3,122 matches
-
reconstitui numai eu în minte, brațul meu drept învățat de mic să facă numai cruce va mai învăța oare, mă îmbie și pe mine cu coșul de pâine, îmi întind și eu dulceața pe-o felie, și parcă lumea se destramă în jurul meu, ca, Mai vreau! cere Theo, și Ileana n-apucă să muște din felia pe care abia și-o pregătise pentru sine, i-o întinde lui Theo cu aceeași grijă, să mă îndrăgostesc de Ileana, am mușcat abia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
var nestins, m-a trezit într-un târziu un zgomot înfundat, de perete lovit cu ciocanul și zgâriat cu mistria, mi-am ridicat ochii spre Pantocratorul luminat într-un cerc de lumină și bucăți de culoare se desprindeau de pe perete destrămând brutal imaginea binecunoscută a Pantocratorului, frica îmi paralizează orice gând la mijloc de drum spre cuvânt, aș striga să mă audă, cine e acolo, de aici nu-i pot vedea chipul, e și întuneric în biserica goală, apoi Pantocratorul va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
bate slab lumina albă a lunii de afară, și liniștea adâncă din biserică, uriașul schelet de bârne și scânduri din mijlocul navei, umbrele neclare din jurul meu dau naștere aceleiași usturătoare întrebări, de ce? Și-o albină, bâzâindu-mi foarte aproape de ceafă, destramă brutal amintirea încărcată de neliniști tenebroase a acelei nopți de, știu că nu trebuie să dau cu mâna după ea astfel albina va percepe mișcarea mâinii mele și se va avânta cu acul amenințător spre mine, o las prudent să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
urmă coada femeilor care nu se grăbesc, de ce s-ar grăbi?! timpul și-a pierdut în noaptea asta dreapta măsură, numai părintele se grăbește și murmură învinovățind încetineala femeilor, înfrânat în graba lui de a deschide porțile luminii, șirul se destramă, lumea se amestecă, bărbați, femei, copii într-o totală abolire a diferențelor de orice fel, Ne filmează, aud în jurul meu glasuri, Cine?! E Tudor al lui Petrușan, s-a întors din America, el a fugit pe vremea Iui Ceaușescu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vezi cum se fardează, își dă cu ruj, crema de față, parfumul, nu, când ajungem la parfum și la ciorapii de mătase să te scoată din cameră, aici nu mai e realitate, la piață cu tine! ești în stare să destrami și cea mai banală realitate, s-o pulverizezi până nu mai rămâne nimic din vigoarea suculentă cu care-i înlănțuie pe ceilalți oameni, îmi vreau viața înapoi! femeia o oprește lângă ea pe fetița ce-ar fi vrut să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
am Început școala, Îmi petreceam cele trei ore dintre venirea mea de la școală și sosirea alor mei de la serviciu cu ușa de la apartament larg deschisă. Atunci ființele cleioase se scurgeau pe holul blocului, atrase de goliciunea alb-murdară a pereților. Se destrămau Însă instantaneu, la prima deschidere a ușii de la intrarea În bloc, pentru că stafiile nu pot suferi spațiile deschise, curentul și zgomotul. Dimpotrivă, ceea ce le place lor sunt spațiile insterstițiale, stătute, dintre bulele existențelor individuale. Fac tumbe lente prin aer, lovindu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
ieftine. Stăteam În cada umplută cu apă fierbinte În timp ce el cânta la pianină. ZĂceam În apă cu ochii Închiși și mă Întrebam unde se va rupe povestea. Din ce loc va ceda, În ce punct sensibil va Începe să se destrame. Poate chiar de la pianină, al cărei cântec ne unea și ne despărțea În același timp, chiar În acea secundă ? Ce ar fi putut sta vreodată În calea iubirii noastre ? oricât mă străduiam, nu puteam găsi nimic care să nu mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu alta, mai interesantă, mai confortabilă, diferită, și totuși În esență aceeași. Aveam douăzeci și cinci de ani și nu fusesem niciodată liberă. Însă, unul câte unul, vălurile cădeau. Poveștile se deșirau una după alta. Pe unele le sfâșiasem singură, altele se destrămaseră de la sine. Ciclurile se succedau repede, suficient de des ca eu să-mi dau seama de structura lor. Început - intrigă - desfășurare - punct culminant - deznodământ. Personaje cu aceleași funcții. mecanicitate. Ne naștem cu un generator de povești În cap. Poveștile : mași-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Asta pentru că a moștenit ceva avere de la tatăl ei, pe care a cheltuit-o ajutându-i pe ai săi. — Nu numai atât, adăugă Père Joseph. iqalaq a ajutat mai mulți bătrâni din trib rămași pe drumuri, după ce tribul s-a destrămat. — Ca să Încerce să compenseze nenorocirea pe care a adus-o irochezilor ? Întrebă Jan. Père Joseph se Încruntă. Chiar atunci bătrâna intră În cameră, pășind cu greutate, și se așeză din nou la masă. Avea privirea Adina Dabija 128 pierdută undeva
