2,337 matches
-
gândiți, presupun, că vina este numai a mea, din cauza înclinației mele spre o gelozie morbidă. — Vina este a mea, răspunse James. — Ba nu, eu port toată vina, sări Lizzie. Eu l-am silit la toate astea, deși știam că le detestă... — Poate că, până la urmă, eu îl cunosc pe James mai bine decât îl cunoști tu, m-am adresat lui Lizzie. E un om pe care nimeni pe lume nu-l poate sili să facă un lucru pe care-l detestă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
detestă... — Poate că, până la urmă, eu îl cunosc pe James mai bine decât îl cunoști tu, m-am adresat lui Lizzie. E un om pe care nimeni pe lume nu-l poate sili să facă un lucru pe care-l detestă. — Nu-i vina lui... Discuția asta nu mă interesează, i-am retezat eu vorba. O puteți continua între voi, în altă parte, și sunt sigur că o să vă facă mare plăcere. — Ți-am spus eu că o să reacționeze în felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sunt produsele sistemului... că dacă nu era sistemul, nu erau persoanele... După ’90 ați încercat să va angajați politic? Am fost membru al Partidului Național Țărănesc până acum vreo doi ani, când nu mai m-am dus, dar nu pentru că detest ideile național-țărăniste, ci pentru că cei care reprezintă astăzi partidul, nu mă reprezintă pe mine... și nu numai atâta, nu reprezintă cauza național-țărănistă. Sunt foști comuniști, sunt acolo ca să facă afaceri în spatele partidului... Am văzut că treaba este răsuflată, e un
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
prisma elementelor specifice comportamentului uman și explică unele aspecte ale comportamentului uman pe bază de motivație generată de premise pe care le-a denumit „teoria X” și „teoria Y”. Principalele premise care stau la baza „teoriei X” sunt: * omul obișnuit detestă în mod inerent munca și, dacă este posibil, o va evita; * decurgând din acesta, rezultă că majoritatea indivizilor organizaționali trebuie controlați, conduși și obligați (chiar prin metode coercitive) să muncească pentru atingerea obiectivelor organizației; * omul obișnuit (mediu) are ambiții relativ
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
prin vrăjile cuvintelor; că celelalte provin din născocirile oamenilor. Pe lângă aceasta făcea adeseori glume împotriva preoților; el le arunca vorbe însoțite de împ unsătura ocărilor; pe monahi îi disprețuia cu deosebire, ca și cum el ar fi jignit de privirea lor. Apoi detesta cam liber slujba ( pe care noi o numim liturghie) și o făcea cu înverșunare prin bârfeli; el căuta să dovedească că părerile lor în legătură cu Dumnezeu sunt greșite. Toate acestea jigneau pe niște oameni foarte conservatori ai slujbelor lor religioase. Căci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
imită cât pot mai bine”. Într-o prezentare a grupului, Mendes a surprins cu o fină intuiție caracterul omogen al mișcării, ca și contradicțiile ei:”n-au existat poeți mai uniți sufletește, dar mai diferiți prin idei și expresie. Toți detestau banalitatea, incoerența ideii, lipsa de corectitudine a cuvântului. A existat o mare divergență între poeții parnasieni. În 1866 apare primul Parnasse contemporaine, culegere de poezii, periodică și antologică, organizată de Xavier de Ricard și Catulle Mandes și închinată lui Gautier
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Mă întrebam ce s-ar întâmpla dacă am trăi într-un matriarhat, un sexism pe dos, dacă am gândi „misandru” (superb termen, el mai că nu există, ce să mai vorbim despre concurența cu „misogin”), lume imaginară pe care o detest la fel de mult ca și pe cea patriarhală și misogină. Și mi-am configurat un mic exercițiu de imaginație. Ce aș scrie eu dacă aș fi misandră, începând desigur cu expresia: „Deși nu sunt misandră”, gândindu-mă la consecințele guvernării țărișoarei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Era o lume în care suferința și sacrificiul erau ridicate la rang de virtute supremă. Plăcerea de orice natură era ilegitimă. Într-o bună tradiție fundamentalistă, familia sănătoasă a comunismului era aceea în care indiferent de cât de mult se detestau doi soți, ei nu puteau divorța decât cu grave consecințe sociale; și, oricât de mult se plăceau doi oameni, ei aproape nu aveau dezlegare să facă legal dragoste decât în scopuri reproductive și doar în interiorul „celulei de bază a societății
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
