor realiste ale economiei politice internaționale. ROBERT GILPIN: TREI DIALOGURI DESPRE NEOMERCANTILISM ȘI NEOMARXISM Programul de cercetare al lui Robert Gilpin reprezintă o încercare de a înțelege natura istorică schimbătoare a puterii, precum și ridicarea și decăderea marilor puteri. Altfel spus, el se referă la dinamica puterii. În viziunea lui Gilpin, există două modificări esențiale de care trebuie să țină seama aceste preocupări, la sfîrșitul secolului XX: predominanța crescîndă a resurselor tehnologice și economice ale puterii și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
această privință, Franța nu este singura care se confruntă cu astfel de probleme. Aproape orice stat european oricât de mic (ex. Irlanda) sau de mare (ex. Germania) sau de prosper (ex. Suedia) ar fi se confruntă cu aceste probleme de decădere și alienare intraurbană. Concluzii Franța, ca și alte state dezvoltate, s-a luptat să găsească rolul, măsura și funcțiile potrivite pentru propriile guverne locale, dar pentru mult timp a fost dezavantajată din cauza eșuării reducerii numărului municipalităților foarte mici și ineficiente
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sexuală, familiile mai mici, ratele ridicate ale divorțului, gospodăriile cu un singur pă-rinte, violența în familie, adolescentele însărcinate, creșterea numărului de oameni care amână căsătoria sau nu se căsătoresc deloc, toate sunt o evidență că familia este o instituție în decădere. Alții văd altfel toate aceste dezvoltări și afirmă că familia este o instituție elastică care rămâne viabilă. Rămâne edificator faptul că majoritatea decisivă a oamenilor consideră căsătoria și familia drept cel mai bun mod de a trăi. Cap. 10 EDUCAȚIA
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
însăși modificări în timpul ultimilor 15.000 de ani și că cea mai mare parte a istoriei perioada de la care noi avem înregistrări scrise a fost o perioadă a schimbărilor sociale relativ lente. Ea a fost o eră a expansiunii și decăderii imperiilor, cuceririi și pierderii acestora. Așa cum vom vedea, acest aspect reprezintă o sursă a teoriilor ciclice elaborate de Spengler, Toynbee și Sorokin, care au argumentat că mare parte din istoria umanității a fost caracterizată de apariția și căderea civilizaților. Dar
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fost acela care i-a făcut accesibilă înălțarea către transcendență. Demonicul ține mai mult de o percepție misogină a epocii medievale, care vedea în femeie doar un factor malefic, înzestrat cu o multitudine de slăbiciuni, menite să-i cauzeze bărbatului decăderea, ruinarea. Femeia care se revoltă, care dobândește o voce distinctă prin care își face auzite dorințele și aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]