1,946 matches
-
la „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Săptămâna”, „Viața românească” ș.a. Versurile din Ceasul umbrei trasează liniile generale pentru dezvoltările lirice următoare. Într-o structură tripartită, fiecare grupaj fiind circumscris, cel puțin teoretic, câte unui citat semnificativ (Imaginea răzbunătoare - sub semnul unui descântec akkadian, Dezlegarea de mare - sub cel al unui extras din opera lui Dimitrie Cantemir, Ceasul umbrei - cu un moto din Pascal), se valorifică trimiteri livrești variate, adecvate cu precădere asocierii dominante dintre eros, femeie și mare. Alături de aceasta, o sferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
timp: „Tristele m-alungă spre departe/ și rup din carnea mea cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul cetății, prezent încă în Voievod de stea. De pildă, Șarpele mut are în centru un ceremonial folcloric, un descântec în manieră argheziană, iar în Poem de țară și în Poem cu domnițe se simte o interiorizare a sentimentului patriotic. Proza lui V. este, în anii ’50, net proletcultistă și ilustrativă pentru imperativele vremii. În romanul alcătuit din Valea Fierului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
unele acte magice, rugăciunile, anumite sacrificii pot fi individuale. În schimb pelerinajele, carnavalurile sau riturile politice nu pot fi decât colective); b) corporale sau verbale: după forma de exprimare (În general, riturile implică simultan manifestări corporale și verbale. Totuși, rugăciunile, descântecele, blestemele pot fi numai verbale, iar unele acte magice sau anumite rituri de trecere interzic vorbirea În timpul performării lor); c) de simpatie sau de contagiune: după modul de comunicare (În primele, lucrurile asemănătoare acționează asupra celor cu care seamănă, În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică o inițiativă din partea celui care o practică, și magia preventivă, care este răspunsul la inițiativele venite din afară. Astfel, descântecul „de legat” intră În prima categorie, iar cel „de deochiat” În a doua; b) scopul: magia albă, care urmărește obiective pozitive, fără a face rău nimănui, și magia neagră, pentru care atingerea scopului este sinonimă cu afectarea unui individ sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau dansuri) sau În forme ieșite din comun, care implică tehnici magice complexe, aflate În stăpânirea unor specialiști ai controlării puterilor oculte. Spre exemplu, În cultura folclorică românească, vindecarea se realizează cel mai adesea printr-o combinare de formule incantatorii (descântecul) și practici (simultan) rituale și medicale (consumarea unor infuzii de plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cultura folclorică românească, vindecarea se realizează cel mai adesea printr-o combinare de formule incantatorii (descântecul) și practici (simultan) rituale și medicale (consumarea unor infuzii de plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel care a trimis boala este condamnat la suferințe cumplite). Alteori, descântecul narează istoria bolii și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel care a trimis boala este condamnat la suferințe cumplite). Alteori, descântecul narează istoria bolii și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice (Dumnezeu, Maica Domnului, sfinții, pasărea „albă codalbă”, oamenii mari, boul breaz) care se luptă cu boala sau cu forțele malefice care au
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
clase de texte. Lirica În ansamblu, snoavele, teatrul popular, așa-zisa literatură gnomică, folclorul copiilor, unele subclase ale cântecului epic (jurnalele orale, baladele familiare) sunt neesențiale sub raportul conținutului mitologic, alte clase de texte (legendele, povestirile și cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele ceremoniale de moarte) sunt saturate de mit și, deci, relevante pentru o cercetare din această perspectivă (C. Eretescu, 1976, p. 123). Drept urmare, este greu să susținem că În folclorul românesc se pot identifica mituri autohtone cu existență
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că vânarea cerbului din basmul Harap-Alb este o urmă a tauroboliei din ritul mithraic. Romulus Vulcănescu (1986) va găsi „transimbolizări” ale canibalismului ritualic practicat În vechime pe aceste meleaguri În jocurile de priveghi și va vedea În „omu’ mare” din descântece omul sălbatic, strămoș al pelasgilor, În Făt-Frumos un „musaget” ca Orfeu (pentru că are un fluier vrăjit) și În ciobanul Dobrișan, erou de baladă, „o figură carismatică a ciobanului os de domn”, urmă a unor căpetenii mitice predacice. Toate aceste analogii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