metaforă, ci o stare de fapt. Stabilitatea se conjuga adesea cu fatalitatea. Sărăcia și presiunea cutumiară au rostul lor în menținerea, cel puțin aparentă, a cuplului. De aici poate deriva și creșterea violenței în familie, menținând împreună oameni care se detestă, nu se despart, dar își macină zilele reciproc. Din când în când, se descarcă pe o țintă mai slabă: copiii. Fiindcă există o rutină despre ceea ce este problemă publică, noi nu discutăm deschis faptul că adeseori sfera privată este un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
vinovați copiii pe care ați acceptat să-i molesteze minerii pentru că au luat foc documentele de la ultimul cat. Nu cred că ar putea fi făcuți răspunzători de transformarea lor în cenușă nici măcar bișnițarii și proxeneții pe care eu nu îi detest mai puțin decât dumneavoastră. La întrebarea cine e totuși vinovat prefer să nu răspund. Știți dumneavoastră cine. Televiziunea ne anunță că mulți dintre acei care au aruncat acum sticle incendiare ar fi fost declasații care au spart nu demult geamurile
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ia drept o binemeritată recompensă a talentelor, aplicației și probității sale. Dar întoarcerile norocului le pune întotdeauna pe seama altora și mai ales pe seama absurdității instituțiilor sociale și politice. El nu învinuiește autoritățile pentru a fi provocat boom-ul, dar le detestă pentru colapsul inevitabil al acestuia", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 430. 906 Ibidem, p. 431. 907 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 652
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
prima ieșire din Baia Mare când am plecat să dau admiterea la facultate. Eram foarte mândru de mine că m-am descurcat fără ajutorul nimănui, fără ajutorul profesorului de medicină veterinară, un mare savant, de altfel, dar pe care atunci îl detestam, aveam falsa impresie că prea se amestecă în viața mea. Nici nu l-am căutat cât am stat în București. Cum el era mare vânător, a venit în toamna aceea în Maramureș să vâneze. Și atunci a aflat și mama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
persoană cunoscută. Dar tocmai aceste lucruri mă împiedică. Am riscat totul, toate comoditățile care țin de viața mea. Și totul numai de dragul acestei meserii. Am făcut-o și mi-o fac cu toată convingerea. Atâta pot. Mai mult nu pot. Detest ignoranța celor de aici. Nu celor de aici vreau să le fiu util. Știu că sunt foarte util acolo, acasă. Cred că o carte în care am spus tot ceea ce am avut de spus este mult mai utilă decât un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
scrie memoriile, și e bine că-l ajuți la procurarea unor date. Am vorbit cu Gheorghr Ivănescu. Lucrează enorm, deși părerea lui privind exodul sud-dunărenilor În Transilvania nu mă convinge. Admir pe profesorul Petru Caraman, care nu se sfiește să deteste oportunismul unor istorici. Păcat că e bolnav, ceea ce Îl Împiedică să scrie. Sunt entuziasmat de Ștefan Bârsănescu. Opera sa În general, dar mai ales aceea pe care o pregătește acum, va fi Într-o zi o bună temelie pentru istoria
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
să devină și o parte a ceea ce veți lăsa în urma dumneavoastră. NATO s-ar mai putea afla în Afganistan timp de mai bine de zece ani, ceea ce va pune la încercare atât răbdarea trupelor aliate, cât și toleranța afganilor, care detestă ca străini înarmați să se agite de colo până colo în țara lor, omorând mult prea des oamenii care nu trebuie. Dumneavoastră vă revine sarcina să păstrați alianța unită și să găsiți o cale de a câștiga. Ați putea folosi
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
a regelui. Norocoasa contesă participa la audiențe, la spectacole, la dineuri, intermedia numiri ori destituiri de demnitari, îl însoțea pe suveran la vânătoare, se amesteca în schimbarea și numirea miniștrilor și altor demnitari. Unii o agreau, o răsfățau, alții o detestau pentru originea modestă și pentru viața libertină, pentru luxul ostentativ, pentru influența mare pe care o avea asupra suveranului. Frecvente comentarii denigratoare veneau, de exemplu, din partea lui Voltaire. Surorile regelui se solidarizau în a o denigra pe doamna du Barry
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
