242,092 matches
-
Cronicar Prostologhikon Ziarele din 14 noiembrie reproduc o declarație a unui parlamentar P.D. referitoare la PSD: ,,Înțelegem rațiunile politicii de imagine a PSD, dar nu acceptăm prostia și încremenirea în proiect" . Nu avem idee de sensul pe care-l dă dl Liviu Negoiță expresiei subliniate de noi. Știm că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Nicolae Manolescu O declarație recentă a premierului a luat prin surprindere autoritățile locale răspunzătoare de atribuirea numelui Mareșalului Antonescu unor străzi ori de amplasarea în orașele cu pricina a unor busturi sau statui ale aceluiași. După 1989, mai multe orașe, între care și Bucureștiul
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
zece avantajul de a fi mort: în teama maladivă de o eventuală restaurație monarhică, Regele Mihai avea, în schimb, dezavantajul de a fi viu. Abia schimbarea recentă de atitudine a domnului Iliescu față de Rege a permis reconsiderarea poziției față de Mareșal. Declarația premierului are, firește, originalitatea ei așa-zicînd personală, dar eu nu pot să nu văd că ea pune capăt ambiguităților după ce dl Iliescu pare să fi încetat a se teme de restaurație. Oricum ar fi, președintele și premierul vor conta, în
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
capăt ambiguităților după ce dl Iliescu pare să fi încetat a se teme de restaurație. Oricum ar fi, președintele și premierul vor conta, în mod evident, de aici înainte, în demersul lor, mai mult pe electoratul opoziției decît pe acela propriu. Declarații, precum aceea a dlui Păunescu din Parlament, le cad cum nu se poate mai rău. Ca și tergiversările, cusute cu ață albă, ale unor prefecți sau primari, cînd e vorba să schimbe denumirile de străzi și să dea jos statuile
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
Deși ea ține să se detașeze de acei creatori vanitoși - printre care îl include și pe amicul Lars! - care au complexe de inferioritate și consideră că singura modalitate de a fi luați în seamă e să taie în carne vie! Declarația lui von Trier este surprinzător de asemănătoare, cineastul arătînd că în momentele de euforie, personajul de fapt se refugiază în universul fictiv al musicalului hollywoodian îndrăgit, încercînd să-i antreneze pur și simplu și pe cei din jur în frenezia
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
pe care îl are în față. Adrian Năstase știe că de calitatea discutabilă a mărfii e de vină și partidul condus de el, la fel cum știe și că pentru a convinge Occidentul de seriozitatea intențiilor sale trebuie să facă declarații apăsate pentru a face uitat trecutul PDSR-ist al PSD-ului pe care îl conduce. Și asta fără a-l ataca pe fostul președinte al partidului, căci ar însemna să dea în președinție, dar și fără a-i ataca, în
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
Vizibil iritați că marele căpcăun iliescian le-a luat-o înainte, au plusat grețos pe cartea naționalistă. Numai că vorbele lor sunau dogit. Din toate aceste mormăieli s-a deslușlit ceva care, ghermanian, ar însemna cu totul altceva decât o declarație de iubire față de transilvăneni. Poate "M-am săturat de Ardeal!"?!
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
secretarului general, adică inamicului său de moarte, în care relatează, după trei ani și trei luni de la arestare, insignifianța acuzațiilor ce i se aduc, argumentînd, pe larg, nevinovăția lui. Dar tot ce suferise pînă atunci în anchetă (dăduse 250 de declarații, cele mai multe noaptea) erau floare la ureche. În septembrie 1952, un maniac dezumanizat, Șoltuțiu, preia conducerea anchetei, îndeaproape controlat și dirijat de consilierul sovietic Mihailov. În toamna lui 1952 acest cîinos și zelos Șoltuțiu întocmește un plan al anchetei care urmărea
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
executat. Gheorghiu-Dej își împlinise odiosul țel, ucigînd un fost și posibil viitor rival politic. Întreagă această dramă este evocată, cu mare forță, de d-na Lavinia Betea. A cheltuit, pentru asta, imensă energie, studiind, prob, vrafuri de dosare, mii de declarații la anchetă și documentele din 1968 cînd Ceaușescu a inițiat farsa reabilitării lui Pătrășcanu. Pe toate le-a confruntat și analizat, ca un remarcabil cercetător, oferindu-ne o carte-document, scrisă bine, de aceea citindu-se fără a o putea lăsa
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
faptelor reale pare mai curând o intrigă ieftină, cum se întâmplă de regulă în viața curentă; o ficțiune neverosimilă ca în cărțile cu deficit de inventivitate. Cei doi făptași se iau la ceartă într-o zi, iar cel ce făcea declarația de amor, dă în vileag întâmplarea, se ajunge la miliție și urmează deznodământul fericit. Totul însă atât de tras de păr, ca-n povești... Iar totul se termină cu o nuntă în sat, unde se vor consuma întâi și-ntâi
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