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de jos, iar fratele său cu partea de sus. Dar amândoi și-au Întregit jumătĂțile de femeie cu oase de focă și de balenă, așa Încât acum erau pe lume două femei. Numai că atunci când au rupt femeia În două au destrămat și suflarea Spiritului PĂmântului, care transformase scoica În femeie. Și atunci totul a Început să se destrame : soarele s-a desprins de lună, apa de pământ și Însuși Spiritul PĂmântului s-a Împărțit În Apingaut și Aijunak, așa cum este și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu oase de focă și de balenă, așa Încât acum erau pe lume două femei. Numai că atunci când au rupt femeia În două au destrămat și suflarea Spiritului PĂmântului, care transformase scoica În femeie. Și atunci totul a Început să se destrame : soarele s-a desprins de lună, apa de pământ și Însuși Spiritul PĂmântului s-a Împărțit În Apingaut și Aijunak, așa cum este și astăzi. Profit de aplauzele spectatorilor ca să ies cât mai discret din sală, pe holul teatrului, unde mi-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și simțisem era forma sufletului, trebuie că această țesătură, dacă o uzezi prea mult, prin toate exercițiile de chintesențializare la care e supus pe pământ - topire, evaporare, condensare și câte or mai fi -, devine atât de subțire Încât se poate destrăma, m-am gândit atunci. Cu cât apa se amestecă mai des cu noroiul, cu atât exercițiul purificării devine mai costisitor pentru materie, astfel Încât, după câteva astfel de cicluri poate să nu mai rămână nimic, ca o țesătură care se slăbește
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Înăntru fărĂ să-mi dau măcar seama. Afară se lăsase deja Întunericul. m-am așezat la birou și am Închis ochii. Am lăsat caruselul din mintea mea să se Învârtă În voie, În timp ce orice sens sau căutare de sens se destrăma ca o bătaie de aripi. Fluidul care venea dinspre angalok spre mine devenise din ce În ce mai greu, aproape palpabil. După câteva respirații adânci, prin care m-am pătruns de el, am intrat Într-o stare de imponderabilitate În care contururile lucrurilor se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
într-o hazardată campanie de lansare a unui film inexistent. Aflat pe punctul de a fi concediat pe nedrept, personajul este însărcinat ultimativ cu organizarea unei conferințe de presă menită să reabiliteze un faimos cuplu marital ce tocmai s-a destrămat punînd în pericol viitorul peliculei în curs de lansare. După secvențele de pregeneric în care sînt trecute în revistă crîmpeie din poveștile de celuloid care au încîntat o țară și le-au făcut renumele, de Răsfățații Americii, apar ,,în scenă
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
San Francisco Chronicle „O operă captivantă.“ — The Atlanta Journal/Constitution „Pe aripile vântului a Japoniei.“ — Edwin O. Reischauer „Dramatic și palpitant.“ — Philadelphia Bulletin În violentele decenii de la sfârșitul secolului al XVI-lea, Imperiul Japonez e pradă haosului, pe când shogunatul se destramă și comandanții armatelor rivale Își dispută supremația. Din fortărețele lor, călugării-războinici, blochează drumul spre capitală; castele sînt distruse, satele jefuite, câmpiile, trecute prin foc. În tot acest dezastru, trei oameni visează să unească națiunea. Pe de o parte, charismaticul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a calendarului solar. JAPONIA CENTRALĂ În secolul al XVI-lea Marea Japoniei (...Ă Muntele Hiei Lacul Biwa (...Ă Râul Kiso Râul Nagara (...Ă Muntele Fuji (...Ă Oceanul Pacific NOTĂ CĂTRE CITITOR Spre mijlocul secolului al XVI-lea, În timp ce shogunatul Ashikaga se destrăma, Japonia a ajuns să semene cu un uriaș câmp de luptă. Condamnații armatelor rivale luptau pentru supremație, dar, dintre ei, trei mari figuri s-au evidențiat, ca meteorii brăzdînd cerul nopții. Acești trei oameni, uniți prin pasiunea lor de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
din spatele lor. — Maimuțoi Încăpățânat! ridică tânărul samurai coada lăncii, lovindu-l pe Hiyoshi În șold. — Au! țipă băiatul, cu glas plângăreț. Era clar că lovitura Îl duruse. Își schimonosi fața și se Îndoi de mijloc, frecându-și șoldul. Grupul se destrămă, pentru a se strânge din nou În jurul lui. — Trândav bun de nimic! răcni omul care-l lovise. Zice că n-are talent și nu vrea să vină la instrucție. Hiyoshi se pomeni În mijlocul unei mulțimi care murmura, acuzându-l de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
