3,391 matches
-
mai rar, în afară de cazul unor exhibiționiști. Lui Bacovia (cel din liceu și din facultate) nu-i lipsea însă cu totul această înclinație... Apropo de definiții, se poate spune, cred, și așa: Bacovia e un Cioran înainte de Cioran, unul mai puțin demonstrativ, cu apoftegme sentimentale, care observă mult, dar formulează rar: adevăruri, nu paradoxuri. Un avantaj neașteptat: sterilitatea îl oprește pe Bacovia de a se ocupa cu bagatele. Nu mai am nici o îndoială că, atunci cînd se declară sătul de „aprecierile de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 307) E drept, sînt cîteva povești și un poem (de Petre Pascu) 334 Constantin Călin despre el și vioara sa, ba și o fotografie cu ea (din 1956), însă nu ținînd-o sub bărbie și cu arcușul gata de atac, demonstrativ, ci ca pe o relicvă, tremurător. Chiar dacă poetul a acreditat legenda de compozitor și interpret („fac muzică”, îi declara lui I. Valerian), n-o consider o explicație suficientă pentru muzicalitatea versurilor sale. N-am să pun niciodată aceasta pe seama faptului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îl vom întâlni la Anton Cehov. Cehov scrie următorul pasaj în 1886: Și câinele Wriggles, care avea o blană neagră și un corp lunguieț ca al unei nevăstuici, îl urma cu capul aplecat... Acest Wriggles era extraordinar de exclusivist și demonstrativ. Faptul că privea cu ochi la fel de prietenoși la stăpânul său și la străini nu se bucura de prea bună reputație. Deferența și blândețea lui aveau o ipocrizie iezuită. Nimeni altul nu știa mai bine decât el cum să se strecoare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fiecărei societăți. Îmi aduc aminte stupefacția avută la prima mea vizită în SUA, în 1998, când, la Washington, DC, la Convenția Anuală a Bibliotecarilor (cel mai puternic sindicat al oamenilor de cultură, în sens european, din Statele Unite), am ascultat zbierătele demonstrative și manipulatoare, pline de clișee stângiste, de minciuni și răstălmăciri contrafactuale ale unui profesor de la UCLA, care nu mai putea de grija negrilor (vai, sorry, americanilor de origine africană), a hispanicilor și în general a tuturor minorităților americane barbar exploatate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de problematică socială, politică și diplomatică, în care sunt implicate numeroși actanți, respectiv oameni de legătură, pe aportul cărora la această zidire colectivă autorul își sprijină aserțiunile și demonstrațiile. Cu alte cuvinte, Paul Nanu găsește nimerit să proiecteze demersul său demonstrativ în funcție de acele personalități românești care s-au implicat de-a lungul timpului, într-un fel sau altul, în cunoașterea și promovarea culturii și literaturii finlandeze la noi, acestea constituind practic veritabile nuclee germinative, demne de a susține cele mai multe din subcapitolele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
omul-câine, femeia-șarpe etc. Dar preschimbarea acestor făpturi umane în animalele lor interioare și exterioare nu se reduce doar la coloritul pielii, ci și la forme de mutilări parțial ritualice: omul-tigru și omul-lup și-au pilit dinții, ca să și-i ascută demonstrativ, iar omul-șopârlă și-a implantat în piele globule de plasmă, astfel încât epiderma să fie zgrunțuroasă. Cât despre femeia-leopard, ea și-a lipit și implantat puf negru în jurul petelor tatuate (lângă ochi, la glezne, pe spate, pe gât, pe burtă, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
suprapuse, linii de rotație, tonuri de culoare de o mare vivacitate etc. Plasând întreaga operă sub semnul mișcării corpului, sculptorul François Auguste René Rodin pune accentul pe musculatura și flexibilitatea articulațiilor unor personaje atletice, care redau artistic și nuanțat: • gesturi demonstrative, în ,,Mouvements de danse", unde ilustrează posturi acrobatice din dansul modern sau în ,,l'Homme qui marche", în care pasul personajului creează impresia atemporală a mișcării; • gesturi melodramatice, în ,,Des Bourgeois de Calais", care au rolul de a accentua caracterul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care sunt deictice, nu mai avem nevoie de gesturi. Identificarea referentului unui pronume personal constituie numai un caz particular de deixis. După Mihai Dinu (2004), există și alte manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai mult timp poate să însemne expunerea precisă a unor informații, protejarea față de o situație neplăcută, penetrarea unui obstacol. Acest gest este recomandat în fața grupurilor mari, și în interacțiunea, face-to-face. Gesturile rectiline, curbiline, triunghiulare au un rol esențial în lecțiile demonstrative, prilej cu care profesorul îmbină limbajul verbal cu cel nonverbal. * După viteza de execuție, putem remarca în comunicarea didactică: gesturi alerte (ridicarea din umeri pentru a indica lipsa cunoștințelor sau îndoiala) și gesturi lente (așezarea degetului arătător pe buze). Dacă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al persoanelor, lipsa de siguranță, timiditatea); 8) relaxat (atribuit persoanelor dezinteresate, triste, lipsite de un țel); 9) pe vârfuri (oferă posibilitatea de a te apropia pe furiș sau de a începe să fugi după cineva); 10) legănat (este un mers demonstrativ, al persoanelor care afișează siguranță de sine); 11) inadecvat (cu pași foarte mari și cu elan nejustificat, exprimând lipsa de preocupare)133. Dacă un elev reușește să-și controleze expresiile faciale și mâinile, mișcările picioarele sunt cele care îl dau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în sala de clasă. Emanuela Campisi și Asli Özyürek (2013) menționează utilizarea gesturilor iconice care reproduc o serie de caracteristici ale obiectelor, acțiunilor sau evenimentelor descrise drept o strategie importantă în predarea și consolidarea noilor cunoștințe, constituind ,,ancore" în lecțiile demonstrative. Ancorarea discursului didactic la nivelul observațiilor și al descrierilor, utilizând gesturi ilustrative și expresive, îi reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. De asemenea, pentru ca școala să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
