5,982 matches
-
are cel mai mare impact de transformare culturală, spre deosebire de situațiile în care societatea este dezorganizată sau democratică. Globalizarea va avea prea puține repercursiuni în învățământ, în societățile în care comunitățile locale se bucură de autonomie în raport cu puterea centrală, fie datorată descentralizării, fie datorată incompetenței puterilor publice. A patra ipoteză este următoarea: chiar și atunci când descentralizarea este reală și participarea locală deplină, învățământul poate rămâne identic lui însuși. Trei condiții trebuie să fie reunite pentru ca actorii locali să modifice într-un mod
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dezorganizată sau democratică. Globalizarea va avea prea puține repercursiuni în învățământ, în societățile în care comunitățile locale se bucură de autonomie în raport cu puterea centrală, fie datorată descentralizării, fie datorată incompetenței puterilor publice. A patra ipoteză este următoarea: chiar și atunci când descentralizarea este reală și participarea locală deplină, învățământul poate rămâne identic lui însuși. Trei condiții trebuie să fie reunite pentru ca actorii locali să modifice într-un mod profund școala (conținutul și metodele) trebuie să fie nemulțumiți de starea de fapt; trebuie
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
apanajul profesioniștilor, afirmă McGinn (1997a49), citând marea majoritate a studiilor asupra reformelor întreprinse în Statele Unite în sensul autonomiei instituțiilor care au rămas fără efect asupra filosofiei generale a educației. Explicațiile oferite ulterior de către McGinn (2000) nu neagă faptul că descentralizarea poate antrena o ameliorare a școlii, ci afirmă că ea nu se traduce automat schimbări semnificative în alte domenii decât acelea ale autorității la care aceasta este supusă. Cele mai bune performanțe urmate de o ameliorare sensibilă a rezultatelor școlare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o tradiție democratică solid ancorată vor ști să aleagă elementele globalizării de luat în seamă și să genereze reforma sistemului de învățământ în consecință. 3.2.3. Autonomia școlii și participarea socială Se recunoaște astfel importanța tendinței înspre democratizare și descentralizare în zona guvernării, dar și faptul că în cele din urmă ea este potențial favorabilă direcțiilor contrare înspre o mai mare inegalitate economică, o creștere a globalizării forțelor economice și o creștere a preocupării pentru zona excluderii sociale. În cele mai multe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și cea a consiliului profesoral este mai ales consultativă. Directorul școlii îndeplinește rolul de reprezentant al statului, care se consideră proprietarul școlii. 2. Modelul profesoral este caracterizat prin investirea de putere și responsabilitate profesorilor, în managementul școlii. Totuși, gradul de descentralizare ca și de autonomie este intermediar. Principalul organism decizional este consiliul profesoral, directorul fiind reprezentantul acestuia. 3. Modelul parental pleacă de la premisa că familia este prima și principala responsabilă pentru educația copiilor, de aceea, crezând în spiritul de inițiativă, o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
modul de implicare, permițând experimentarea prin căi alternative. S-a evidențiat faptul că programele pilot trebuie planificate, implementate cu grijă și evaluate amănunțit pentru a asigura rezultate relevante. Literatura de specialitate accentuează de asemenea faptul că trecerea de la centralizare la descentralizare trebuie făcută astfel încât să existe o balanță dinamică între cele două. Procedurile adoptate pentru a încuraja și asigura o largă participare a tuturor părților implicate la variatele nivele administrative până la cel al școlii vor cere clarificarea noilor reguli și responsabilități
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
părților implicate la variatele nivele administrative până la cel al școlii vor cere clarificarea noilor reguli și responsabilități la fiecare nivel administrativ, perfecționarea și redistribuirea personalului didactic și nedidactic precum și restructurarea atentă a organizației. S-a constat că, pe măsură ce procesul de descentralizare se dezvoltă și se accelerează, acele persoane și instituții implicate devin mai competente în a stabili ceea ce doresc să realizeze, alcătuind propriile expertize, în special dacă sunt în situația de a lua decizii în legătură cu problemele semnificative legate de îmbunătățirea educației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să însemne dezvoltarea și afirmarea valorilor locale prin preocuparea, participarea și implicarea în inițiative și acțiuni similare. Caracteristicile localizării sunt existența unei rețele de comunicare locală, adaptarea inițiativelor tehnologice, economice, sociale, politice, culturale și educaționale externe la specificul comunității locale, descentralizarea la nivel comunitar, dezvoltarea culturii tradiționale, satisfacerea nevoilor și așteptărilor comunității, implicarea, colaborarea și suportul local, relevanța și legitimitatea locală, dar și preocuparea pentru nevoile, caracteristicile, normele și etosul școlii. Relația școlii cu celelalte medii educaționale este percepută adesea ca
