4,161 matches
-
documentul extraordinar pe care Îl ascunsese, În speranța că Într-o zi cineva Îl va descifra și se va convinge astfel de realitatea unor anumite fapte yoghinice șindubitabil siddhiț, Își dădea seama deci că tocmai atunci acest document a fost descifrat de cineva care, cunoscând sanscrita și yoga, este un romancier care va fi tentat - și ceea ce bineînțeles am făcut - să povestească această Întâmplare extraordinară. Atunci, ca să suprime orice risc de verificare a autenticității povestirii și.e. a lui Zerlendiț - deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Lucian Blaga, Georg Trakl și mai ales Saint-John Perse, la care trimit titlul volumului, formula versetului și unele sintagme sau simboluri. Tehnica citatului autentic sau fals este folosită și în Solilocvii (1989), carte precedată de un preambul în care S. descifrează titlul ales: pentru autor, cuvântul compus din solus și loquor semnifică mai degrabă dialogul interior de tip augustinian decât monologul solitar. Cu un stil criptic, dat de alegorismul uneori excesiv, se urmărește scenariul inițiatic dantesc al drumului parcurs în căutarea
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
eu cu 15 ani mai înainte, fraze pe care le și uitasem. Un gest infinitezimal, năzăreală poate, devenea - după un gol de timp - ceva enorm și esențial. Lui, lumea îi apărea plină de semne ciudate, foarte semnificative, dar greu de descifrat. Era un tip obsesiv, de o gravitate adâncă, atent să nu treacă pe lângă el o esență sau formula cosmosului, poate. Anumite păreri îl frapau, îl perplexau, îl făceau să se gândească multă vreme la un comportament sau la un punct
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
ilustrată”, „Revista politică și literară”, la cotidianul „Seara” (1910-1916), la „Românul”, „Conservatorul”, „Universul” ș.a. A folosit și semnăturile Ascanio, I. Radu. Ca istoric literar, S. a fost animat de o unică pasiune, aceea de a cerceta viața și de a descifra semnificațiile scrierilor lui Mihai Eminescu. Concepută înainte de predarea de către Titu Maiorescu a manuscriselor eminesciene la Biblioteca Academiei Române, lucrarea sa de doctorat ia în discuție doar textele publicate în timpul vieții și în primul deceniu de după moartea poetului. Sunt prezentate în special
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
în Chemarea firii, unde valorizează motivul vânătorilor transformați în cerbi. Tonalitatea imnică e caracteristică, în acest mod fiind elogiate personaje emblematice ale Transilvaniei, precum Horea și Avram Iancu, ori preamărită natura Munților Apuseni. Poetul năzuiește neîncetat să descopere și să descifreze „semne / De pierdute veșnic raiuri”, „umbrele, lumina / Unor sfinte începuturi”, preocupat însă și de performanțele virtuozității în versificație și lexic. Ca folclorist, Ș. s-a manifestat într-o triplă ipostază: de culegător, precum în Folclor din Țara Zarandului (1962, în
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
E. Kretschmer, care recunoaște următoarele patru tipuri: a) tipul picnic, rotund, ciclotim sau sintonic, oscilând între mobilitate și comoditate, prietenos, căruia îi place viața; b) tipul leptosom, slab, cu torace îngust și membre lungi, cu un caracter schizotim greu de descifrat, reținut în sentimente, rece sau timid; cuprinde idealiști abstracți, excentrici retrași, romantici înfocați, dar și fanatici reci, calculați; c) tipul atletic, vânjos, cu predominanța maselor musculare; are un temperament calculat, prevăzător, greoi, este tipul de temperament glischroid, vâscos, epileptoid; d
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
discursului și a politicilor publice. Educația doctrinară a principalilor actori parlamentari și guvernamentali nu poate fi pusă la Îndoială; poziționarea cât mai clară În spectrul politic conferea legitimitate și stimula coeziunea grupărilor. Însă orice generalizare este practic imposibilă fără a descifra paradoxurile, contradicțiile, rupturile, dar și elementele de continuitate din dezvoltări individuale care eludau adesea caracterul partinic. Șeful diplomației românești din momentul proclamării regatului se numără, probabil, printre cele mai frapante exemple. Problema afilierii sale este una exponențială În ceea ce privește ambivalența omului
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
activităților acestuia și toate detaliile privind maniera de lucru precum și calendarul desfășurării activității. Studenții primesc informații despre instituția școlară în care urmează să debuteze ca pacticanți. Practica observatorie. Studenții asistă la activitățile didactice susținute de către mentor și sînt îndrumați să descifreze componentele acestor activități, să consemneze cele observate și să analizeze o lecție după repere date. Analiza documentelor școlare. Practicanții studiază Programe școlare, planificări anuale și planificări calendaristice, manualul școlar, sub îndrumarea mentorului. Realizarea și analizarea lecțiilor. Studenții susțin lecții de
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
