KorAP: Find »[drukola/base=depresie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...367 >

9,167 matches

Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466

studii de caz În care cocaină și amphetaminele au diminuat temporar sentimentul de neajutorare și dependența, barbituricele și derivatele de opiu au redus sentimentele de furie, disperare și singurătate; iar halucinogenele și alcoolul au fost folosite pentru diminuarea sentimentelor de depresie, vina, rușine și neajutorare. Astfel, s-ar părea că fiecare toxicoman Își alege substanță sau substanțele pe care le consumă În funcție de predominantă trăirilor sale interioare În vederea reducerii tensiunilor și obținerii unei stări de bine. În al doilea rînd, factorii socio-familiali

CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
droguri induc direct reacții agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau dependența psihologică manifestată

CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463

central În etiologia sinuciderii Îl constituie relația Între pulsiunea autoagresivă și cea heteroagresivă ( se sinucide acea persoană care dorește moartea altcuiva). Freud leagă sinuciderea de starea de melancolie pe care o definește din punct de vedere psihoanalitic ca fiind o depresie profundă și dureroasă În care Încetează orice interes pentru lumea exterioară ,pierderea capacității de a iubi, datorită diminuării sentimentului de stima față de sine; aceasta depresie favorizează Învinuiri și autoînvinuiri cu semnificație distructiva mergând până la desfințarea persoanei de către ea Însăși.În

CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
starea de melancolie pe care o definește din punct de vedere psihoanalitic ca fiind o depresie profundă și dureroasă În care Încetează orice interes pentru lumea exterioară ,pierderea capacității de a iubi, datorită diminuării sentimentului de stima față de sine; aceasta depresie favorizează Învinuiri și autoînvinuiri cu semnificație distructiva mergând până la desfințarea persoanei de către ea Însăși.În explicațiile psihanalizei, ale libidoului și obiectului fixat, se utilizează un proces de introrecțieidentificarea agresivă cu obiectul (pierderea obiectului face ca libidoul să se retragă În

CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
Există un coeficient personal În ceea ce privește gradul de premeditare, alegerea :momentului” și a modalității de execuție (L. Szondi a insistat asupra ultimului aspect În a sa „analiză a destinului” - Schicksalsanalyze). Cea mai citată etiologie patologica ,Incriminata că favorizanta a sinuciderii, este depresia.Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este

CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
În a sa „analiză a destinului” - Schicksalsanalyze). Cea mai citată etiologie patologica ,Incriminata că favorizanta a sinuciderii, este depresia.Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată

CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
Schicksalsanalyze). Cea mai citată etiologie patologica ,Incriminata că favorizanta a sinuciderii, este depresia.Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult

CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la

CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470

Depresia și alcoolismul sunt printre cele mai frecvente tulburări psihice constatate Într-o societate de studiile epidemiologice. Evaluarea clinică se poate desfășura din două perspective: prima perspectivă presupune dezvoltarea unei tulburări primare, complicată pe parcursul evoluției cu o fenomenologie secundară, a doua

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
favorabilă și a tulburării secundare. Experiența clinică, de cele mai multe ori, contrazice aceste idei. Din aceste motive, cei mai mulți clinicieni preferă abordarea acestor cazuri ca fiind comorbidități și dirijarea tratamentului către cele două tulburări În același timp. Justificarea interesului crescut pentru asocierea depresiei cu alcoolismul nu este determinată numai de frecvența mare Întâlnită În populație sau În clinica psihiatrică. Aceste tulburări, fiecare În parte sau asociate, se Însoțesc de numeroase implicații medicale, psihologice, familiale, economice și spirituale. Pacienții care suferă de aceste condiții

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
psihiatru fiind rezultatul presiunii familiei, membrilor rețelei de suport social sau a organelor legal abilitate. Modificările dispoziției induse de consumul de alcool Evaluarea modificărilor dispoziției determinate de consumul de alcool presupune În mod automat că alcoolismul este factorul primar, În timp ce depresia aparține tabloului clinic secundar, determinat de abuzul de substanță. Tulburările dispoziției fac parte din exprimarea clinică obișnuită a consumatorilor abuzivi de alcool, mai ales În timpul sevrajului. În această perioadă de timp, pacienții dependenți de alcool raportează depresie, iritabilitate, suspiciozitate, anxietate

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
factorul primar, În timp ce depresia aparține tabloului clinic secundar, determinat de abuzul de substanță. Tulburările dispoziției fac parte din exprimarea clinică obișnuită a consumatorilor abuzivi de alcool, mai ales În timpul sevrajului. În această perioadă de timp, pacienții dependenți de alcool raportează depresie, iritabilitate, suspiciozitate, anxietate, probleme cognitive. Se consideră că aproximativ 25% dintre pacienții În postcură pot Îndeplini criteriile diagnostice pentru un sindrom depresiv. În general, simptomatologia depresivă se remite În aproximativ o lună de zile, fără a necesita o abordare terapeutică

