9,342 matches
-
primejdia morții. I-ar fi păstrat recunoștință în analele familiei ca unui servitor credincios. Cât despre Cioarec, Hangerlioaica "se anfișa". Un individ oarecare, bun pentru asemenea lovituri. Hangerlioaica, îmbrăcată ca o stareță violetă, trecu în ținută patetică pe la toți marii demnitari și șefi de partide, bineînțeles anunțîndu-se prin secretar și păstrând ținuta de comandă chiar și în implorație. Prin rudele cu acces la palat, duse lamentele mai departe. În fine, făcu ocolul ambasadelor și legațiilor. - Aidez-moi, mon cher ambassadeur, striga ea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
astfel minimalizat de Gulimănescu. . - Plecarea în străinătate era soluția cea mai nimerită. Ex-ministrul surâse melancolic. . - Unde locuiești? Întrebă Gulimănescu. . - Acasă la mine. Ce întrebare! . - Poate că nu strica să fi transferat averea pe numele altuia. Se vor confisca averile foștilor demnitari. Pomponescu izgoni cu mâna spectrul vindictei. . - La catedră te-ai întors? . - Nu, zise Pomponescu. Sunt în concediu. - E mult mai bine. Te-ai fi expus manifestațiilor ostile. De altfel, mi s-a spus azi la minister că va ieși în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nici o țară care să contrabalanseze puterea Americii. Intelectualul iugoslav Milovan Djilas, de pildă, afirma în 1992 că, dacă puterea Statelor Unite va scădea, "atunci se va deschide calea pentru toate relele." Iar în partea cealaltă a lumii, Naohiro Amaya, un înalt demnitar al Japoniei aflate atunci în plină dezvoltare, spunea în 1990: Fie că ne place, fie că nu, vom avea o lume liberă și un sistem al liberului schimb doar dacă Statele Unite veghează asupra acestora. Poziția cea mai bună la care
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
un rol important, în ciuda strădaniilor sovietice de a o descuraja. După cum a mărturisit mai târziu unul dintre consilierii lui Gorbaciov, "Beatles a fost modalitatea noastră tăcută de a respinge "sistemul", în vreme ce ne conformam celor mai multe dintre cerințe." Georghi Șaknazarov, un înalt demnitar comunist, a rezumat foarte bine efectele la nivel politic: "Gorbaciov, eu, toți gândeam duplicitar. Trebuia să menținem tot timpul în mintea noastră un echilibru între adevăr și propagandă." Efectele corozive asupra conștiinței și asupra ideologiei sovietice au devenit tot mai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
sărăciei și protecția mediului. În ciuda faptului că mulți lideri est-europeni au sprijinit războiul condus de Statele Unite, cetățenii statelor respective considerau că UE joacă un rol pozitiv mai profund decât cel al S.U.A. în diverse chestiuni transnaționale.87 Shirley Williams, un demnitar britanic, afirma că "forța militară a Europei, "puterea dură" a acesteia, ar putea fi derizorie, așa cum a sugerat Donald Rumsfeld... Însă "puterea ei blândă" este, într-adevăr, formidabilă."88 Majoritatea americanilor recunosc, de asemenea, acest aspect: aproape nouă din zece
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
tatăl Sfântului Constantin - a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui înfăptuire stârnește uimirea: anume, el a poruncit tuturor oamenilor săi (începând chiar cu cei aflați în slujbele palatului și până la demnitarii în funcție) să se hotărască - fie a jertfi demonilor (în care caz puteau rămâne mai departe în preajma sa, păstrându-și rangul neatins), fie să nu le aducă jertfă (în care caz porțile sale aveau să le rămână închise iar ei
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de publicații judecătorești, nici compromit pe guvernul sub care apare - ci se răspunde numai la necuviința unui supus turcesc (fie acela chiar vizir) prin meritata ironie a unui supus românesc. {EminescuOpIX 201} Din fericire însă o asemenea procedură vis-a-vis de demnitarul turcesc este acuma de prisos, de vreme ce comunicatul, reprodus după n-rul din 1/13 septemvrie al Monitorului arată că necuviința despre care a fost vorba nu s-au întîmplat de loc. [3 septembrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["SUB DATA DE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce vor lua în privința ordinei și a singuranței publice. Comisiile de control vor primi instrucții speciale. În urma acestei comunicări Midhad Pașa au convocat marele consiliu național, un fel de consiliu de stat compus din 200 de inși, funcționari superiori și demnitari ai bisericii. Între acești 200 erau peste 50 de creștini, armeni și greci se vede. Midhat le-au comunicat propunerile cele din urmă ale puterilor, au arătat apoi că Turcia nu are nici amici nici bani și că războiul este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al țării, s-a făcut binefăcătoarea reacțiune în contra ignoranței și spiritului de neadevăr al "academicianilor", în atmosfera noastră mai liniștită se va crea poate și un teatru. Pe când la București se vor reprezenta pe scenă farse cu aluziuni necuviincioase la demnitarii statului și se vor spăla "zdrențe" atât în teatru cât și aiurea, în Iași ne vom învrednici poate cu vremea de-a crea o atmosferă artistică unde oamenii de orice opinie să poată privi c-un egal interes zugrăvirea părții
