3,167 matches
-
până în Italia, în vila părăsită unde zace muribundul ars care își rostește povestea de dragoste, unind istoria deșertului cu aceea a războiului și cu povestea infirmeriei improvizate. De la Cairo și de la deșert învață Almâsy inclusiv cum un bărbat pustnic poate deprinde erotica extremă, întrucât maestrul lui Almâsy este deșertul, inclusiv moartea Katherinei în deșert fiind preschimbată în apoteoză. Deșertul este luxuriant, o formă de înflorire maximă, așa explicându-se de ce personajele sunt suculente lăuntric (cu o singură excepție - Geoffrey Clifton, soțul
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
atunci. Jucam în așteptare un fel de țintar cu bețe de chibrituri și conversam despre toate cele, prilej, la urma urmei, să ne cunoaștem. Episodul l-am mai povestit. Aproape un an l-am petrecut cei trei la corectura „Gazetei“, deprinzând îndeletnicirea de corector, azi mai degrabă disprețuită. Nu e fără urmări această disprețuire pentru publicațiile actuale, `mpânzite de erori de tipar, care pe mine unul mă îngrozesc. Potrivit promisiunii făcute, după mai puțin de un an, Paul Georgescu ne-a
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
cu puricii și ploșnițele dezgustătoare din hanurile lor, cu privatele din curte, cu scrisorile lor enorme și cu felul atât de direct în care ți se adresează chiar ție, cititorule, în romanele lor. Dar riscul cel mare este să te deprinzi cu încrederea lor absolută într-un viitor care ție, celui venit de acolo, din viitorul în care credeau ei atât de frumos, îți strânge inima. Dacă ajungi să crezi și tu în el, ca ei, reîntoarcerea acasă ar putea fi
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
aproape inutilizabile. (A-l pastișa pe Borges ar fi un act de la bun început sortit falimentului. Pe de altă parte, a-l imita pe Pessoa ar conduce la comoție intelectuală.) Acestea toate, separat. Darămite împreună ! Doar că nu maniera o deprinde Alex. Leo Șerban de la scriitorii citați. Ci algoritmul. Nicăieri, în Litera din scrisoarea misterioasă, el nu scrie ca Borges ori ca Pessoa. În schimb, nu o dată, se preface că imaginează ca ei. Și mai mult decât atât. Spațiul cărții capătă
Pagini bizare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5055_a_6380]
-
Personal, n-am regrete, chiar dacă prin 1990 - 1992 am arătat o clară simpatie față de ideea monarhică. Îmi dau seama acum că era mai degrabă reflexul de admirație față de un personaj istoric pe care nimicnicia comunistă îl terfelea cu o violență deprinsă din manualele KGB. Ce-a urmat ulterior a dovedit că, din păcate, Mihai I nu se ridică la înălțimea rolului pe care, cu mult prea multă naivitate, ne-am imaginat că și-l poate asuma. Ar fi fost suficient să
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
i le inspirau cuvintele mele. N-am lăsat nimic nelămurit, nici povestea cu pelerinul de la Moscovia, nici pe cea cu cartea lui Mazandarani, nici numărul Fiarei, nici extravaganțele lui Bumeh, nici moartea bărînului Idriss. Aveam nevoie de ochiul unui bijutier, deprins cu falsele străluciri și în stare să distingă autenticul. El însă a răspuns întrebărilor mele prin alte întrebări și mi-a împovărat spaimele cu propriile sale spaime. Sau măcar cu cele ale apropiaților săi. Începuse prin a mă asculta în
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
Inteligență & utopie Simona Vasilache Nu mai miră pe nimeni, această apropiere dintre inteligență și exces. A gîndi înainte, în sensul englezescului thinking ahead, duce, nu o dată, lumea înapoi. Însă, deprinsă cu riscul de-a cădea în utopie, inteligența - cel puțin o parte a ei - luptă pentru dreptul de a conta în cetate. Cale de-o istorie după ce Platon i-a refuzat, tagmei scriitoricești, pomenitul drept, nu e idiot, ca pe
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
în 2002 un studiu critic despre Pădurea spânzuraților) și celelalte comentarii din volum, mi-au adus aminte de primele lecturi de critică literară care mi-au deschis apetitul pentru lectura profesionistă. Recomand Acele puncte lucii... tuturor tinerilor care nu au deprins încă această patimă nobilă.