avut surpriza de-a se vedea distins cu Premiul "pentru opera omnia" al Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2001, am fost pus în situația de-a medita asupra împrejurării, atît public (să precizez: grăbit și convențional), cu prilejul unor declarații ce mi-au fost solicitate de cîteva posturi de radio, cît și, desigur, în intimitate, într-o intimitate pe care îmi iau îngăduința a o dezvălui mai pe larg în însemnările de față. Mai întîi de toate, mulțumesc călduros confraților
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
scenograf), pe mai toți simpatizanții comuniști funcționari la Institutul Central de Statistică (i-am cunoscut, dintre aceștia, pe Ștefan Popescu și Anton Rațiu)? Se tot căutau surse pentru acuzații probante. La început, nefericitul Golopenția a fost pus să tot dea declarații în legătură cu Pătrășcanu și anturajul său de prieteni, cu insistență pentru relațiile cu Belu Silber, Lucrețiu Pătrășcanu, grupul de tineri statisticieni (Ștefan Popescu, M. Levente, C. Retegan, Anton Rațiu, C. Pavel etc.) cu care a întreprins cercetările statistice printre românii de peste
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Ștefan Popescu, M. Levente, C. Retegan, Anton Rațiu, C. Pavel etc.) cu care a întreprins cercetările statistice printre românii de peste Bug), despre N. Betea, românii întîlniți la Paris, cînd a fost delegat la Conferința de Pace (apăreau, de regulă, în declarații, Mircea Eliade, Emil Cioran, Brutus Coste, soții Mihai și Mariana Șora etc.). Din declarații nu apărea însă nimic concludent. Apoi, coroborîndu-se și declarațiile altor inculpați sau martori, au apărut și primele puncte nevralgice. În 1947 Pătrășcanu, ca ministru al Justiției
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
întreprins cercetările statistice printre românii de peste Bug), despre N. Betea, românii întîlniți la Paris, cînd a fost delegat la Conferința de Pace (apăreau, de regulă, în declarații, Mircea Eliade, Emil Cioran, Brutus Coste, soții Mihai și Mariana Șora etc.). Din declarații nu apărea însă nimic concludent. Apoi, coroborîndu-se și declarațiile altor inculpați sau martori, au apărut și primele puncte nevralgice. În 1947 Pătrășcanu, ca ministru al Justiției, participînd, ca delegat, la o consfătuire la Bruxelles, acel Betea i-a cerut lui
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Betea, românii întîlniți la Paris, cînd a fost delegat la Conferința de Pace (apăreau, de regulă, în declarații, Mircea Eliade, Emil Cioran, Brutus Coste, soții Mihai și Mariana Șora etc.). Din declarații nu apărea însă nimic concludent. Apoi, coroborîndu-se și declarațiile altor inculpați sau martori, au apărut și primele puncte nevralgice. În 1947 Pătrășcanu, ca ministru al Justiției, participînd, ca delegat, la o consfătuire la Bruxelles, acel Betea i-a cerut lui Golopenția scrisori de recomandare către unele personalități științifice din
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
București. Toate cele trei scrisori erau, de fapt, anodine și n-aveau, la origine, scopuri politice. Anchetatorii le-au găsit totuși, tot insistînd, pe lîngă Golopenția, dacă știa că Pătrășcanu urma să nu mai revină în țară. Invariabil, Golopenția făcea declarații negative (nu cred că, în această fază a anchetei, au fost bătuți sau bruscați). Se adaugă la aceste culpe, aceea că Betea, aflat într-un fel de clandestinitate, l-ar fi rugat pe Golopenția să meargă la Pătrășcanu pentru a
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
prima parte a culpei, dar afirma, răspicat, că n-a apucat să-i transmită lui Pătrășcanu mesajul. Inutil. Anchetatorii reveneau, stăruitori, asupra acestui moment dificil, căutînd să stoarcă informații utile. Golopenția, neînfricat, continua să-și mențină opinia în numeroasele lui declarații. Și, deodată, în martie 1950 (el fusese arestat, cum am precizat, în ianuarie 1950), brusc, sufocat de atîtea întrebări dacă a declarat tot ceea ce știa, face o intempestivă mărturisire că, în toamna lui 1949, excedat de starea sa materială și
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
memorii și scrisori către familie, procurorul șef, Miron Constantinescu (pe care îl previne că e mai util în libertate decît în detenție), cerînd cărți de citit, inclusiv Capitalul. Acest interludiu s-a petrecut în iunie 1950, după care reîncepe calvarul declarațiilor insistente pînă în mai 1951. Și ele sînt nu numai sîcîitoare, dar efectiv epuizante. Iar Golopenția era o fire bolnăvicioasă și, pînă la urmă, îl răpune o tuberculoză galopantă. Moare la 9 septembrie 1951 la Spitalul Văcărești. După deces, medicul
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Această răscolitoare ediție e proba, irefutabilă, a arestării, anchetării și a morții intempestive a unui inocent mare cărturar, pe care soarta l-a voit sacrificat totuși nu numai nevinovat, dar și, vai, inutil. Anton Golopenția, Ultima carte. Text integral al declarațiilor în anchete ale lui Anton Golopenția aflate în arhivele SRI. Volum editat, cu introducere și anexă de prof. dr. Sanda Golopenția. Editura Enciclopedică, 2001.