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
după care urmează o stare de ușoară excitație și euforie, ceea ce ar reprezenta un efect benefic pe termen scurt. În realitate, datorită creșterii cantităților ingerate și a prelungirii consumului În timp, efectele alcoolului se suprapun și modifică tabloul clinic al depresiei, constituindu-se Într-o comorbiditate frecventă și cu implicații grave asupra evoluției În egală măsură. Înainte de a detalia particularitățile relației depresie-alcoolism, trebuie să precizăm că, În contrast cu credința populară că individul a devenit alcoolic din cauza disperării, marea majoritate a consumatorilor de

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
o comorbiditate frecventă și cu implicații grave asupra evoluției În egală măsură. Înainte de a detalia particularitățile relației depresie-alcoolism, trebuie să precizăm că, În contrast cu credința populară că individul a devenit alcoolic din cauza disperării, marea majoritate a consumatorilor de alcool dezvoltă o depresie secundară, așa cum am arătat În paragraful anterior. Prevalența depresiei și alcoolismului Studiile arată o frecvență crescută a consumului de alcool la bărbați și o frecvență mare a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
În egală măsură. Înainte de a detalia particularitățile relației depresie-alcoolism, trebuie să precizăm că, În contrast cu credința populară că individul a devenit alcoolic din cauza disperării, marea majoritate a consumatorilor de alcool dezvoltă o depresie secundară, așa cum am arătat În paragraful anterior. Prevalența depresiei și alcoolismului Studiile arată o frecvență crescută a consumului de alcool la bărbați și o frecvență mare a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații cu dependență la alcool au prezentat cel puțin un

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
devenit alcoolic din cauza disperării, marea majoritate a consumatorilor de alcool dezvoltă o depresie secundară, așa cum am arătat În paragraful anterior. Prevalența depresiei și alcoolismului Studiile arată o frecvență crescută a consumului de alcool la bărbați și o frecvență mare a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații cu dependență la alcool au prezentat cel puțin un episod depresiv major pe parcursul vieții, adică o rată de trei ori mai mare decât În populația generală. Depresia printre

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații cu dependență la alcool au prezentat cel puțin un episod depresiv major pe parcursul vieții, adică o rată de trei ori mai mare decât În populația generală. Depresia printre femeile cu dependență la alcool a fost raportată la 48,5%, adică de patru ori mai frecventă decât În populația generală. În clinicile psihiatrice, până la 34% dintre pacienții depresivi recunosc alcoolosmul, În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
printre femeile cu dependență la alcool a fost raportată la 48,5%, adică de patru ori mai frecventă decât În populația generală. În clinicile psihiatrice, până la 34% dintre pacienții depresivi recunosc alcoolosmul, În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
populația generală. În clinicile psihiatrice, până la 34% dintre pacienții depresivi recunosc alcoolosmul, În timp ce 24 - 59% dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
dintre pacienții cu alcoolism au depresie. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului de a dezvolta o formă secundară de alcoolism, determinată de o depresie. Ipoteza că simptomele depresive preced consumul de alcool la femei, În timp ce abuzul etanolic determină depresia la bărbați a fost verificată pe loturi mari de pacienți. S-a constatat că riscul abuzului de alcool la femeile depresive este de 2,6 ori mai mare fsță de femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al consumului este datorat

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
datorat frecvent unei tulburări psihice. La 81% dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu debutul consumului abuziv Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
consumului abuziv Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație, crește riscul comportamentelor suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În recunoașterea și diagnosticul acestei tulburări. Totodată alcoolismul interferă cu complianța la tratament, răspunsul la medicație, crește riscul comportamentelor suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale. Alcoolismul asociat altei tulburări psihice este principalul motiv de reinternare

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
serviciilor medicale − Internări numeroase − Spitalizări Îndelungate − Asistență frecventă În servicii medicale costisitoare (ATI de ex.) Răspunsul la tratament − Disciplină redusă − Răspuns slab la tratament − Risc ridicat de reluare a consumului de alcool sau altă substanță − Risc ridicat de recădere a depresiei − Frecvent reinternare Violența la pacienții depresivi dependenți de alcool Violența și alcoolismul Violența este raportată prin valori ridicate În rândul pacienților depresivi. Există o serie de factori care contribuie la asocierea abuzului de alcool cu violența, indeosebi la bărbați. Efectul

EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]