întemeierea unei case de asistență socială cu fonduri "voluntare" de la cei înstăriți. În timp ce poporul o adula, în special mulțimea săracă, descamidos (cei fără cămăși) o supranumea Femeia-zeiță și i se păstra fotografia în case, la loc de cinste, alții o detestau și o subminau. Opozanții și detractorii regimului Perón au acuzat-o pe soția președintelui de folosire frauduloasă a fondurilor statului în interes personal și pentru propaganda în favoarea președintelui. La treizeci și trei de ani, în 1952, prima doamnă a Argentinei s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frumusețe în Grecia antică ce a reprezentat-o pe Aphrodita în statuile lui Praxiteles). De notorietate fiind și un etalon al modei timpului, mulți nobili și-au disputat-o în dueluri. Unii o adorau, alții tânjeau după ea, alții o detestau. Marion a fost și muza creării unor poezii și cărți, printre care Cunună de iubire pentru Marion. Apăsată de tinerețea-i furtunoasă marcată de multe păcate, afectată de șiruri de suferințe, Marion vrea să se retragă la o mânăstire, să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
clipe a fost fericită, simțindu-se în postura curtezanei, doar avea modele în lecturile ei, dar este nevoită să se întoarcă la realitatea umană a partenerilor ei care o răneau mereu. Cu cât îl iubea mai mult, cu atât îl detesta pe Charles, soțul ei. Bucuria i-a fost umbrită de reținerile lui Rodolphe care se străduia să salveze aparențele sociale și să-și apere reputația. În plus, începuse să se cam plictisească de excesele ei sentimentale. Din nou dezamăgită, Emma
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
poate renunța pentru sex la: mâncare, manichiură, cumpărături, mașină, farduri, duș, vacanțe. Dezinhibata autoare elaborează tot felul de topuri, cu sau fără conotații sexuale, într-un limbaj libertin, de bărbați și femei, persoane care-i plac și pe care le detestă, ironizează cântecele vulgare difuzate la TV, își amintește cu drag de experiețele erotice plăcute și cu oroare de cele care au traumatizat-o și au oripilat-o. Bibliografie selectivă Abbott Elisabeth, O istorie a amantelor, traducere de Ștefana Totorcea, Editura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fi realizat cu foarte mult gust, perfect lizibil, poziționat excelent, dar tu nu citești afișe și nici eu. Supermagazinul este aranjat frumos și natural, și toate produsele sunt ușor de văzut și se ajunge ușor la ele, numai că eu detest să cumpăr haine și aș prefera să merg la pescuit. Niciodată n-ai văzut coșurile pentru cumpărături plasate mai bine, dar acum ești cam strâmtorat cu banii, sau din firea ta nu ești genul care să cumperi mai mult de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
voie în ritmul lor, într-o stare care se asemănă cu aceea de semi-transă. Gândiți-vă la implicațiile fenomenului numit de noi ciocnire accidentală, disconfortul pe care îl simt femeile când sunt lovite din greșeală de la spate. În plus, femeile detestă să examineze mărfuri care sunt plasate mai jos de talie, însă din păcate acesta este un spațiu de expunere destul de important în magazine. Nu-i poți cere unei femei să se aplece și să te aștepți să se simtă confortabil
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
fost să-i spun cuiva că problema lui este rezolvată favorabil, dar n-am fost de acord să rezolv cereri care să depășească cadrul legal. Desigur că asta creează uneori nemulțumiri individuale, însă acestea, legea și favoritismul nu trebuie confundate. Detest falsitatea, lenea și urăsc vicleșugul unora de a se sustrage într-un fel sau altul de la muncă și îndatoriri. Iert la jumătate sau total greșeala imediat recunoscută și o amplific pe măsură ce timpul se scurge de la comitere și până la recunoaștere sau
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
dimensiunile culturale atinse de fiecare dintre cei trei convertiți. Din acest punct de vedere, Steinhardt pare a se fi detașat de ceilalți doi, erudiția sa fiind recunoscută în egală măsură de cei care-l iubeau, precum și de cei ce-l detestau. Eseistul devenit monah rămâne, de altfel, una dintre cele mai însemnate personalități culturale contemporane, unul dintre cei mai mari intelectuali români ai veacului al XX-lea. Ceea ce-i leagă, însă, în mod deplin și de netăgăduit pe Steinhardt, Frossard și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Totuși Renan nu se poate împăca cu ideea națiunii strict politice a lui Sieyès. Aceasta lovește prea mult în convingerile sale prin afirmarea exclusivă a suveranității populare, ca și cum Franța nici n-ar fi existat înainte de 1789. Și mai mult încă, detestă viziunea iacobină care ignoră substanța reală a noțiunii de țară și care nu va rezista sfidării pe care i-o aruncă națiunea etnoculturală. Deși n-am putea să demonstrăm aceasta, s-ar părea că Renan și-a orientat gîndirea în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]