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
îi mai zic localnicii. A îndrăgit meșteșugul de când n-avea decât 18 ani și l-a învățat bine de tot de la meșterul Mihai Stanca din Moșnița Veche, unul care „lucră ca neamțu’”, spune Costel Seculin despre dascălul de la care a deprins meseria. „La el nu stai locului nici o clipă. Cu meșterul Stanca, munca-i până-n pod, dar te și alegi cu o treabă făcută ca lumea”, mai adaugă el. „Să ai un potcovar priceput și un veterinar bun de partea ta
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
scărița proptită în cabina lucioasă de nuc masiv, lustruită recent, se vedea, și începu, dramatic: " Am să-l pedepsesc! - spuse el tare cu toată hotărîrea, - am să-l pedepsesc, repetă cu încruntare. Preotul întrebase blînd pe cine, el care era deprins cu fideli gata să suporte orice fel de mustrări ori pedepse. Cum pe cine, strigă iar V. și îi făcui semn să vorbească mai încet, întrucît conturbam confesiunile ce se făceau în șoaptă și în secret în jur. Orașul! lăsă
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
etern. ești/ un amnar? ești pe dracu! poate doar el stăpînul satan să mai fie în stare/ să descurce ițele să facă lumină în acest univers nocturn de cuvinte aici” (cum (ibidem). Lipsit de lumina descifratoare a spiritului, poetul se deprinde a traduce, fără dicționar, „texte grele din limbile neîncercate ale întunericului” (ca o familie care se mută). Operație care, să recunoaștem, alcătuiește însăși obligația intimă a poeziei, al cărei țel e să aducă la suprafață tîlcurile unui lexic ce se
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
Una dintre cele mai originale trăsături ale sale mi se pare folosirea jargonului unei familii, cu vocabularul ei special, menit să dezvăluie "secretele" . Cititorul e prins treptat, ca orice nou intrat - prin naștere sau căsătorie - într-o familie, căreia îi deprinde limbajul, îi află poveștile, "și când le afli pe toate ești unul de-al lor". Iar traducerea Danei Crăciun permite la rândul ei, în limba română, această prindere. Vitalitatea și extravaganța, elaborarea, aluziile culturale, iată principalele virtuți ale acestui roman
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
a companiilor membre ale Kaizen Manager Club - care întrunește 22 de companii dintre cele mai performante din punct de vedere economic din România, care practică managementul Kaizen. Scopul acțiunii de la Școala Profesională Germană din Alba Iulia este de a-i deprinde pe elevi și profesori cu tehnica 5S, fiind beneficiari direcți, practicând-o tocmai pentru a crește atașamentul față de locul unde învață, participând direct la locul unde învață, se dezvoltă, cresc, alături de profesori, de părinții care lucrează în fabricile din județul
Elevi, profesori și părinți, efort umăr la umăr pentru comunitate by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50235_a_51560]
-
Falsificarea vieții noastre publice vine, însă, tocmai de acolo de unde noi punem accentul pe ceea ce este trecător și ne dezinteresăm de ce este permanent. Ne-am învățat, adică, să socotim o situație politică după oameni, nu după probleme. Și ne-am deprins să credem că oamenii pot ceva împotriva problemelor, că ei le condiționează, că ei le comandă, când realitatea este exact contrară. Nimeni nu poate face nimic decât supunându-se la realități. Inițiativa le aparține lor. Oamenilor nu le rămâne decât
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9174_a_10499]
-
poetul are grijă să varieze la maximum portanta și materialul metaforic, pînă și ingeniozitatea dovedită de el obosește: „Viața-i făcută din fulgere și cenușă;// A fost un joc al morții drumul meu?/ Dar moartea să se joace nu-i deprinsă;// În giulgiul zîmbetului meu eu mor;// Și lumea e o groapă mare-acum/ În care inima de doruri arsă/ Se surpă;// La vorba lui dorințe noi/ Și crînceneaprindeau rubine/ În întunericul din noi“. Această profuziune figurativă clarifică mai bine decît orice
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
nu le poate naște. La mijloc e amestecul de cinism și vigilență pe care oricine îl capătă din momentul în care realizează că e prins într-o carcasă mediatică ce ajunge să țină loc de realitate. Pe scurt, ne-am deprins să privim cuvintele ca pe o mască al cărei rost e disimularea narcisică. Vorbele mint, iar cei care le vîntură seamănă suspiciune. De aceea, decît un ipocrit cu pretenții de orator mai bine un alexic care tace și face. A
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
primind sarcina de a asista la o dramă tezistă, fie alegând să treacă de o probă a „dumiririi", Doinaș compune cel mai ideologizat articol al său de până la încarcerare. Simbioză între critica estetică și cea „îndrumătoare", studiul arată că autorul deprinsese modul „corect" de a folosi clișeele. Tonul adoptat seamănă, în câteva rânduri, cu acela consacrat de Mihail Novicov sau Traian Șelmaru. Cronicarul dramatic se comportă ca un magistru care îl urechează pe învățăcelul neatent la cerințele ideologice. Titlul și paragraful
