280,392 matches
-
unii criteriu de valoare în sine, «optzeciști» apărînd la mulți ani și după sfîrșitul deceniului nouă, e de înțeles gustul polemic al unora dintre optzeciștii notorii de a se dezice de optzecism". Aci introducem o paranteză. Într-adevăr optzecismul a devenit pentru unii un "criteriu de valoare" ( ca să glumim, un fel de ecuson al blugilor specifici, pentru a le evidenția calitatea de lux). Așa cum a devenit, în chip tot atît de intempestiv, și postmodernismul Aflăm de la Mircea A. Diaconu: "Ștefan Stoenescu
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
notorii de a se dezice de optzecism". Aci introducem o paranteză. Într-adevăr optzecismul a devenit pentru unii un "criteriu de valoare" ( ca să glumim, un fel de ecuson al blugilor specifici, pentru a le evidenția calitatea de lux). Așa cum a devenit, în chip tot atît de intempestiv, și postmodernismul Aflăm de la Mircea A. Diaconu: "Ștefan Stoenescu demonstrează convingător, de exemplu, că doar un mănunchi de poeme de Bacovia sau Blaga ar răspunde definiției modernismului în termeni anglo-saxoni". E oare un fapt
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
sensurile lui în, fie pe cele ale lui pentru. Închiderea care se deschide și tot restul modelului noician nu sînt trăsături semantice ale lui întru, ci mai curînd proprietăți ale obiectului pe care prepoziția îl introduce în contextul care a devenit pentru vorbitorii de azi prototipic: cel al discursului religios. Productivitatea unui model paradoxal nu e intrinsecă prepoziției: "Viața întru Domnul" este, din punct de vedere religios, un exemplu de ambivalență mistică, în care căutarea și găsirea se realizează simultan, fără
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
a conotațiilor, e evident că întru cu excepția construcțiilor cu articolul nehotărît și a locuțiunilor tip întru totul este în limba de azi o marcă a limbajului religios, cel mai arhaizant registru al limbii. Sau cel puțin era pînă la a deveni și o marcă a discursului filozofic de descendență noiciană. Proba Internetului funcționează, aducînd dovezi în acest sens: la o căutare cu Google, primele atestări ale prepoziției sînt cam în proporție de 90 , citate din texte religioase: "căzuți întru Hristos", "iubiții
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
care dau "glorie sufletului omenesc". Și îl citează drept pildă pe mitologicul Icar. "Un om rezonabil rămîne cu picioarele pe pămînt, nu își lipește aripi cu ceară și nu zboară spre soare ca să se prăbușească. Dar nebunia lui Icar a devenit simbolul zborului, și nu înțelepciunea celor care au rămas să meargă să moară cu grijă pe pămînt". Același lucru s-ar putea afirma pe de altă parte despre oricine își urmează cu obstinație, cu îndărătnicie, o vocație, reală sau imaginară
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
cinic, zice: spune-mi cine se răscoală - categoria socială, adică, plus eventual vârsta și-ți voi spune ce șansă are răscoala în chestiune. Zis și făcut. La ruși, când cu daravera, fostele pioniere zeloase, constituind prima generație a revoluției izbutite, deveniră cu timpul niște bătrânici apucate încă. Nici un fel de feminitate. Oho, va trebui să vină iar capitalismul Sau comsomoliștii de pe atunci niște prăpădiți de moșnegi, ajunseră niște zurbagii și ei încă. Impotență totală. Bine nu o duseseră ei niciodată, dar
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
ani este, pentru scurtă vreme, elevul Soniei Teodoreanu, la teorie și solfegii. Frecventând, împreună cu părinții, Salonul Doamnei Procopiu, Mihai Mitrea-Celarianu îl cunoaște, printre alți muzicieni români Sivestri, Ioana Nicola, George Georgescu etc. -, pe Marțian Negrea, al cărui discipol (la armonie), devine la vârsta de 12 ani. Concomitent primește lecții particulare de compoziție și forme muzicale de la Mihail Jora - pe atunci epurat politic din rândul cadrelor didactice ale Conservatorului. Tot atunci este acceptat cu dispensă de vârstă la Conservatorul bucureștean. Ulterior își
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
n-am aderat la mode, am aderat la mișcări novatoare cum au fost postserialismul, minimalismul, conceptualismul. Am luptat împotriva ismelor, adică, în momentul în care asemenea curente se transformau în modă eu eram deja departe, le lăsasem în urmă pentru că deveniseră conformisme... Acum, în privința clasicilor, bineînțeles că aș putea vorbi ore întregi despre genialitatea unui Mozart sau a unui Beethoven, a unui Wagner sau a multor altora. Am multe pasiuni. Fac parte dintre acei oameni fericiți, care iubesc mult. Deci iubesc
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
