14,826 matches
-
Ezitarea sistematică, de zor, e bine sau nu-i bine să acceptăm sau să ne revoltam împotriva neprietenilor neamului românesc. Se dă cu pacifismul prin țărâna, astfel se înghit fără a respira mizeriile oferit de cei ce ne conduc spre dezastru național. Sub pretextul mult hăulit: "plătim pentru păcatele noastre” și având în minte sloganul: “la plăcinte înainte, la război înapoi", destui ortodocși s-au transformat în păcătoși, dușmani ai României. Păcătoși au existat însă în ciuda slăbiciunilor, poporul român a reușit
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
și având în minte sloganul: “la plăcinte înainte, la război înapoi", destui ortodocși s-au transformat în păcătoși, dușmani ai României. Păcătoși au existat însă în ciuda slăbiciunilor, poporul român a reușit să rămână cu fruntea sus, ba chiar a provocat dezastre în tabăra celor ce doreau să "calce" măcar o palmă de pământ românesc! Au lovit de moarte pe cei ce doreau să-i transforme în sclavi! Să nu se uite, ascunși după mască de pacifiști, ca biserică de dinainte și
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
PETICE Tot mai puține petice albastre Pe bolta zdrențuită și străină, Ce și-a pierdut seninul din lumină, Așa se duc și gândurile noastre. Doar câte unu-abia se mai anină De razele înalte dinspre astre, Departe de-ntuneric și dezastre, Unde iubirea, încă, e deplină. Acolo, inima mai fierbe-n lavă, Topită-n ale dorului furnale, Fără vreun pic de zgură sau otravă. E limpede-n potire și pocale Licoarea ce-o sorbim fără zăbavă, Din cupa toamnei-floare și petale
PETICE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384895_a_386224]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR Pe când Eminescu era internat la Sanatorul Oberdoblind din Viena, tatăl lui, Gheorghe Eminovici, la vârsta de 72
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR Pe când Eminescu era internat la Sanatorul Oberdoblind din Viena, tatăl lui, Gheorghe Eminovici, la vârsta de 72 de ani, murea în frig în odaia băieților din Ipotești pe o saltea de paie putrezită din cauza incontenenței urinare, după
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
al doilea, Augustin Z.N.Pop, 1969, editura Academiei; - Augustin Z.N. Pop-Pe urmele lui Mihai Eminescu, 1978, editura Sport -Turism, București; - Ei l-au văzut pe Eminescu- antologie, note și bibliografie de Cristina Crăciun și Victor Crăciun. Referință Bibliografică: Dezastrul din familia EMINOVICILOR / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
Și Ianoș lătrând vesel mă urma adulmecând neîncetat urme până-ntr-o zi când a trecut pe drum o mașină șoferul era beat la volan și l-a ucis pe Ianoș pe mine m-a rănit grav iar Anis... în mijlocul dezastrului a pierit înghițită de neant. Toate s-au întâmplat din vina unui șofer la volan- beat. De atunci caut necurmat să-mi adun bucățelele lipsă din copilăria mutilată încercând să lipesc cap la cap peticele fericite. În van rătăcesc prin
AM AVUT... de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384337_a_385666]
-
întunecate cu vijelii însoțite de fulgere și tunete, ploi torențiale ale căror ape se vor învolbura în râuri furioase, dar asta nu mă îngrozește. Am totuși o senzație stranie... Cerul dă semne că vor urma vremuri tulburi ce vor produce dezastre. - Înseamnă că dușmanul va năvăli din nou peste meleagurile noastre... - Semnele care mi se arată îmi vestesc că o furtună amenință împărăția Contelui. Ceva nu-i în regulă. Se petrece o ciudățenie. Te previn că și noi avem un punct
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
învăluie aceste poezii într-o atmosferă tonică, de echilibru și de armonie. Multe sunt pasteluri impresioniste într-o viziune antropomorfică (Pânza cerului s-a rupt), care, fără a fi copleșitoare prin gravitate, impresionează prin puterea lirică de a sugera un dezastru de proporții cosmice: „Soarele, vulcan erupt,/ Pânza cerului a rupt/ Undeva la asfințit/ și pe boltă s-au ivit// Flăcări, magmă, șiroind/ Și tot cerul înroșind”. Predispoziția pentru pictural apare și în Stăpâna nopții, Lună plină, Buchet pe lună, Sublimă
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