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
douăzeci de ani cu femeia dorită și iubită, deși nu i se declarase niciodată amor. Femeia aceasta este singura care descoperă mecanismul ascuns al răzbunării, explicându-i bărbatului ei legitim, cauza. Interesant e că, deși cel dintâi nu făcuse nici o declarație de dragoste, femeia iubită deduce, după atâția ani, sentimentul puternic al bărbatului, al individului răzbunător, călăuzindu-se și după niște întâmplări care, la vremea dată, i se păruseră nesemnificative. Ura făcând să rodească târziu un fruct absurd și abominabil. * * * Vrabia-pui
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
gen de proză mi-ar plăcea, genul revelatoriu. ș...ț Specialitatea scriitorului, obiectul său, este tragedia și taina." Așa spune naratorul lui Vasile Andru într-una din prozele volumului Cel mai îndepărtat paradis. Și avem temeiuri să credem că această declarație rămîne valabilă pentru tot ce scrie Vasile Andru. într-un fel ea ne orientează lectura și aprecierile. Pentru că, citită din această perspectivă, literatura lui Vasile Andru nu mai poate fi măsurată cu instrumente general-valabile, ci trebuie pusă în paradigma unui
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
extravaganță de bun-gust. Patosul afișat de protagonistul recitalului este însă mai puțin convingător. Se simte că George Pruteanu face adeseori furtună într-un pahar de apă, numai pentru a atrage atenția asupra lui. Volumul Partidul și partida cuprinde articole și declarații politice din perioada 1996-2000. Prin numeroase adnotări redactate în binecunoscutul său stil pedant-ludic, autorul îl pune la curent pe cititor cu circumstanțele în care a avut loc fiecare intervenție, cu reacțiile provocate etc. Nu lipsește o undă de megalomanie, sesizabilă
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
ale limbii române, în care debutase, în 1901, în Luceafărul, apoi continuînd în revistele din țară (mai ales Convorbiri critice ale lui M. Dragomirescu, care l-a ajutat enorm pe tînărul prozator). În noiembrie 1924, intervievat de Rampa, făcea această declarație surprinzătoare privitoare la clasificările canonice ale romanului (Să nu uităm, că, acum, în 1924, Rebreanu era, după Ion și Pădurea Spînzuraților, o glorie a romanului interbelic): "Nu există - credea prozatorul - roman psihologic sau social, sau cum le mai clasifică critica
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
În această etapă intră în scenă cu adevărat dl Uricaru și aruncă în derizoriu Conferința și Consiliu, pretinzînd că el este președintele ales statutar și că înțelege să-și vadă de treabă. Paranoia sau disperarea care pot fi bănuite în spatele declarațiilor d-lui Uricaru sînt problema personală a d-sale. Neregulile care au condus la criză și imaginea proastă pe care breasla o face sînt însă ale tuturor scriitorilor. Nu încape nici o îndoială că turul al doilea de scrutin era obligatoriu
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
îndoială că turul al doilea de scrutin era obligatoriu, prin efectul articolului 24 din statutul în vigoare, care prevede jumătate plus unu din voturi pentru orice hotărîre valabilă a Conferinței. Neputînd să eludeze acest articol, dl Uricaru a pretins în declarația sa de luni 23 aprilie că acest articol ar fi fost amendat de Conferință. Nu numai că n-a fost, dar nici măcar nu figurează printre cele propuse spre amendare, operație care, oricum, n-a avut loc, decît pentru un singur
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]