5,038 matches
-
antérieure, parce qu'elle reprend le nom " cer " (" ciel "). Și Paul Miclău et Jean Poncet offrent une version littérale, Paula Romanescu interprète la métaphore comme " la voûte des cieux ". podoaba inelului Paul Miclău : ornant l'anneau éternel Jean Poncet : le diamant sur l'anneau Paula Romanescu : la perle de l'anneau La métaphore d'origine se traduit, littéralement, par " l'ornement de l'anneau ". Cet ornement devient, dans la version de Jean Poncet, un " diamant ", et dans la version de Paula
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'anneau éternel Jean Poncet : le diamant sur l'anneau Paula Romanescu : la perle de l'anneau La métaphore d'origine se traduit, littéralement, par " l'ornement de l'anneau ". Cet ornement devient, dans la version de Jean Poncet, un " diamant ", et dans la version de Paula Romanescu, une " perle ". mirajul din zariște Paul Miclău : de l'horizon la merveille Jean Poncet : le mirage à l'horizon Paula Romanescu : le miracle de l'infini, le clair des cieux La figure source
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de ochi asupra limbei și începutului rumânilor, 1832, Soțietatea Filarmonică, 1843, scrisorile către Petrache Poenaru, 1839), precum și articolele despre istoria țării și organizarea statului, aparținând lui Simeon Marcovici și Gr. Pleșoianu. Aici și-au găsit loc și articolele lui Teodor Diamant despre reformele sociale fourieriste. Fără a adera la aripa radicală a grupării care a pregătit revoluția de la 1848, redactorul principal a făcut totuși din C.r. un purtător de cuvânt al celor care cereau înnoiri democratice, invitând pe toată lumea (în
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
care îi interzice reconsiderarea cuvântului scris, îl obligă pe C. la o cizelare mentală aproape desăvârșită a exprimării prozodice, pe care o poartă mult timp în sine, înainte de a o dicta, spre tipărire: „Căci poezia doarme-n suferință,/ Cum doarme diamantul în cărbune”. Ocolind confesiunile exagerate, el tinde spre „recea armonie” desprinsă din cântărirea detașată a fiecărui cuvânt. Dacă în Diafane influențele eminesciene sunt frecvente și vădite, în volumul Din când în când, plictisul, dar și sarcasmul lucid conduc spre Baudelaire
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
Tăria marmorei nepieitoare, / De-i toarcem rostul cu înțelepciune; De nu, ne prăbușim din zbor avântul. / În târâtoarea lui deșertăciune... / Acest demonic șarpe e Cuvântul” (Șarpele cu clopoței). Suferința este convertită în purificare și pusă în slujba frumosului (Cum doarme diamantul...). Sonorități crude și ciudate, armonii intersectate, reprezentări abstracte aruncă punți spre poezia simbolistă (Simbolism de toamnă). Parnasianismul este prezent în tematică, dar cu deosebire în rigoarea clasică a exprimării. Sonetele se rânduiesc într-o originală arhitectonică a tăcerii, în interiorul căreia
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
m-am temut de anonimat și am luat în serios ideea de răscumpărare a fugii mele din țară”, ALA, 1995, 275; Dicț. scriit. rom., I, 641-644; Titu Popescu, Ilie Constantin, antologator și traducător, JL, 1996, 1-4; Daniel Cristea-Enache, „Prințul de diamant”, CC, 1996, 3; Mircea A. Diaconu, Poeți din exil, CL, 1997, 11; Pop, Pagini, 88-93; Gabriel Dimisianu, Epistolar Ilie Constantin, RL, 1998, 33; Dicț. analitic, I, 291-293; Constanța Buzea, Poetul la 60 de ani. Ilie Constantin, RL, 1999, 5; Gheorghe
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
al cerului - / întoarce-te liniștit pe partea cealaltă...// Pentru azi nu mai ai nici o poliță de plătit.” C. comentează cu empatie și aplicație multe cărți ale confraților de generație, precum și ale noilor veniți, situați în consonanță cu promoția „aerului cu diamante”. Pe de o parte, Mahalaua, de azi, pe mâine (2000) cuprinde „poeme trăite” și editate în colaborare cu Dan Mircea Cipariu, de cealaltă, Hotel Urmuz (2000), include articole și recenzii despre Mircea Ivănescu și Gh. Tomozei, dar și despre Mariana
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
bicefală”, prin care petrecerile cuplului (erosul și domesticitatea, bufonadele și automatismele, dorlotările reciproce, ironia iubitoare și, în general, amestecul de giumbușluc și sarcasm) rezumă și temele poeziei. SCRIERI: Ninsoare electrică, București, 1979; 1,2,3 sau..., București, 1980; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și Ion Stratan), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Cruciada întreruptă, București, 1982; Poemele siameze, București, 1983; În așteptarea cometei, București, 1986; Rondul de noapte, București, 1987; Pornind de la un vers, București, 1990; Bătrânețile