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să transporte averea sa personală la Sigmaringen și că mai mult de treizeci de lăzi au plecat pîn' acum din București. Nu mai vorbim de răstălmăcirea plină de ură care se dă fiecărui cuvânt ieșit din gura Domnitorului sau a demnitarilor statului. Nouă ni se pare că sunt mijloace îndestule în contra acestui abuz de fantazie a corespondenților străini. Dacă suntem odată în stare de război, ar trebui ca toate scrisorile adresate în străinătate să se deie deschise la poștă, iar cuprinsul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De mai multe luni petrecea în Iași un barbat tânăr și interesant, anume Petru Kuzminski, despre a cărui antecedenții aventuroase fiecine știa să spună câte ceva. Pozitiv este că făcea parte din lumea aleasă a Rusiei, căci era foarte bine cu demnitarii de rangul cel mai nalt al armatei rusești. Mulți știau că s-ar fi luptat alături cu francezii în contra germanilor la războiul din 1870, unii îi atribuiau origine polonă, alții circaziană, în faptă însă era rus, de religie ortodoxă și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în persoana lui Iordache Cantacuzino, acesta fiind cel care a deținut dregătoria de vistiernic în cursul domniei lui Vasile Lupu, avută și la data daniei. Serviciul pe care îl aduce domnului la Țarigrad era unul ocazional și nu permanent. Ceilalți demnitari ai lui Vasile Lupu cu prenumele Iorga au fost: un Iorga postelnic, un Iorga cămăraș și altul cu dregătoria de stolnic. Trebuie avut în vedere și faptul că relația de rudenie dintre soția domnitorului, doamna Tudosca, și Iordache Cantacuzino decurgea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale unor ocine din preajmă, la sud de Cudalbi, vânzare ce se realizează tot în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, actele fiind confirmate și întărite inițial de oameni cu mici dregătorii, dar și de mari demnitari, precum Miron Costin, Ionașco Balș, Alexandru Buhuș, Cantemir serdar și alții. Este evidentă în atari situații cointeresarea și conlucrarea dintre marii și micii demnitari ai țării, atât ca slujbași, cât și ca stăpâni de ocine. În anul 1682, când Gavriliță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea, actele fiind confirmate și întărite inițial de oameni cu mici dregătorii, dar și de mari demnitari, precum Miron Costin, Ionașco Balș, Alexandru Buhuș, Cantemir serdar și alții. Este evidentă în atari situații cointeresarea și conlucrarea dintre marii și micii demnitari ai țării, atât ca slujbași, cât și ca stăpâni de ocine. În anul 1682, când Gavriliță Costache face un schimb, dând via sa de la Țifești pentru alta, de o falcie și jumătate „cu căsoaie cu tot la Bălești, alături de Mitrea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie a acestui fapt. Chiar și un pârcălab de Tecuci, cum era, Dumitrașcu Guțu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suporte povara acestor efecte ale puterii. Această formă de putere nu este teritorială, este "exercitată direct asupra oamenilor nu asupra teritoriului" (Strange 1989: 170). Actorii ce dețin cea mai multă putere sînt cei din civilizația afacerilor internaționale, cum ar fi demnitarii din anumite state, managerii corporațiilor, oamenii de ștință, bancherii și jucătorii de pe piață. Cartierul lor general nu este la Washington, ci la New York, Chicago și Los Angeles (Strange 1990a: 262-5). Această clasă transnațională constituie baza unui "imperiu nonteritorial" (Strange 1988b
