1,961 matches
-
și ale proporționalit]ții? Pentru unii teoreticieni morali (dar nu pentru toți), se pare c] exist] cazuri posibile de folosire a armelor nucleare care s] nu încalce nici una dintre cele dou] cerințe. Așa cum a fost ea pus] în practic], totuși, descurajarea a presupus întotdeauna amenințarea de a folosi focul nuclear în scopul distrugerii intenționate a populației civile, iar această încalc] în mod clar cerință discrimin]rii și aproape sigur pe cea a proporționalit]ții (Finnis et al., 1987, cap. I). Aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
distrugerii intenționate a populației civile, iar această încalc] în mod clar cerință discrimin]rii și aproape sigur pe cea a proporționalit]ții (Finnis et al., 1987, cap. I). Aceast] realitate determin] apariția unor întreb]ri fundamentale legate de moral] și descurajarea nuclear]: depinde descurajarea de ameninț]rile de a folosi arme nucleare în moduri care ar fi imorale? Dac] da, ce ne spune acest lucru despre relația dintre moral] și descurajarea nuclear]? Sunt implicate aici atât aspecte morale, cât și strategice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
populației civile, iar această încalc] în mod clar cerință discrimin]rii și aproape sigur pe cea a proporționalit]ții (Finnis et al., 1987, cap. I). Aceast] realitate determin] apariția unor întreb]ri fundamentale legate de moral] și descurajarea nuclear]: depinde descurajarea de ameninț]rile de a folosi arme nucleare în moduri care ar fi imorale? Dac] da, ce ne spune acest lucru despre relația dintre moral] și descurajarea nuclear]? Sunt implicate aici atât aspecte morale, cât și strategice. S] presupunem c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
determin] apariția unor întreb]ri fundamentale legate de moral] și descurajarea nuclear]: depinde descurajarea de ameninț]rile de a folosi arme nucleare în moduri care ar fi imorale? Dac] da, ce ne spune acest lucru despre relația dintre moral] și descurajarea nuclear]? Sunt implicate aici atât aspecte morale, cât și strategice. S] presupunem c] am ști ce utiliz]ri posibile ale armelor nucleare ar fi acceptabile din punct de vedere moral. Urm]toarea întrebare ar fi dac] aceste utiliz]ri vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea o scar] suficient de larg] astfel încât amenințarea de folosi focul nuclear numai în acele feluri ar putea s] descurajeze efectiv ceea ce intenționeaz] s] descurajeze. Aceasta este o întrebare care ține de strategie. Dat fiind faptul c] toate politicile de descurajare din prezent au amenințat cu uciderea populației civile, precum și faptul c] nu au existat dezbateri serioase în cadrul comunit]ții strategice asupra necesit]ții ameninț]rilor, putem conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prezent au amenințat cu uciderea populației civile, precum și faptul c] nu au existat dezbateri serioase în cadrul comunit]ții strategice asupra necesit]ții ameninț]rilor, putem conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și efectiv] presupune existența unor ameninț]ri care încalc] cerințele lui jus în bello. Argumentul intențiiilor imorale Dac] presupunem c] descurajarea depinde de ameninț]ri cu folosirea armelor nucleare în moduri imorale, ne vom confrunta imediat cu o problem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ameninț]rilor, putem conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și efectiv] presupune existența unor ameninț]ri care încalc] cerințele lui jus în bello. Argumentul intențiiilor imorale Dac] presupunem c] descurajarea depinde de ameninț]ri cu folosirea armelor nucleare în moduri imorale, ne vom confrunta imediat cu o problem] care a generat numeroase discuții în literatura asupra eticii descuraj]rii. Se pare c], pentru a fi credibile, ameninț]rile de acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie sincere - adic] trebuie s] fie susținute de intenția (expresie încet]țenit] în planurile elaborate și în preg]tirile pentru folosirea armelor nucleare) de a le pune în practic] în cazul în care sunt sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sfidate; rezult] de aici c] descurajarea presupune intenția condiționat] de a folosi armele nucleare în moduri imorale. Dac] accept]m și principiul c] este imoral s] intenționezi s] faci ceea ce este imoral (Principiul Intențiilor Imorale), vom ajunge la concluzia c] descurajarea nuclear] este imoral]. Acest argument, pe care îl vom numi Argumentul Intențiilor Imorale, a avut o influent] extem de puternic], mai ales în cercurile teologice unde este acceptat