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
fanarioților „sub cizma moscalilor”, „nacealnici și pazarnici” (Bârzof), realități de altădată, cu culoarea lor (Bucureștiul vechi, Școala acum 50 de ani, Un bal la Curte în 1827, O călătorie de la București la Iași înainte de 1848), destrămarea averii Dudescului, oameni-idei (Teodor Diamant, Ion Câmpineanu, Nicu Bălcescu). Totul, văzut cu o privire trează, însă nu rece, care „înțelege”, cu o ușoară detașare și umor, uneori cu ironie, că toți aceștia sunt, într-o măsură, și produsul trecutului lor, nu fără a crede însă
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Tablou de familie (în colaborare), București, 1995; Bucla, București, 1999. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, „Șase!”, RL, 1995, 35; Tania Radu, Un debut în grup sau Un fals tablou de familie, LAI, 1995, 39; Dan C. Mihăilescu, La alt aer, alte diamante, „22”, 1995, 45; Alex. Ștefănescu, O parodie a eroismului, RL, 1999, 23; Dan C. Mihăilescu, Eminescu: O tristețe cu ghimpi, „22”, 1999, 50; Angelo Mitchievici, Viața și frizeria ei, TMS, 2000, 3; Gheorghe Grigurcu, Vis și delicatese, RL, 2000, 29
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
tuturor celor Cinci Energii Elementare și organelor asociate acestora. O metodă deosebit de eficientă de folosire a culorii pentru canalizarea energiilor cosmice ale Soarelui, Lunii și planetelor în sistemul uman este folosirea pietrelor prețioase. Pietrele prețioase cum sunt rubinele, smaraldele și diamantele sunt printre cei mai puternici conductori de energie de pe Pământ. Fiind cristale, au capacitatea de a recepționa undele de energie subtile care coboară pe Pământ de la Soare și Lună, stele și planete, și să le transforme cu ajutorul efectului piezoelectric în
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Ca la minune cată la dânsul călătorii. Dar iată că apusul se lumină de-o ploaie, Se lumină, căci raze, sclipiri curgeau șiroaie, Pe șesurile limpezi... ploaia cădea cu soare, Împlind întreaga lume de-o stranie splendoare. Un colb de diamante părea că se lățește În ceață preste lume, de scânteie și crește, Și lacuri și pârâie ardeau sub acea ploaie Încungiurați de arburi, pe ei era văpaie; [Deodată mi se pare] că cerul tot se rumpe În ploi scânteietoare de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vin și vânătă de desfrânare și-a pus cununa unei sânte pe fruntea pătată, cununa virtuții murinde - și la astă nuntă - la care și Satana trebuie să se-mpielițe din nou - a ieșit masca iadului: fățărnicia - și fățărnicia întrupată ești tu. Diamantele ce strălucesc pe fruntea desfrânări încoronate sunt luminile de mormânt a virtuții murinde. 2258 [MIRON-ȘTEFAN] Învi-o, învi-o! De ești Satana îți dau sufletul meu, de ești Dumnezeu îți permit să stingi ființa mea, să nu mai fie. {EminescuOpVIII 241} [TOMA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
TOMA] Eu?... pe tine?... Copil nebun și răsfățat, care n-ai văzut că te-am scos din pustiuri ce se pierd. Să pui purpura pe umerii ce purtau pielea de fiară, să cercuiesc niște creieri uscați c-o coroană de diamante, ca în umbra ființei tale fără scop și fără țintă, fără înțeles, eu să fiu Domnul Moldovei?... Te-am ridicat ca să am de unde să te arunc, pentru ca să te sfarăm ca un sculptor ce sfarmă o marmură proastă. Nimic în trecut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o-mpărăteasă. Oricât de vană este, oricât de, trist e sinul, Oricât de lungă-i noaptea, oricât de lung suspinul... În ceru-i brun și rece ea poseda o steauă Cu razele curate, cu razele de neauă, O stea ca diamantul - ce din nălțimi polare Însenina a mărei unde reci și amare Și mângâia în iarna-i pe asprul rege Nord Și îndulcea în vânturi sălbaticul acord. Acel luceafăr dulce, acel diamant de foc Pieri din ceru-i rece, zbură din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