Irak, mi-a revenit de cîteva ori în minte extraordinara carte a eseistului francez. Remarcînd că epoca noastră beneficiază de o informație mai rapidă și mai complexă decît oricare alta din istorie, Revel descoperă paradoxul că această cunoaștere fără frontiere devine inutilă, atunci cînd e vorba de a înțelege și interpreta corect faptele și situațiile de natură politică, economică, socială sau culturală din lumea în care trăim. La originea paradoxului ar sta preeminența ideologicului, adică al acelui mod de gîndire care
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
încă un pariu în rasismul lor: cum că mulțimea care năvălise pe străzi nu se compunea din cetățeni conștienți, ci din niște golani, aceiași care devastau palatele dictatorului, băncile și magazinele. Dintr-un supus perfect la dictatură, poporul irakian a devenit în ochii comentatorilor o adunătură de tîlhari. Ideologia a ieșit din nou învingătoare. Impunînd o realitate mincinoasă. Partea proastă este că ideologia, vorba lui Revel, conduce lumea: nu doar ziariștii ori pacifiștii, dar și destui dintre liderii actuali de pe toate
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
lui Revel, conduce lumea: nu doar ziariștii ori pacifiștii, dar și destui dintre liderii actuali de pe toate continentele iau minciuna drept realitate. Ei sînt antiamericani din naționalism. "Țărișoara mea", exclamă cu gura plină liderii de la Paris sau Ankara. Turcii au devenit brusc îngrijorați de marșul kurzilor spre Kirkuk. După ce n-au permis trupelor americane să le tranziteze țara, spre a ajunge în nordul Irakului, acum, tot ei amenință cu intervenția militară și cer kurzilor să stea în banca lor. Parisul, Berlinul
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
lui Saddam. Toată lumea vrea să profite de pe urma unui război în care doar unii și-au dat viața. Și, pentru ca pretenția să nu pară exorbitantă, apelează încă o dată la ideologie, arătînd cu degetul spre jandarmul mondial care ar fi pe cale să devină SUA. Dar nu e oare același jandarm care i-a salvat de hitlerism și de comunism cu o jumătate de veac în urmă? Asta nu mai e ideologie, e adevăr istoric. Uitat cu desăvîrșire de președinții Chirac și Schröder, de
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
preferate ale autorului) cu accente religioase și elegiace? Lucrurile nu sînt chiar atît de surprinzătoare cum ar putea ele părea la prima vedere. Molière, însuși a mărturisit, la un moment dat, că visul vieții sale a fost acela de a deveni un mare tragedian. Iar un regizor de geniu, Antoine Vitez, a demonstrat, la începutul anilor ’80, că marile comedii ale lui Molière pot fi montate în registru tragic, fără a se schimba nici măcar un cuvînt din textul original. Ceea ce poate
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
vorba vine: cu excepția echipei de la Antena 1 dar și aceasta de-un perfect amatorism , ceilalți au stat frumușel la distanțe convenabile, de unde, într-un urechism tradițional, își dădeau cu părerea despre ce se întâmplă), la superstarurile din studiouri, toată lumea a devenit expertă în Saddam. N-am luat nici o clipă în serios aceste emisiuni, decât ca probă de turnesol: nu pentru ceea ce se întâmpla pe front, ci pentru ceea ce simte și crede românul. Dacă respectivii teleaști nu sunt experți în războaie, ei
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
trecere spre livadă și spre drumul spre Târgoviște, grup statuar ce fusese recuperat, ca și unele coloane, în 1931, din casa astăzi demolată a banului Dumitrache Ghica, de pe Calea Victoriei, sau o coloană de la vechiul palat brâncovenesc din București, care a devenit centrul grădinii de trandafiri. Pe de altă parte însă, modelul dublei colonade de la Vila d^Elchingen se regăsește la Pescheria ( Noua Piață de pește) din Veneția, creația aceluiași arhitect Rupolo, iar ușile loggiei sunt inspirate de vechi modele de la portalul
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
cu competență dar și cu darul rar al conciziei rezumă două secole și jumătate de interes pentru cultura românească în culturile de limbă engleză. Războiul Crimeii a fost probabil momentul în care interesul Albionului pentru această zonă a Europei a devenit pentru prima dată mai considerabil. Acestei perioade i se datorează și prima traducere de poezie românească. Este vorba de volumul de traduceri realizate de Sir Henry E.J. Stanley, reprezentantul Maiestății Sale britanice la Atena și apoi Secretar al Comisiei Britanice
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
de poezie românească enumerarea fiind, fără îndoială, incompletă. Destinată în principal cititorului occidental, Introducerea insistă asupra avatarurilor evoluției poeziei românești în timpul regimului comunist și a dificultăților de exprimare ale poeților în condițiile unui regim de cenzură în care forma esopică devine o tragică formă de rezistență. Ne îndoim totuși că afirmația autorilor cum că numele revistei studențești bucureștene Convingeri comuniste ar fi fost "ironic" este, justificată. Titlul respectiv îmi pare mai degrabă o concesie necesară apariției publicației în condițiile de atunci