sau popor își are un fel de-a fi într-atât de specific, încât reprezintă o adevărată lume în nemărginita serie (văzută sau nevăzută) a lumilor înconjurătoare. Iată, de pildă, lumea românească postdecembristă ce se constituie în imaginea vie a dezastrului la care se ajunge prin minciună servită în ambalaj democratic, tâlhărie și fapte penale mai ceva ca-n codrii noștri de odinioară, prin impostură, demagogie și trădare națională, pe scurt, printr-un neîntrerupt șir de fapte degradante. Carevasăzică, o societate
LUMEA LUMILOR SAU UNIVERSUL UNIVERSURILOR PARALELE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384463_a_385792]
-
de Albrecht Durer, trebuie să ne imaginăm ce impresie profundă, apocaliptică a făcut asupra credincioșilor în urmă cu cinci sute de ani și să comparăm cu răscolitoarele noastre emoții ce le avem când ne reamintim ciuperca atomică pe cer și dezastrul ei la Nagasaki !! Relevațiile arhaice ale lui Ioan din Patmos, sunt de mult depășite de mintea omenească, rămân să le folosim doar ca simbolurile relelor de care sunt capabili oamenii de pretutindeni, din toate vremurile. Generația mea a trecut și
APOCALIPTICII CAVALERI POSTDECEMBRIŞTI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382516_a_383845]
-
zăpadă, pe care Viscorilă îi spulberă în casele oamenilor, pe copacii verzi și pomii înfloriți, în ochii oamenilor, troienindu-le casele, mașinile, orbindu-i și înghețându-i. Intrară în luptă Vânturile Lățoase care răsturnau mașinile, rupeau crengile pomilor, smulgeau zarzavaturile. Dezastrul luă amploare când intrară-n luptă Ghețienii, care înghețară pe bieții oameni cu săgețile lor de gheață. Dar catastrofa nu se îndeplini decât în momentul când Viscorilă începu să sufle turbat, smulgând acoperișuri, copaci, grădini întregi, apoi Iarna cernu prin
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
noastre se pregătesc de război pentru apărarea libertății terestre, ficțiune globală a drepturilor omului, care se află în permanentă luptă pentru acordarea trebuințelor și aspirațiilor comunităților, interese naționale și sociale, cu rase, neamuri, clase, clici politice, orgolii individuale, neliniști și dezastre produse de impostori și demenți triumfători, desfrâul nerușinat al bogaților și ura săracilor și mișeilor, sfidarea și risipa stăpânilor, și revolta supușilor, limitele morale și gnoseologice ale omului autonom”. Țuțea pleda pentru ordinea creștină care se va putea instala prin
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
Avea dreptate, într-adevăr a lăsat orgolii să-i acapareze mintea, sufocându-i iubirea. Dar, întotdeauna avem posibilitatea unui nou început. Rămâne, să hotărâm! Cu un buchet de trandafiri roșii, cu sufletul pregătit să fie supus la fericire sau la dezastru, a sunat la ușa casei. În prag a apărut Delia, purtând o rochie elegantă de casă. Verdele în combinație cu negrul care sublinia eleganța rochiei o făceau pe Delia să arate splendid. Îl pofti în locuință, emoționată. Casa pregătită de
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINURE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383544_a_384873]
-
din morți . Astfel El, doar numai lucruri bune a adus omenirii căutând s-o elibereze de lucrurile și obiceiurile rele , însă oamenii au fost orbi , cum de altfel sunt atâția și în zilele noastre , și nu caută folosul omenirii , ci dezastru și dispariția ei ca și în Sodoma și Gomora . Puterea pe pământ cât și în univers nu e a omului oricâte arme moderne și ultra moderne ar avea , ci puterea e a Celui care a creat totul în univers , cât
CEL MAI FRUMOS DINTRE OAMENI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383603_a_384932]
-
loc și de-altceva. Nu mă cunoașteti, nu mă știți pe nume, Domiciliez acolo pe-unde trec, Dar, totuși, am și eu un rost pe lume, Să vă colind puțin și-apoi să plec. Sînt lipsuri, mai apar chiar și dezastre, În lumea tristă, plină de nevoi, Eu însă cred în apa mării-albastre Și mă-nfășor într-o perdea de ploi. Nu pregătiți bucate pentru mine, Nu-mi puneți proaspăt așternut pe pat, Căci doar din ușă vă urez de bine
COLINDĂTORUL de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383072_a_384401]
-
ale începutului de septembrie vremea a venit cu rafale de ploi și vânt rece, care mi-au spulberat fragila sănătate. Am căzut la pat cu tot tacâmul unei boli serioase: gât umflat, fierbințeli, expectorații, nas curgător, dureri generalizate. Un adevărat dezastru pentru visele mele școlare care mă bântuiau. Disperarea că nu le mai puteam realiza m-a adus într-o totală stare de ruină fizică. Simțeam cum se apropie termenul visat, iar eu nu pot să onorez cu prezența momentul fast