razele curate, cu razele de neauă, O stea ca diamantul - ce din nălțimi polare Însenina a mărei unde reci și amare Și mângâia în iarna-i pe asprul rege Nord Și îndulcea în vânturi sălbaticul acord. Acel luceafăr dulce, acel diamant de foc Pieri din ceru-i rece, zbură din naltu-i loc. De-atunci pe cer n-apare o altă stea polară, De-atunci mai tristă-i marea, se plânge mai amară, De-atunci mai rece[-i] vântul și iarna e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n înger, femeie și regină, Lucește mai frumoasă, surâde mai senină, Ca o speranță dulce, un dulce mesager Trimis de Domnul Lumei la Domnul unei țeri. În fruntea unei stînce, deasupra unei mări, Mireasa cea frumoasă Domnului unei țări. [POETUL ] Diamant topit în stea, Doamnă peste stele, Ce lumini în țara mea Cerul țării mele, Ce din Nord ai răsărit Peste lumi rebele, Îți cîntăm: Bine-ai venit, Doamnă peste stele! Împărați din Răsărit Pe al lumei mire L-au cătat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mele, Ce din Nord ai răsărit Peste lumi rebele, Îți cîntăm: Bine-ai venit, Doamnă peste stele! Împărați din Răsărit Pe al lumei mire L-au cătat și l-au găsit Când le-a dat de știre Dulcea stea de diamant Plină de iubire Ce vedea pe-al ei amant În al lumei mire POESIS În hăină de imagini cu fruntea visătoare Apar în fața lumei zâmbind cu întristare; Când veselă, când tristă, dar totdeuna jună, {EminescuOpVIII 291} Zâmbirea mea atrage, cântarea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Clopotele suna în zborul cel mare, o gloată multă de norod împluse marea și frumoasa uliță a Toledei. Citadini, gentilomi și lazaroni în amestec își da coate și se îndesa pe ulițe și în piețele publice; toate ferestrele scânteia de diamante, așternute cu bogate stofe și strălucitoare tualete ale frumoaselor și oacheșelor napolitane. Era 19 sept., ziua aniversară a Sântului Ianuarie. Vezuv era în liniște, golful de Ischia se colora de fețe pe jumătate senine, pe jumătate purpură, ce se răsfrângea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cel mai mic interes”, scria Dimitrie Ralet pe la jumătatea secolului al XIX-lea (515, p. 121). Ciubucele „domnești” erau obiecte de lux, „pipe lungi din lemn de iasomie sau de lămâi, ornate cu un muștiuc mare de chihlimbar încrustat cu diamante și acoperit cu o pungă de catifea verde sau albastră brodată cu ciucuri aurii”, cum le descrie Ulysse de Marsillac. „Aceste splendori ale luxului oriental au dispărut aproape de tot”, scrie călătorul francez pe la 1869 (208, p. 105). Sau, într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din cristal și metal argintat, din primele decenii ale secolului al XIX-lea, care a aparținut familiei Ghica, se află în colecția Muzeului de Istorie a Moldovei (256, p. 21). Ienăchiță Văcărescu Șade-n poartă la Dudescu Cu ciubuc de diamant, Capot roșu îmbrăcat, Cu anteriu de atlaz, Moare Doamna [Moruzi] de necaz (284). Astfel suna un cântec din folclorul urban din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cu un veac înainte, fastul oriental din locuințele boierilor români era cam
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
austriac, îi arată lui Ienăchiță Văcărescu „o blană de samur și o tabachere cu berleanturi ce-i dăruise grand-duca al Rusiei [= Pavel, fiul Ecaterinei a II-a]” (196, p. 60). De bună seamă, „berleant” este „numele popular al briliantului”, al diamantului șlefuit, „tăiat cu mai multe fețe”, cum ne asigură Lazăr Șăineanu în dicționarul său. „Am perdut un diamant/ Mai frumos decât berlant”, la Anton Pann. Obiceiul marilor aristocrați ai Europei de a-și face cadou astfel de prețioase tabachere, încrustate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grand-duca al Rusiei [= Pavel, fiul Ecaterinei a II-a]” (196, p. 60). De bună seamă, „berleant” este „numele popular al briliantului”, al diamantului șlefuit, „tăiat cu mai multe fețe”, cum ne asigură Lazăr Șăineanu în dicționarul său. „Am perdut un diamant/ Mai frumos decât berlant”, la Anton Pann. Obiceiul marilor aristocrați ai Europei de a-și face cadou astfel de prețioase tabachere, încrustate cu diamante și rubine, arată de fapt cât de prețios era considerat conținutul tabacherelor în a doua jumătate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tăiat cu mai multe fețe”, cum ne asigură Lazăr Șăineanu în dicționarul său. „Am perdut un diamant/ Mai frumos decât berlant”, la Anton Pann. Obiceiul marilor aristocrați ai Europei de a-și face cadou astfel de prețioase tabachere, încrustate cu diamante și rubine, arată de fapt cât de prețios era considerat conținutul tabacherelor în a doua jumătate a secolului al XVIII- lea. Vezi diverse cutiuțe de tutun pentru prizat din secolele XIX-XX, meșterite din argint, baga, scoică etc., în colecțiile unor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau ca Epurescu decât să fie egali cu românul, făr-a fi capabil de-a avea creierul sau musculatura romînului? ["NIMIC DIN CE E CARACTERIZAT... "] 2264 Nimic din ce e caracterizat nu e adaptabil. Carbonul cristalizat în hexacontetraedri, care se numește diamant nu se adaptează el, ci maistrul politor trebuie să adapteze a[r]hitectura* lui ca să-l facă să răsară cât se poate de curat în fețele și apa sa. Carbonul în formă de cărbune se adaptează la orice uz. C-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]