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
ziarului România liberă, e inacceptabilă. Cu extremismul și xenofobia nu te poți obișnui, daca aperi valorile democrației. Derapările despre care scrie Petre Mihai Băcanu în editorialul sau țin, în fond, de evoluția firească a unui lider de partid extremist, lider deprins de mai mulți ani cu această obișnuință. Cu cîțiva ani în urmă, mai precis pe vremea cînd în ROMÂNIA MARE erau publicate atacuri antiprezidențiale de cea mai mare gravitate sau liste cu personalități care urmau să fie judecate pentru trădare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
unește pe Caragiale (Ion Luca) și pe Arghezi de neobositul lor exeget. Se produce în mod firesc fenomenul de reflexie intelectuală, criticul regăsindu-și oglindit în fiecare "dublul spiritual". Dacă de la Arghezi își însușește voluptatea îmbinării cuvintelor potrivite, de la Caragiale deprinde "vorba pe d-asupra limpede, dar adîncă la înțeles". Lipsa de ipocrizie și a oricărei atingeri hagiografice se vădește în ipostaza de cerber al autenticității, al adevărului cu firul despicat în patru sau, la nevoie, în patruzeci și patru. Egoismul
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
italienilor trecători prin Moldova, uneori chiar hotărând uciderea acestora, nu doar jefuirea și umilirea lor; tot voievodul este cel care poruncește execuția unui adolescent care trăsese cu arcul mai abil decât stăpânul Moldovei). înțelepciunea și diplomația sa par să fie deprins în mare măsură de sfătuitorii principali (mitropolitul Moldovei, apoi Daniil Sihastrul, Luca Arbore, medicii italieni, diferiți războinici și căpitani de oaste, zugravi și arhitecți etc.). Una din laturile esențiale ale voievodului a fost structura sa de ctitor tendențios de biserici
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
cerșindu-mi un blid de lumină mâine îi strig dar vorbele nu se aud muțenia neagră le înghite - mi-e frică Identitate La marginea marginei respiri aerul îngenuncheat prea multe nuanțe se aprind în lucruri obișnuite le netezești cu nepăsarea deprinsă de atunci de când pasărea albă ți-a sărutat părul în zori risipind ce mai lăsase somnul trucat din visele tale copilărești și a dispărut apoi în văzduh cu propria-ți umbră Matrice Drumul pe care pășeam se arcuia precum o
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
și pistoale. Acum avea boi un bici prăpădit și un butoi gol de o sută de vedre. Cu toate astea era vesel glumea bea noroc să dau cu paharul cu vin toamna de la el am învățat cum de la el am deprins să citesc pe cărțile pe care le împrumuta de la biblioteca satului din căminul cultural unde mai tîrziu într-un an am citit eu 500 de cărți. Curios, în afară de Decameronulnu îmi amintesc niciuna, dar îmi aduc aminte că bunicul meu citea
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
a rendez-vous". Fluieratul lui Lică îi definește, mai mult decât gesturile și vorbele lui, firea de aventurier nonșalant și flușturatic. Relația furtunoasă cu prințesa Maxențiu - alias Ada Razu, femeie frumoasă și bogată, dar de joasă extracție - are pentru simpaticul "trubadur", deprins cu neangajante flirturi de mahala, parfumul unei aventuri inedite, cu perspective de trai ușor și bani mulți. Calculată și ambițioasă, Ada manevrează în perspective de trai ușor și bani mulți. Calculată și ambițioasă, Ada manevrează în schimb, cu un tact
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
mahalaua vieții nu mai există călăi oare cât va trebui așteptat până când vom câștiga dibăcia necesară ca noi înșine să ne devenim propriul călău Ielele nebunele Peste pielea smolită adie un vânt păcătos ca un limbaj poetic ce s-a deprins cu libertinajul în părțile întunecate ale unui vagin înfocat de ce tremuri și te ghemuiești cu bărbia pe genunchi și nu te gândești că poezia aceasta ai fi putut să o scrii chiar tu ielele nebunele nu sunt fâțele din cluburi
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
Într-un montaj care-l amintește pe Musil, cu Trei femei, dar care-ar putea fi foarte bine tempo-ul sacadat al unui roman de azi, intră niște povești mai degrabă tradiționale, "cuminți", ce verifică însă "dogma" vieții de scenă, deprinsă de Ștefan Valeriu alături de Arabela: "virtuozitate și simplicitate sînt două lucruri identice." Farmecul răscrucilor stă în posibilitatea de-a trece pe lîngă ele și, astfel, de-a alege, fără să-ți dai măcar seama, cochetînd mereu cu fleacurile și pierzînd
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]