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Learning, Towards the Learning Society, http//europa.eu.int/ comm/education/doc/official/keydoc/lb-en.pdf 7. *** European Convention, 2003, Draft treaty establishing a Constitution for Europe, Luxembourg Office for Official Publications of the European Communities 8. *** MEC, (2007), Strategia descentralizării învățământului preuniversitar (actualizare martie 2007), http://www.edu.ro/index.php/articles 9. *** MEC, (2007), Strategie postaderare 2007 2013, http://www.edu.ro/ index.php/articles/7737 10. *** MECI, (2009), Raport asupra stării sistemului național de învățământ, București, http://www
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
preconizate de CFSN: la 11 martie, o mare adunare populară răspunde chemării lansate de Societatea Timișoara și ovaționează o Proclamație care e primul program politic autentic al construcției democratice din România. Proclamația enunță principiile fundamentale ale libertății civice neîngrădite, ale descentralizării și controlului reciproc al puterilor independente ale statului, direcțiile de reformare radicală a instituțiilor, care se alătură unui proiect de decomunizare în profunzime a societății prin lustrație. Împrumutat din experiența democrațiilor care renasc pretutindeni în Europa Centrală, și în particular
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de informații suntplasate fără exzitare sub controlul instituțiilor civile ale statului. Din unghiul reconstrucției instituționale, o componentă mult mai importantă decât se percepe deobicei la nivelul mass-media, fascinate de spectacolul Capitalei politice și mondene, este cea a administrației locale. Temna descentralizării, crucială începând cu Proclamația de la Timișoara, e departe de a fi dintre cele mai simple. În timpul administrației Constantinescu s-au făcut unele progrese importante, cum ar fi de exemplu Legea bugetelor locale, sau Ordonanța de Urgență din 1997, referitoare la
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și adoptată totuși exact de aceleași forțe politice în 2001. Prin legea bugetelor locale, administrațiile locale, alese liber începând din 1992, dobândeau în fine și resursele materiale necesare acțiunii lor; prin legea administrației locale, au fost legiferate progrese importante în descentralizare și drepturi esențiale ale minorităților în administrarea propriei comunități. După 2000, în pofida caracterului său profund centralist, PSD (fostl PDSR) a fost nevoit să accepte aceste progrese, dar le-a interpretat în beneficiu propriu, generând fenomenul "baronilor locali" profitori prin mijloace
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a obiectivelor activităților creativ inovative. Stilul de conducere, autoritar, participativ sau o combinare a lor, este practicat în grupurile de cercetare, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Pentru perfecționari ale stilului de conducere se recomandă: a. delegarea de autoritate, b.descentralizarea procesului de decizie, c.conducerea prin excepție, d. conducerea pe bază de obiective, e. climat de încredere. Activitățile creative trebuie să se încadreze în diferite norme, să fie recompensate sau să se stabilească penalități pentru minusuri și când este cazul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și se servi tacticos cu o țagară. - Cică vine un utilaj de la județ să ne curețe asfaltul de baligă și pământ. - Da, că județul n-are altceva de făcut decât să se ocupe de treburile noastre. N-ai auzit de descentralizare? Mai citește și tu ziarele, mai ie-te cu lumea, ce dracu'. - Americanii au găsit leacul cancerului. - Da, că francezii nu-l au, dar nu-l dau în vileag, îl țin numai pentru ei. - Asta nu se există, n-au
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
prin intermediul televiziunii sau internetului. Există, pe de o parte, "video-utopiști" și, pe de altă parte, "video-distopiști"141. Primii consideră că potențialul comunicațional dezlănțuit al societăților contemporane permite o mai directă și mai intensă participare la viața socială, ceea ce duce la descentralizare, mobilizare, interconectare și eliberare de sub controlul birocratic. Cei din urmă apreciază că noile tehnologii mai degrabă extind puterea și influența marilor corporații multinaționale, decat lărgesc marja de libertate a cetățenilor luați individual. Cei care au acces la tehnologiile comunicării sunt
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
445. Pentru a depăși această dificultate identificată de Bouillaud, vom începe prin expunerea unei ipoteze generale propuse inițial de Geoffrey și Pippa Pridham. Acum mai bine de 20 de ani, cei doi cercetători britanici au observat foarte corect fenomene de descentralizare, dar mai ales de centralizare în cadrul partidelor europene 446. Pentru aprofundarea acestei analize, am conceptualizat aceste fenomene care au o incidență în cooperarea din cadrul europartidelor 447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