pe scar] larg] urm]torul principiu: caracterul moral al unui act este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui act este determinat în mod esențial de intențiile care definesc natură inerent] a acelui act (Acest principiu este susținut în Finnis et al., 1987). Toate cele trei premise ale argumentului au fost ins] sever criticate. Unii au susținut c] descurajarea poate fi sprijinit] în mod corespunz]tor de ameninț]ri sincere de a folosi armele nucleare numai în moduri acceptabile din punct de vedere moral. Acești critici au propus, de exemplu, strategii de descurajare care elimin] orice intenție de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sever criticate. Unii au susținut c] descurajarea poate fi sprijinit] în mod corespunz]tor de ameninț]ri sincere de a folosi armele nucleare numai în moduri acceptabile din punct de vedere moral. Acești critici au propus, de exemplu, strategii de descurajare care elimin] orice intenție de a r]ni nevinovați și ameninț] numai cu distrugerea obiectivelor militare (vezi, de exemplu, Ramsey, 1968). Aceste propuneri se bazeaz] adesea pe ideea c] descurajarea este parțial garantat] de faptul c] adversarii potențiali nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere moral. Acești critici au propus, de exemplu, strategii de descurajare care elimin] orice intenție de a r]ni nevinovați și ameninț] numai cu distrugerea obiectivelor militare (vezi, de exemplu, Ramsey, 1968). Aceste propuneri se bazeaz] adesea pe ideea c] descurajarea este parțial garantat] de faptul c] adversarii potențiali nu vor fi niciodat] absolut convinși c] renunțarea la acțiuni imorale este sincer] (Kenny, 1985). Aceste strategii „purificate” au fost totuși puternic criticate, motivându-se c] cele mai multe utiliz]ri ale armelor nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inc]lca cerință proporționalit]ții, fie în mod direct, prin efectele imediate asupra populației civile, fie indirect, prin riscul escalad]rii la niveluri de violent] disproporționate. Alți critici ai Argumentului Intențiilor Imorale au susținut, dar nu foarte conving]tor, c] descurajarea este sau ar putea fi bazat] pe ameninț]ri pe care nimeni nu intenționeaz] s] le pun] în aplicare; ea nu ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și Lee, 1986). Alți fie au respins Principiul Intențiilor Imorale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descuraj]rii (Kavka, 1987, capitolele 1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus] descuraj]rii nu se bazeaz] în întregime pe considerații asupra consecințelor, aceasta nu înseamn] c] descurajarea implic] persoane cu intenții imorale (care, în cazul nostru, nu sunt intențiile noastre, de vreme ce noi, ca cet]țeni obișnuiți, nu putem controla folosirea armelor nucleare și deci nu avem nici o intenție legat] de acest aspect). Obiecția adus] descuraj]rii se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
refer], măi degrab], la riscul c], într-o bun] zi, putem fi angajați, prin intermediul acelora pe care ii deleg]m s] implementeze politicile, în acte teroriste de o scar] nemaiîntâlnit] care reprezint] punerea în practic] a ameninț]rilor implicate de descurajare. Mai mult decât atât, riscând o astfel de viitoare acțiune imoral], impunem în mod deliberat unor milioane de oameni riscul morții și al violenței cu scopul de a reduce riscurile care ne ameninț] pe noi înșine. Dac] accept]m c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra consecințelor (sau legat de o alt] datorie, cum ar fi datoria unui stat de a-și proteja cet]tenii). Argumentul împotriva descuraj]rii ar putea fi dep]sit în cazul în care consecințele prev]zute ale renunț]rii la descurajare ar fi mult mai grave decât cele ale conținu]rii practic]rii ei. Deci, chiar dac] credem c] mai conteaz] și altceva în afar] de consecințe, si dac] nu suntem absolutiști, nu vom putea evita analizarea descuraj]rii în lumina