zi și din vis a magnificului nicolae, V). Majoritatea textelor proiectează relația dintre nicolae magnificul și dona juana într-un univers erotizat, carnavalesc, orgiastic, cu toată fervoarea și bizareria oniricului. Introducerea tanaticului marchează îndeosebi personajul feminin, în care s-a descifrat o „figură feminină a Poeziei”, ce convertește fiorul tanatic în dorința de a genera text, astfel încât miza supremă a trăirii poetice ajunge să fie textualizarea, adică exorcizarea morții, cu procedeele „unui barochist fantast care amintește, uneori, prin luxurianța imaginilor sale
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
documentaristului. În cursul universitar Scriitori români de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1990) Ț. se oprește la autori ca Alexandru Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Barbu Delavrancea sau George Coșbuc, păstrând aceeași manieră de abordare a istoriei literare, în încercarea de a descifra impactul personalității fiecărui scriitor cu epoca. De o factură cu totul diferită, Interpretarea textului poetic (1997) e un ghid util privitor la istoria unor concepte și orientări literare - de la sociologie la semiotică -, precum și la o serie de repere teoretice pe
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
al lui T., Filosof de închiriat (1980), descrie, în registru factologic, viața de baracă a unor macaragii, în timpul ridicării unei linii de curent electric într-un sat de lângă Craiova. Rolul naratorului-personaj, funcționar convertit la această meserie, ar fi de a descifra mecanismul subtil care ghidează raporturile între oameni, înțelegerea muncii ca sacrificiu. Radiografia aceluiași mediu social va fi continuată în Cheia de contact (1983), pe când cu Tribunalul fiecărui individ (1982) cadrul fusese schimbat: un institut de cercetare, apoi un muzeu al
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
Brâncuși (1980), în care adună pentru prima oară opiniile despre artă ale sculptorului român, concentrate în maxime și aforisme. În două studii ample, care flanchează antologia de texte, eseistul reexaminează relația între teoriile lui Brâncuși și arta sa, interpretează și descifrează, plecând tot de la ideile artistului, complexul sculptural de la Târgu Jiu, considerat „una dintre minunile lumii”. Se adaugă analizele privind creația sculptorului în perioada 1907-1918, incluse în cartea Brâncuși și civilizația imaginii (2001), precum și alte două antologii, una de aforisme - Brâncuși
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
fire poetică, se insinuează câteodată în text. Pornind de la profesorul său D. Popovici, Z. proiectează o viziune recuperatoare asupra operei lui Heliade-Rădulescu, care i-a anunțat pe Al. Macedonski, Tudor Arghezi sau pe Al. A. Philippide. Valoarea de anticipare e descifrată și în caracterul estetic al prozei lui C. Negruzzi ori în aceea a lui B. P. Hasdeu. Alteori criticul abordează analiza comparată, susținută de bogate referințe teoretice moderne, ca atunci când efectuează o lectură polisemică a lui E. A. Poe și I. L
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
de această responsabilitate. Componenta atitudinală a părinților, dominată de tradiții și mentalități exercită cea mai puternică influență asupra conduitei morale a copilului. El percepe nemijlocit reacțiile părinților și le asimilează ca atare. Fiecare familie are un cod valoric. Copiii îl descifrează uimitor de repede șil vor respecta întocmai. Circulația informației în cadrul grupului familial se produce rapid, pe toate canalele, atât în plan vertical cât și în plan orizontal, chiar în familiile cu mai mulți membri. Familia înseamnă totodată căminul, casa în
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
în două categorii, în funcție de poziția lor, și anume, în poziție verticală și îngenunchiate, ultima fiind discutabilă pentru unele exemplare. Cu toate că plastica de tip Dudești prezintă similitudini destul de vizibile cu cea din zonele de la sud de Dunăre, nu putem încă să descifrăm semnificația și mai ales să identificăm utilitatea acesteia. a. Statuete în poziție verticală a. 1. Statuete în poziție verticală, din lut Statuete în poziție verticală, fără steatopigie, neornamentate Modelate într-o manieră mai realistă, figurinele descoperite la Fărcașu de Sus
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
sit se pare că provine și un os gravat, care a fost publicat de L. Zotz (1995). Unica ilustrație prezintă o figură feminină privită din față, însoțită de o antropomorfă din profil, apoi de alte două semne, mai greu de descifrat. Dacă încadrarea cronologică este corectă, atunci avem de-a face cu o piesă deosebită, deoarece gravurile feminine pe os din Gravettian sunt excepționale și nu putem invoca, în acest sens, decât piesa de la Predmosti. Grupa rusă. Marea majoritate a statuetelor
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