După ce coboară, ceilalți membri Încep să deseneze pe stânci dungi verticale roșii și albe, după care alți tineri se cațără pe cele două stânci, Își crestează venele, lăsând sângele să se prelingă pe suprafața pietrei sacre, iar cei rămași intonează descântece care trebuie să determine pe cangur să se Înmulțească. După acest moment, toți se ung cu ocru roșu și se Întorc acasă. După 104 totemurile „Înfățișate fie sub forma unor obiecte casnice de care s-au folosit strămoșii, fie sub
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
grupului depinzând În largă măsură de credința În puterile lor” 226. Magia neagră utilizează ritualuri ce se deosebesc de la un trib la altul, cu ocazia săvârșirii lor se folosesc diferite obiecte purtate de victimă (brățări, traiste ș.a.), se recurg la descântece, vrăji și blesteme, se trag săgeți vrăjite, din os de om, În partea unde se află jertfa pe care și-au ales-o. Aceluiași scop Îi slujește un os ascuțit, o bucată de lemn sau o suliță În miniatură care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a argilei, ocrului roșu, spălarea cu urină, sau apă În care a fost ținută la macerat scoarța unor anumiți arbori 252. Vracii cunosc proprietățile tămăduitoare ale unui număr mare de plante, pe care le folosesc cu succes, Însoțite uneori de descântece și formule magice. După ce depistează boala sau vraja cu ajutorul unui mic animal mitic, mangata, vraciul recurge la unele descântece pentru impresionarea pacientului, apoi procedează la scoaterea obiectului străin ce a intrat În 251 G.Iaru, op. cit., p. 104-105. 252 Ibidem
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
arbori 252. Vracii cunosc proprietățile tămăduitoare ale unui număr mare de plante, pe care le folosesc cu succes, Însoțite uneori de descântece și formule magice. După ce depistează boala sau vraja cu ajutorul unui mic animal mitic, mangata, vraciul recurge la unele descântece pentru impresionarea pacientului, apoi procedează la scoaterea obiectului străin ce a intrat În 251 G.Iaru, op. cit., p. 104-105. 252 Ibidem, p. 106-107. 119 corp. Autosugestia, telepatia sunt metode recunoscute astăzi de medicina modernă, ele având rădăcini ancestrale 253. Pregătirea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
el folosit la aborigenii Australiei are un sens mai larg. Medicine-man sunt medicii empirici și În această calitate folosesc mijloace materiale pentru vindecarea bolilor și rănilor. Ei sunt și practicieni ai magiei, pentru că vindecă anumite boli prin ritualuri magice și descântece..., ei practică telepatia și hipnotismul de masă” (Cf.H.Matei, op.cit., p. 59). 254 Ibidem, p. 121. 120 Copii imită de multe ori comportamentul adulților, jucându-se zgomotos cu mici bumeranguri sau sulițe de lemn, dar și ca toți cei de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
abceselor, a inflamațiilor pielii, a plăgilor, luxațiilor, fracturilor. Rănile se tratează cu grăsime, cenușă, lapte de mamă, iar pentru hemoroizi se folosește cărbunele de lemn, cenușa din scoarță de copac, pânza de păianjen etc. Toate aceste practici erau Însoțite de descântece. După ceremonialul inițierii tinerilor, aceștia sunt declarați bărbați și se pot căsători. 192 Cum numărul femeilor este mai redus, tinerii se Întrec Între ei În diferite lupte. Căsătoriile se realizează după niște legi foarte severe, iar nerespectarea lor poate aduce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
multe rânduri foi de brusture, așezate cu cozile în sus. Femeia era înveșmântată în brusturi, din cap până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea copiilor, unele descântece erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea copiilor, unele descântece erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun, în fața sobei. Într-o cană cu apă, așezată succesiv pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau legarea iubiților. Pentru vindecarea copiilor, unele descântece erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun, în fața sobei. Într-o cană cu apă, așezată succesiv pe fiecare genunchi și umăr, cum și pe creștet, se stingea câte un cărbune pronunțându-se și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
erau practicate de fiecare gospodină. Astfel, pentru „friguri” copilul era așezat pe un scaun, în fața sobei. Într-o cană cu apă, așezată succesiv pe fiecare genunchi și umăr, cum și pe creștet, se stingea câte un cărbune pronunțându-se și descântecul: „Cum se stinge cărbunele în apă, așa să se stingă răul din corpul lui (se pronunță numele celui bolnav) și să rămână (numele) curat, luminat, ca argintul strecurat, de la Maica Precistă lăsat”. La urmă se dădea celui bolnav să bea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia să bea câte o înghițitură din țuică și să mănânce părți din ceapa descântată. Printr-un alt descântec, se căuta prevenirea unor pagube la păsări: „cernerea puilor”, înainte de a fi dați în curte, cu cloșca. După ce puii erau scoși din ou se puneau într-o sită. Aici erau puse un număr egal de surcele. Deasupra unei oale așezate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]