operă conformă unei tendințe juste ar trebui să facă în mod necesar dovada tuturor celorlalte calități, în pofida tezei conform căreia o operă conformă unei tendințe juste nu are nevoie de alte calități, influentul autor refuză să o decreteze, preferând demersul demonstrativ. Astfel, având în vedere faptul că noțiunea de tendință invocată în arta timpului ar fi fost un instrument impropriu pentru critica artistică politică, deoarece tendința unei opere nu putea fi justă din punct de vedere politic decât dacă era justă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
manieră inteligibilă și persuasivă urmează, în adresa președintelui american, cu sfințenie, modelul aristotelian. Astfel, Hill reușește să identifice introducerea (exordium, lat./prooimio, gr.), narațiunea (narratio, lat./diegesis, gr.), argumentarea (confirmatio, lat./apodeixis sau pistis, gr.) implicând entimeme cu caracter atât demonstrativ, cât și refutativ și epilogul (peroratio, lat./ epilogos, gr.). Astfel, argumentează Hill, adresa lui Nixon demarează cu o introducere bazată pe o entimemă: "cei care decid în chestiuni legate de război și pace trebuie să știe adevărul [...], iar concluzia implicată
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a deciziilor guvernamentale prealabile constă în faptul că americanii s-au bazat, într-o prea mare măsură, pe propriile forțe. Acestor "date" ale trecutului, președintele le va aduce "amendamente", în contextul, desigur, al expunerii sale a argumentării, ce ia formă demonstrativă, pe de o parte, și refutativă, pe de altă parte. Argumentarea demonstrativă răspunde întrebării "care este cea mai bună cale de a încheia războiul?"230. Răspunsul, consemnează Hill, se structurează într-o partiție analitică ce enumeră patru posibilități logice de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
într-o prea mare măsură, pe propriile forțe. Acestor "date" ale trecutului, președintele le va aduce "amendamente", în contextul, desigur, al expunerii sale a argumentării, ce ia formă demonstrativă, pe de o parte, și refutativă, pe de altă parte. Argumentarea demonstrativă răspunde întrebării "care este cea mai bună cale de a încheia războiul?"230. Răspunsul, consemnează Hill, se structurează într-o partiție analitică ce enumeră patru posibilități logice de ieșire din impas, argumentând că trei dintre ele sunt false alternative, în timp ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ale americanilor din Vietnam la o dată fixată. Această alternativă, dovedește Nixon, este la fel de puțin realizabilă, din motive pe care, iarăși, le vom preciza la momentul potrivit. Rămâne ca posibilitate "reală", unică de ieșire din impas, posibilitate pe care întreaga construcție demonstrativă a lui Nixon a ales-o deja, în detrimentul, desigur, al tuturor celorlalte opțiuni, calea transferului responsabilității pe umerii populației vietnameze, însoțit de retragerea "forțelor armate ale infanteriei americane"232 Hill subliniază această precizare a președintelui la o dată "flexibilă", adică neanunțată
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a reduce sau de a compensa costul de asimilare a informației din propunerea respectivă. Și nu trebuie să ne surprindă faptul că lobby-istul-vânzător este dispus să plătească acest preț numai pentru a atrage atenția politicianului-cumpărător. Există o sumedenie de exemple demonstrative pe care le-am putea prezenta, dar poate că cel mai elocvent ar fi cel cu reclamele televizate. Anunțătorii sponsorizează anumite emisiuni numai pentru a ne atrage atenția asupra anunțurile intercalate. În mod asemănător, lobby-istul-vânzător se poate folosi de imaginea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
adjectivul ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație etc. Exemple de cuvinte formate prin conversiune intramorfologică (prin trecerea unui cuvânt dintr-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație etc. Exemple de cuvinte formate prin conversiune intramorfologică (prin trecerea unui cuvânt dintr-o anumită
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare aceea; de identitate aceeași; de diferențiere de depărtare sau de apropiere celălalt/ cestălalt etc.) vs. pronume de întărire (însuși, însăți etc.) vs. pronume posesiv (ai mei, al său, ale noastre etc.); * formă/ structură: pronume sintetice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau nu la categoria persoanei: pronumele personale pronumele personal propriu-zis (el, voi); pronumele personal de politețe (dumneaei, Înălțimea Ta); pronumele reflexiv (pe sine, se, își); pronumele de întărire (înșiși, însăți); pronumele posesiv (ai voștri, a sa) vs. pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]