ale timpului mitic la Hesiod, 1970), iar despre Sofocle și Euripide - Dimitrie Marmeliuc (1970, 1966), Simina Noica (1967) și Florica Bechet (1995- 1997). O serie de observații referitoare la unele traduceri din Aristofan (1963) face Mihai Nasta, iar Simina Noica descifrează un prolog pindaric (1972), Maria Pârlog analizează timpul și spațiul în elegia lui Properțiu (1981), Liviu Franga urmărește itinerariul idealului poetic al lui Horațiu (1991). În exegeze dedicate romanului latin, Florica Bechet studiază motivul prostiei în Satiriconul lui Petroniu (1989
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
scorburi inundațiile / de altădată nisipul lustruiește oasele înecaților / cine a lăsat pe mal o roată de bicicletă ruginită / aerul e dulce răsucesc ușor între degete ismă și spun / e bine că pe aici va trece curând și factorul poștal / vom descifra împreună adresele peștilor și toată semnificația liniștei” (Timp străvechi și aer dulce). În al doilea rând, teatralitatea: generalizarea animismului conduce la o ambiguizare a relației privitor-privit; subiectul poetic devine, la rându-i, obiect, fiind contemplat în netrucata sa materialitate. De
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
sovietice de ocupație. Debutează cu versuri în 1931, la „Lumea nouă”. Mai e prezent în „Bugeacul”, „Viața Basarabiei”, „România literară”, „Gazeta”, „Gazeta Basarabiei”. Preocupat de parapsihologie, scoate „Revista științelor psihice” (1935- 1936) și scrie câteva broșuri în care încearcă să descifreze fenomenul: Mnemonica sau Arta de-a ne întări memoria (1933), Educarea voinței (1935), Privirea magnetică (1935), Spiritismul practic (1935), Telepatia (1935) ș.a.; a elaborat și un Manual de astrologie (1935). A făcut parte din Societatea Scriitorilor și Publiciștilor din Basarabia
SULACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
la o boală incurabilă , la o dizgrație fizică nu sunt, În principiu, deosebite de cele care apar În legătură cu problemele sexuale, cu decepțiile sentimentale ( În sensul cel mai larg al cuvântului), cu conflictele familiale sau de altă natură. Ceea ce se cere descifrat În asemenea reacții este semnificația pentru „psihologia persoanei” a gestului de suicid, motivația să profundă (chiar abisala). Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție (și În acest sens poate fi considerat că o reacție
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
uman. Ea se construiește astfel pe concepte fundamentale clare și riguros definite, pe argumente testate prin cercetare aplicativă, astfel ca paradigmele sale să capete pertinență și validitate științifică. Armătura umană și științifică a psihiatriei expertale capătă astfel capacitatea de a descifra comportamentul uman aberant ce zădărnicește esența umană, puterea sa de cunoaștere fiind caracteristică timpurilor moderne de viață socială. De aici decurge climatul de lucru al expertului care este medic și nu reprezentant al justiției, deși concluziile sale aparțin justiției. Paternalismul
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
științifică și medicală un nou personaj: psihiatrul. Pentru G. Gusdorf „psihiatrul” este operatorul unei cunoașteri în cadrul căreia propriile sale exigențe mintale preiau ca sarcină de reprezentat elementele mai mult sau mai puțin confuze ale unei „alte realități”. Psihiatrul trebuie să descifreze semnificația alteralității conștiinței bolnavului psihic, în raport cu logica realității. El este chemat să descifreze sensul unei „alte realități umane” plecând de la experiența istorică reprezentată prin idei, teme și valori care reprezintă reperele căutării de sine. Evaluarea „nebuniei” se face în raport cu „normalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei cunoașteri în cadrul căreia propriile sale exigențe mintale preiau ca sarcină de reprezentat elementele mai mult sau mai puțin confuze ale unei „alte realități”. Psihiatrul trebuie să descifreze semnificația alteralității conștiinței bolnavului psihic, în raport cu logica realității. El este chemat să descifreze sensul unei „alte realități umane” plecând de la experiența istorică reprezentată prin idei, teme și valori care reprezintă reperele căutării de sine. Evaluarea „nebuniei” se face în raport cu „normalitatea” ca stare de echilibru sufletesc. Dar dincolo de aspectele pur biologice ale bolilor, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai mult referință psihopatologia antropologică este „timpul trăit” de persoana umană, asupra căreia a insistat în mod deosebit E. Minkowski, preluând teze din filozofia duratei a lui H. Bergson. Psihiatria clinică se interesează de cauzele bolii, pe când psihopatologia caută să descifreze semnificația fenomenului clinic morbid (V.E. von Gebsattel, J. de Ajuriaguerra, A. Weitzsäcker). Răspunsul la întrebările pe care le pune psihopatologia în legătură cu semnificația bolii psihice este dată de metoda fenomenologică (Ed. Husserl) și de analiza existențială (L. Binswanger). Acestea nu urmăresc
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a unei personalități care transformă ceea ce îi este personal și autentic, în aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]