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
un adevăr, dar atitudinea de resemnare a fost extrem de dăunătoare. Când mai ieșea câte un specialist cu atenționări și propunea măsuri ample pentru combaterea efectelor înfiorătorului monstru natural, invariabil, toți ridicau din umeri, cu zâmbete ironice: de unde bani? Și când dezastrele erau evidente, ca niște eroi, politicienii încălțau cizmele de cauciuc și luau măsuri „ferme” de reparat daunele. Bineînțeles, cu niște costuri uriașe. Dar oamenii aplaudau, pentru că...luau măsuri. După ce trecea catastrofa, lumea iar uita. Și tot așa. Scenariul se repeta
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
Acasa > Literatura > Proza > TRANDAFIRUL SIRENEI-12 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 19-În hăul dezastrului În mai puțin de un minut sosi și Buhăianu. Se miră că ușa restaurantului era deschisă. Presimți că s-a întâmplat ceva, mai ales când auzi melodia tangoului „Trandafirul sirenei”. Scrâșni din dinți: ah, nemernica! Alergă în separeu, unde îi
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
îi încurcă socotelile, dar pot să scormonească rahatul în care era vârât până-n gât. Irina putea dovedi cu „probe” ce învârtea el la restaurant și la Bancă. Dacă erau târâți în scandal și „partenerii” lui, trecuți și pe la „Sirena veselă”, dezastrul era asigurat. Nu mai punem la socoteală dacă ar afla și cei de la „Centru”. Bineînțeles că l-ar fi scuipat imediat, nu mai înainte de a vedea și situația Băncii, pe care o conduce cu onoare. Și el știa care era
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
ultimul meu episod de sictir mai insistent, mi-a răspuns cu-n zămbet suav că eu nu înțeleg nici măcar de ce soarele strălucește, sau cum anume migrează păsările și somonii. Apoi, a mai adăugat El cu voce joasă, mereu vor fi dezastre de tot felul atâta timp cât la mine în curte unul e flămând și altul e beat. STRĂIN SUNT, DOAMNE Străin sunt, Doamne, de pământ Și nici de cer n-am stare Dar ascultai al Tău cuvânt, și-n fața Ta plecat
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
intuia la 1878, în inima unui târg din Valahia, Caragiale, el însuși eminamente un ,,om de presă” al timpului său.- Alexandru Condeescu, critic, istoric literar, eseist, director al MLR I. L. CARAGIALE către Petre Th. Missir, la 26 martie 1907 : „Un dezastru mare ne pîndește - un dezastru incalculabil; și nu văd în toată Europa astăzi pe nimeni care să ne compătimească măcar daco-macedo-românismul în faliment, dar-mi-te să ne dee o mînă de ajutor. Ce am făcut, ce am dres, nu
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
unui târg din Valahia, Caragiale, el însuși eminamente un ,,om de presă” al timpului său.- Alexandru Condeescu, critic, istoric literar, eseist, director al MLR I. L. CARAGIALE către Petre Th. Missir, la 26 martie 1907 : „Un dezastru mare ne pîndește - un dezastru incalculabil; și nu văd în toată Europa astăzi pe nimeni care să ne compătimească măcar daco-macedo-românismul în faliment, dar-mi-te să ne dee o mînă de ajutor. Ce am făcut, ce am dres, nu știu; știu că lumea întreagă
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
„Să nu uităm unicitatea dezastrului A genocidului evreiesc A Șoahului Să nu uităm că tăcerea Este de neiertat Să nu uităm! ZAKHOR!” (Tristan Janco , „Memoriile Șoahului”) Domnule academician Carol Iancu, pe 4 noiembrie 2016 ați fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române și
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
din Parlament. Dacă ăștia ar reveni la Putere, ar însemna să nu mai avem unde pune piciorul pe pămînt românesc, că e proprietate privată. Monarhia este o capcană desuetă! Readucerea trîntorilor posesori de pămînturi și diamante, ar fi un alt dezastru național, suprapus celui postdecembrist. Nicholas este vărul prințului Charles, care și-a permis să aibă „fantezii erotice” cu Transilvania noastră, cumpărînd moșii și sate în Ardeal. Vreun urmaș al fostului monarh va fi rege în România cînd bunicul meu va
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]