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât cele ale conținu]rii practic]rii ei. Deci, chiar dac] credem c] mai conteaz] și altceva în afar] de consecințe, si dac] nu suntem absolutiști, nu vom putea evita analizarea descuraj]rii în lumina consecințelor prev]zute ale acesteia. Descurajarea și consecințele Se susține de obicei c] abandonarea practicii descuraj]rii ar avea consecințe mult mai grave decât continuarea ei. Acest punct de vedere este totuși departe de adev]r. Pentru a vedea de ce este așa, cred c] ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vom presupune c] un r]zboi implic] atacuri ale ambelor p]rți, una împotriva celeilalte. Termenul „conflict” poate denumi fie un atac sau un r]zboi, în accepțiunea pe care noi o d]m termenului. Obiectivul principal al politicii de descurajare nuclear] este prevenirea pierderii sau compromiterii suveranit]ții și independenței unui stat, în prmul rând prin prevenirea atacurilor îndreptate împotriva acelui stat (atacul este cea mai probabil] cauz] a pierderii independenței unui stat). Dar descurajarea este doar unul dintre mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Obiectivul principal al politicii de descurajare nuclear] este prevenirea pierderii sau compromiterii suveranit]ții și independenței unui stat, în prmul rând prin prevenirea atacurilor îndreptate împotriva acelui stat (atacul este cea mai probabil] cauz] a pierderii independenței unui stat). Dar descurajarea este doar unul dintre mijloacele de reducere a riscului de atac. G]sirea celor mai bune mijloace de prevenire a unui atac depinde de identificarea cauzelor acestuia; prevenirea lui necesit] suprimarea cauzelor, iar un atac poate avea mai multe cauze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui atac. (Presupunem c] este vorba de un atac nedrept.) Dac], pe de alt] parte, amenințarea unui atac este dat] de posibilitatea că adversarul s] loveasc] preventiv de teama de a nu fi atacat primul, atunci încercarea de a face descurajarea și mai conving]toare poate fi contraproductiv]. Propria poziție de descurajare poate fi problemă. De aceea, este necesar că potențialul adversar s] fie asigurat c] intențiile nu sunt agresive. (Admiterea faptului c] preg]tirile militare mai degrab] provoac] decât descurajeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe de alt] parte, amenințarea unui atac este dat] de posibilitatea că adversarul s] loveasc] preventiv de teama de a nu fi atacat primul, atunci încercarea de a face descurajarea și mai conving]toare poate fi contraproductiv]. Propria poziție de descurajare poate fi problemă. De aceea, este necesar că potențialul adversar s] fie asigurat c] intențiile nu sunt agresive. (Admiterea faptului c] preg]tirile militare mai degrab] provoac] decât descurajeaz] atacuri a condus la formularea unor propuneri, mai ales in Europa de Vest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
provoac] decât descurajeaz] atacuri a condus la formularea unor propuneri, mai ales in Europa de Vest, pentru restructurarea forțelor convenționale astfel încât ele s] nu poat] fi folosite pentru operațiuni ofensive.) Exist] și alte cauze posibile ale unui atac pe care politică de descurajare nu le poate combate - de exemplu, atacul prin accident sau ca rezultat al unor forme de erori. Că și în cazul atacului preventiv, practica descuraj]rii poate contribui la exacerbarea riscului de atac cauzat de aceste surse. Nu numai c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu le poate combate - de exemplu, atacul prin accident sau ca rezultat al unor forme de erori. Că și în cazul atacului preventiv, practica descuraj]rii poate contribui la exacerbarea riscului de atac cauzat de aceste surse. Nu numai c] descurajarea nu este singurul mijloc de prevenire a r]zboiului, dar prevenirea r]zboiului nu este singurul obiectiv al unei politici de securitate. Un alt obiectiv ar putea fi reducerea costurilor prev]zute (inclusiv costurile pentru alte persoane decât cet]tenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obiectiv ar putea fi reducerea costurilor prev]zute (inclusiv costurile pentru alte persoane decât cet]tenii propriului stat) ale oric]rui conflict care s-ar putea ivi. Exist] totuși un anatgonism între acest obiectiv și cel al descuraj]rii atacului. Descurajarea funcționeaz] prin creșterea costurilor pentru potențialul atacator. Cu cât este mai probabil ca un atac s] conduc] la un r]zboi costisitor pentru atacator, cu atat acesta va ezita mai mult (toate celelalte fiind egale) s] atace; cu cat aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]r] a crește costurile pentru toate p]rțile implicate. Este necesar] realizarea unui compromis între cele dou] obiective ale reducerii posibilit]ții unui atac și al reducerii pagubelor pe care ambele tabere le vor suferi în cazul unui conflict. Descurajarea soluționeaz] acest compromis acordând mai mult] greutate obiectivului prevenirii atacului. Ideea des întâlnit] potrivit c]reia descurajarea reduce riscul r]zboiului nuclear induce deci în eroare, cu excepția cazului în care prin r]zboi nuclear se înțelege doar atacul nuclear al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]