aceea, pur și simplu ar fi fost prea multe regrete. Așa că mai scotea Încă o săgeată și o potrivea În coarda arcului. Asculta zbârnâitul corzii iar și iar, părând să-și risipească mânia cu fiecare săgeată. În sfârșit, coarda se destrămă, iar arcul fu gata să se rupă. — Săgeți! Nu mai am săgeți! Mai aduceți-mi! Continuând să strige În urma sa, Nobunaga Începu să ridice și să tragă chiar și săgețile inamice care nu-l nimeriseră și care căzuseră pe coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cincisprezece ani. E cam devreme, nu? — Ei, priviți-i pe tinerii porniți În prima lor campanie. — Și asta e adevărat. Neșovăitori la vârsta de cincisprezece ani, și mai neabătuți la nouăsprezece sau douăzeci, dar la patruzeci, Încep Încet să se destrame. Ei bine, atunci ce se Întâmplă cam pe la vârsta venerabilei bătrâneți? — Când ajungi la cincizeci-șaizeci de ani, ești zăpăcit de-a binelea. — Și la șaptezeci sau optzeci? — Atunci, Începi să uiți că ești zăpăcit. Râseră cu toții. Se părea că ospățul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
parțial esterificați cu alcool metilic. In cursul maturării pe plantă sau în depozit catenele poliuronice din moleculele pectice sunt supuse, în funcție de condiții, acțiunii enzimelor pectolitice (poligalacturonază, pectinmetilesterază, pectintranseliminază etc.) care rup legăturile din mijlocul catenelor, scurtîndu-le. In modul acesta se destramă structurile. In timpul coacerii fructelor în depozit protopectinele se transformă în pectine solubile, la unele specii înregistrîndu- se pierderi. Pectina este o polizaharidă de schelet, care se găsește în pereții celulelor și în straturile intercelulare ale tuturor plantelor, mai ales
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
o asemenea revelație cu vibrări elegiace i-l oferă, bunăoară, neînsemnata floare de păpădie: „Risipite-n ierburi / flori de păpădie / despre voi un cântec / nimenea nu scrie [...]. Prea vă treceți iute / triste flori de scamă / oamenii vă calcă / vântul vă destramă. / Nimenea pe lume / nu vă ia în seamă”. Cel mai frecvent, lirica lui U. se constituie în notații fulgurante, rezultat al renunțării la anecdotic, dar și la compunerea amplă, cu substrat „filosofic”. Atâta câtă există, această filosofie a miracolului se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
luminoși din fața vînturilor care pustiesc.] Stăteau posomoriți pe pieptul ei, aidoma zăpezii de pe munți se făcu părul ei: Slabă și tot mai slabă, plîngînd în suferință, istovita și tot mai istovita, 205 Ea se-ofilea, si Ochii-i luminoși se destrămau, topiți de milă și de dragoste. Și-atuncea ei departe rătăcit-au, în van îi caută: Plîngînd orbită, poticnindu-se, ea îi urma pe stînci și munți, Căpătînd iarăși chip de om din cel de Spectru în chinurile dragostei de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
glasul meu. Ascultați Cuvintele Înțelepciunii, Si astfel stăpîni-veți peste totul; Morală Datorie să vă strunească limba. Dar inimile fie-vă mai tari ca piatra morii cea de jos. Ca să aduceți Umbră lui Enitharmon sub minunatul nostru arbore, Încît să se Destrame Los că fumul și să nu mai fie, 115 Trageți-o-n jos pe Enitharmon la Spectrul lui Urthona, Și lui dați-i domnie peste Los, groaznică umbră. Siliți pe cei săraci cu o Coaja de pîine să trăiască, prin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale lui Belzebút în jurul rădăcinilor copacului lui Urizen; Fiindcă acest Lac este făcut din lacrimile și suspinele și din sudorile de moarte ale celor căzuți Jertfă Legilor lui Urizen, să ude rădăcinile copacului de Taină 257. Ei gíngașele fire le destrăma, apoi le țes din nou în chipurile Sumbrei morți și deznădejdi, și nimeni n-ar putea Scăpa în Veci de Veci, 230 Dacă tu, O, Universală Fire Omenească care-i Un Om, de-a Pururi binecuvîntat Nu ai primi țesutele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
murind prin spitale la aceeași oră și de aceeași boală (p. 330). Cele mai mari atrocități sunt descrise în anchetarea unor foști „tovarăși de drum”, care făceau parte din „lotul Pătrășcanu” (pp. 332-358), iar Marius Oprea, prin publicarea acestor documente, destramă legendele legate de execuția liderului comunist (p. 355). Reabilitarea „grupului Pătrășcanu” îi prilejuiește lui Ceaușescu în 1968 (pp. 365-376) să îl denigreze pe Gheorghiu-Dej pentru însușirea unor sume în valută și să îl înlăture pe Alexandru Drăghici din Comitetul Central
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]