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în condeiul scriitorului englez. Povestirea apare la Tit Liviu în De la întemeierea Romei, însă Chaucer a cunoscut-o din Le Roman de la Rose, operă medievală pe care a tradus-o, pentru prima oară, în limba engleză. Virginia, fiica unui mare demnitar roman, Virginius, se distinge prin cumulul de calități fizice și morale: „Era așa frumoasă junai fată/ De nu-și afla pereche-n lumea toată./ Atât a hărnicit măiastra Fire/ S-o făurească-ntru desăvârșire [...]/ Doar paisprezece ani avea făptura/ Pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Praxiteles pentru faptul de a fi Înălțat aici, alături de statuile aurite ale acestor monarhi, statuia aurită a unei curtezane? În felul acesta, artistul Înfiera bogăția, dovedind astfel că ea nu posedă nimic de admirat, nici de respectat. Regii, precum și Înalții demnitari ai cetăților ar trebui să facă ofrande În numele justiției, al Înțelepciunii, al mărinimiei, În loc să aducă tributuri de aur, de un lux strălucitor, (E) care nu sunt altceva decât un fel de contribuție din partea acelora care au dus un trai cumplit
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
în condeiul scriitorului englez. Povestirea apare la Tit Liviu în De la întemeierea Romei, însă Chaucer a cunoscut-o din Le Roman de la Rose, operă medievală pe care a tradus-o, pentru prima oară, în limba engleză. Virginia, fiica unui mare demnitar roman, Virginius, se distinge prin cumulul de calități fizice și morale: „Era așa frumoasă junai fată/ De nu-și afla pereche-n lumea toată./ Atât a hărnicit măiastra Fire/ S-o făurească-ntru desăvârșire [...]/ Doar paisprezece ani avea făptura/ Pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lovitura sa de stat, recunoaște: „Dacă dau presei drumul din frâu, nu voi rămâne la putere mai mult de trei zile”. În acea zi - 19 brumar - ordonă să se publice În Jurnalul de Paris: „Primul războinic al Europei, devenit primul demnitar al Franței, e omul providențial pe care Îl aștepta o țară sleită de puteri”. Un an mai târziu, Întărind mitul providențial și combinându-l cu cel al supraomului, publică următorul portret: „Puterea uluitoare a organismului Primului Consul Îi permite să
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
orizontului e Înduioșător, dar să asiști la deșteptarea Regelui Soare, la palatul Versailles, e o glorificare ridicolă a bombasticului: șeful valeților avea datoria să dea la o parte perdelele patului regal; regele deschidea ochii. În acel moment, le era permis demnitarilor autorizați să asiste la solemna ceremonie. Veneau prinți de viță nobilă, urmați de primul șambelan, Marele Maestru al Garderobei și patru șambelani obișnuiți. Regele cobora din pat și, după o scurtă rugăciune, șeful valeților Îi turna În palme câteva picături
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
este Întru totul spre lauda unui principe faptul de a se ține de cuvânt și de a proceda În mod cinstit iar nu cu viclenie”. N: După cum laudă Machiavelli sinceritatea, cinstea și buna-credință, nu pare a fi În continuare un demnitar. M: „Cu toate acestea, experiența vremurilor noastre ne arată că principii care au săvârșit lucruri mari au fost aceia care n-au ținut foarte mult seama de cuvântul dat și care au știut, cu viclenia lor, să amețească mintea oamenilor
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Bârlad, coordonat de Costin Clit și Mihai Rotariu, redacția publicând și coperta de început a lucrării. Că la Huși se face, într-adevăr, istorie stau mărturie și alte documentare, în diversitate: Documente austriece din anii 1821-1822, în septembrie 2003; Înalți demnitari români uciși în temnițile comuniste, de prof. N. Mitulescu, Bârlad, în august 2002; Sate și moșii din Fălciu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a veacului al XX-lea de Gheorghe Clapa, Bârlad, în mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cultural - informațională TVV - 15 Vaslui ... în frunte sau alături, 24 din 24 ore, fiind Dumitru V. Marin, profesor mereu în acțiune, la lucru ! 119 Iar personalitățile care au făcut și fac istorie la Vaslui sunt nu numai șefii statului, diferiți demnitari, ci o pleiadă de oameni pe care îi enumeră, în fel și chip, cartea citată. Și poate, încă, nu-i identifică pe toți cei care au dat căldură de suflet meleagurilor vasluiene. Ion N. Oprea (MERIDIANUL, an XI, nr. 20
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Am avut șansa, chiar în această vară, să văd ce înseamnă un funcționar care servește publicul în mai multe țări europene. Subliniez, care servește publicul și nu neapărat cel care are și statut de funcționar public, adică un fel de demnitar local. Mi-e destul de greu să fac unele comparații, pentru că, chiar dacă unul este prost de fudul ce e, e prostul nostru și nu fac deloc parte dintre cei care se exprimă mereu defavorabil despre români și țara noastră: "la noi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]