distincția între partidul de guvernămînt și cel de opoziție, opinia publică. Așadar cadrul partinic național furnizează categoriile analitice pertinente care permit explicarea pozițiilor partidelor naționale. Pe de altă parte, Geoffrey și Pippa Pridham au observat fenomene de centralizare și de descentralizare în sînul europartidelor. Le-am prelucrat ipotezele distingînd în cadrul cooperării partinice transnaționale mecanisme verticale (între grupurile de lucru și conferința liderilor de partid) și mecanisme orizontale centralizate în grupurile de lucru și descentralizate la conferințele liderilor. În plus, accentul pus
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ZI DE DIMINEAȚĂ. LUCRUL CEL MAI LINIȘTITOR ERA CĂ PRECIPITAȚIILE RADIOACTIVE CE CĂZUSERĂ ASUPRA ORAȘULUI ERAU MULT SUB NIVELUL PERICULOS. VUITURILE PUTERNICE DIN STRATURILE SUPERIOARE ALE ATMOSFEREI ÎMPRĂȘTIASERĂ NORUL FATAL. PESTE TOT, CONDUCĂTORII DE GRUP PUNEAU ÎN APLICARE SISTEMUL DE DESCENTRALIZARE A RESPONSABILITĂȚILOR PREVĂZUT PENTRU MENȚINEREA ORDINII. ÎNTOARCEREA ÎN ORAȘUL DE DEASUPRA TREBUIA SĂ SE FACĂ PRIN ELEMENTE SELECȚIONATE DIN CADRUL FIECĂRUI GRUP, ACESTEA URMÂND SĂ REOCUPE TREPTAT LOCUINȚELE ȘI SEDIILE FIRMELOR. ASTFEL, FIECARE GRUP SE ÎMPĂRȚEA ÎN PATRU EȘALOANE, DINTRE CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
lor internă și, când o mână de *** fier miește pentr-un moment toate părțile într-un întreg organic, atunci puterile ce le desfășoară aceste părți ca întreg sunt necalculabil de mari. Exemplul cel mai evident e Germania. Asta-i avantajul descentralizării, a reducerii statului la naturalele sale părți constitutive și la dezvoltarea cât se poate de mare a acestora. Centralizarea pare, dă aparința puterei, e un fel de mizerie splendidă; ea îmbogățește un punt și răpește condițiunile de dezvoltare a celorlalte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
timpul perioadei Republicii Socialiste Iugoslavia, cu referire la așa numitul model de drept socialist (Ajani 1996; Gallo 2001; Gambino 2003). Chiar dacă socialismul iugoslav (Bianchini 1986) s-a diferențiat continuu și progresiv de modelul sovietic, caracterizându-se printr-o mai mare descentralizare și o mai mare respectare a autonomiei locale, în ceea ce privește organizarea justiției, modelul iugoslav se aliniază perfect la așa-numitul model sovietic. Acest model, care începe să circule în țările Europei Centrale și de Sud care au ales socialismul după cel
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
influențele Europei; cea de-a doua este formată din liderii sârbi și muntenegreni care promovau întoarcerea la valorile autentice ale socialismului. În realitate exista o altă chestiune importantă asupra căreia LCY nu căzuse de acord și care se referea la descentralizarea sau centralizarea Iugoslaviei (Goati 2001). În câțiva ani, din cauza acestor divergențe, LCY s-a dizolvat, ajungându-se la evenimentele descrise mai-sus. 119 În realitate, Miloșevici și partidul au fost într-un anume sens constrânși de evenimentele din 1989 să accepte
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
toate elementele constitutive ale marketingului politic 71. În același timp, cercetări aplicate asupra website-urilor politice arată că, paralel cu informarea diferitelor grupuri țintă de votanți, cu sporirea participativității prin interacțiune și mobilizare, cu profesionalismul structurii și designului site-urilor, cu descentralizarea comunicării, partidele politice, și politicienii în general, nu au aprofundat potențialul Internetului în mobilizarea și organizarea simpatizanților. Au văzut în Internet, de cele mai multe ori, doar un vehicul pentru schimbul de informații, decât o modalitate de îmbunătățire a participativității electoratului 72
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării / 268 O politică globală din ce în ce mai ecologistă? / 271 Concluzie Bibliografie / 281 Indice de nume proprii / 313 Indice tematic / 321 Prefață la ediția a treia Asemeni celor anterioare, această a treia ediție își propune să le ofere studenților din ciclul superior și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
autori. Capitolul va extrage apoi din ambele perspective temele care ne vor ajuta la construirea poziției ecologiste în Relațiile Internaționale. Voi face acest lucru prin ceea ce susțin eu că sunt trăsăturile cheie ale politicii ecologiste etica ecocentrică, limitarea dezvoltării și descentralizarea puterii. Împreună, aceste abordări ne dau o explicație a fenomenului de distrugere a naturii de către societățile umane, și creează o bază normativă pentru a împiedica această distrugere și pentru a crea societăți sustenabile. Trebuie să facem mai întâi o diferențiere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mult din esența convingerilor ecologiste. Ceea ce ar fi și foarte neclar din punct de vedere politic, după cum voi arăta mai departe. Mai mult, eu aș spune că mai poate fi identificat un al treilea punct în programul ecologist, și anume descentralizarea. Se discută în prezent dacă acest punct este unul esențial și necesar în politica ecologistă, și de asemenea dacă este derivat din argumentele privitoare la etica ecocentrică și limitarea creșterii, sau poate fi privit ca un principiu ecologist de sine
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]