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
Potrivit uneia din ele, în loc de-a reprezenta urmarea unui gen de literatură, corpul de texte teoretizante ar anticipa creația. În consecință, în climatul năzdrăvanului postmodernism, conceptul și creația și-ar putea inversa rolurile. În terminologia unui Raymond Federman, critica devine criticfiction, topos al indeterminării, jocului, iluziei, pe cînd creația e apreciată ca un teren al nașterii principiilor teoretice ( surfiction), exhibîndu-și baza doctrinară. Cu grație, lumea se întoarce cu capul în jos Dar să trecem peste momentul acrobatic și să ne
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
nou umanism", care pleacă din chiar convertirea imanenței în transcendență, a neantului în semnificație. Din punctul de vedere, de pildă, al d-lui Livius Ciocârlie, "pariul" postmodernismului este "să dea un nou sens tulburător lipsei de sens. Să înlocuiască sensul devenit vid cu vidul devenit sens". Altfel spus e o recuperare a eșecului artei, fiind reontologizată însăși veriga tragică a "dispariției" acesteia. Sau cu vorbele lui Gianni Vattimo, o transformare a catastrofei creației în însăși "sursa vitalității și supraviețurii" plăsmuirilor sale
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
din chiar convertirea imanenței în transcendență, a neantului în semnificație. Din punctul de vedere, de pildă, al d-lui Livius Ciocârlie, "pariul" postmodernismului este "să dea un nou sens tulburător lipsei de sens. Să înlocuiască sensul devenit vid cu vidul devenit sens". Altfel spus e o recuperare a eșecului artei, fiind reontologizată însăși veriga tragică a "dispariției" acesteia. Sau cu vorbele lui Gianni Vattimo, o transformare a catastrofei creației în însăși "sursa vitalității și supraviețurii" plăsmuirilor sale. Subistoria în care descinde
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
fie comparat cu dispărutul său omolog irakian, Mohammad al Sahaf. Autorii comparației sînt liberalii, iritați că dl Dîncu a afirmat despre PNL că ar fi un partid de buzunar. Ghinionul ministrului e că presa a preluat această comparație, care a devenit și subiect de editoriale. În ROMÂNIA LIBERĂ, Simona Popescu își intitulează editorialul din numărul 3379 "Al-Sahhaf și Al-Dîncu" și e de părere că dl Dîncu a luat notițe "după tehnicile de manipulare în masă ale omologului său irakian". l În
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
de altă parte, a cere oamenilor să vorbească clar nu servește la mare lucru Toată lumea vorbește așa de încet că nu mai înțelegi aproape nimic Iar acum se fac haine așa de înguste, mai ales la talie și șolduri, că devine de-a dreptul neplăcut... Chiar și tinerii s-au schimbat, sînt cu mult mai tineri decît atunci cînd aveam noi vîrsta lor și, pe de altă parte, oamenii de vîrsta mea sînt, cu toții, mult mai bătrîni decît mine. Zilele trecute
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]
-
ultima copertă a romanului său Fetița. Roman care, în spiritul noii poietici enunțate de autor, este o rescriere a capodoperei lui Vladimir Nabokov, Lolita. Trecerea de la gînd la faptă demonstrează că nu este vorba de întrebări retorice. Schițarea unor răspunsuri devine imperios necesară. Cred că rescrierea „în condiții românești" a capodoperelor literaturii universale este un joc provocator, dar riscant. În primul rînd, „orizontul de așteptare" ( Jauss) se mută foarte sus, comparația cu originalele ( axiologic vorbind) devine obligatorie și nu știu cîți
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
întrebări retorice. Schițarea unor răspunsuri devine imperios necesară. Cred că rescrierea „în condiții românești" a capodoperelor literaturii universale este un joc provocator, dar riscant. În primul rînd, „orizontul de așteptare" ( Jauss) se mută foarte sus, comparația cu originalele ( axiologic vorbind) devine obligatorie și nu știu cîți dintre prozatorii români actuali i-ar putea face față. Este adevărat, anunțarea apriorică a modelului oferă o anumită predictibilitate lecturii, cititorul are șansa să achiziționeze cartea într-o oarecare cunoștință de cauză ( cel puțin la
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
pe cei tentați să încerce și rezistența estetică a copiei. În ultimă instanță, pentru rescrierea capodoperelor literaturii universale un autor român trebuie să dețină aprofundate cunoștințe de stilistică și naratologie ( este cazul lui Mihai Zamfir). Altminteri riscul căderii în penibil devine unul greu de trecut cu vederea. În accepțiunea lui Mihai Zamfir ( dedusă din lectura propriului său roman), capodopera devine un soi de subspecie a romanului care ar trebui dezvoltată de romancierii autohtoni. În felul acesta nu vom mai avea romane
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]