3,587 matches
-
lui Nicolae Ceaușescu"21. Mult mai interesantă era maniera de rezolvare a problematicii decembriste. Fără a se enunța explicit cauzele revoluției, se propunea o descriere rezumativă despre "situația regimului ceaușist la sfârșitul anului 1989", încheiată cu o rememorare a angoaselor dictatorului: "deși era bine păzit, Ceaușescu trăia mereu cu spaima unui complot"22. Manualul își asuma aprecieri ferme, ca un povestitor autorizat să depună mărturie: Ceaușescu își "surpase (sic!) prestigiul internațional ca urmare a megalomaniei"; "era conștient că dacă ar fi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Albania). Dar peste tot a însemnat cam aceleași lucruri: credite externe, urbanizare, aprovizionare satisfăcătoare, mai puțină teroare politică, investiții culturale majore. Acest "bine" relativ a fost, în același timp, și începutul sfârșitului, pentru că tot atunci apărea o nouă generație de dictatori, autori ai unor alte mari greșeli de administrare. Ele au devenit vizibile abia în deceniul următor, al "crizei" care va întuneca amintirea anilor mai blânzi. Perioada aparentului succes al comunismului a produs și viitorii reprezentanți ai opoziției față de regim. Din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fel de bucurie" (A.G.). Revoluția a cerut un efort special pentru desprinderea de cotidian, mai apăsător pentru adulți decât pentru copii: "eu țin minte, când eram la coadă la carne, a scos cineva un radio. [Se auzea la radio] că dictatorul a plecat sau a fugit, nu știu ce [...]. Toți oamenii stăteau la coadă, în continuare, deși nu s-a mai dat nimic. Și toată lumea spunea să taci din gură, să stai cuminte, la coadă 166 [...]. Și după aia au început să vină
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Editura Humanitas, București, 1995, pp. 157-166. 7 Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL, București, 1998. 8 Ibidem, pp. 92-93. 9 Copiii au apelat la documentarul TV despre judecarea și executarea dictatorului, redifuzat la începutul acelui an. Dar cel mai surprinzător argument adus de ei a fost următorul: "doamna de latină a spus că a fost mai bine pe timpul lui Ceaușescu". 10 Curriculum Național. Programe școlare pentru clasele V-VIII. Aria curriculară
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vectorialității temporale putem vorbi de o focalizare asupra trecutului: toate ritualurile de "înmormîntare" a fostelor sărbători socialiste, de "rebotezare" a străzilor cu etichete internaționalist-comuniste, de demolare a statuilor leniniste, precum și centrarea asupra misterelor revoluției, arhivelor securității, istoriei secrete a familiei dictatorului (casele, conturile în bancă, studiile etc.). ii) Începînd însă cu 1991 apare o anumită saturație sau indiferență mediatică datorată liberalizării prețurilor, crizei econo-mice generalizate. Presa se orientează mai mult spre prezent: încearcă să explice tendințele și modelele tranziției, să reflecteze
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mergeau din plin, Suveranul României dădea impresia că se interesează mai mult de croiala uniformelor sale sclipitoare, decât de mobilizarea necesară a armatei. În acele vremuri, țara avea nevoie de un monarh luminat, dar ea avea în fruntea ei un dictator de operetă, care amintea neplăcut de domnitori și pașii ocupației turcești”. Șirul vizitelor oficiale efectuate de Carol în capitalele principalelor democrații occidentale (Londra, 15-18 noiembrie 1938; Bruxelles, 19 noiembrie 1938; Paris, 20-21 noiembrie 1938) s-a încheiat cu una „particulară
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
își declină aspirația de-a atrage Grecia în sfera de influență a Italiei, însă cu anexarea Epirului (nord-vestul Greciei), a Insulelor Ionice, Korfu și să ocupe Salonicul „indiferent dacă-i place sau nu Führer-ului”. A doua zi (15 octombrie 1940), dictatorul italian a convocat Consiliul de Război, la care a participat ministrul de Externe, ginerele său, contele Galleazo Ciano, ministrul de Război mareșalul Badoglio, generalul Soddu, subsecretar al ministrului de Război, generalul Roatta, subșef al Statului Major al Armatei de Uscat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
planul de a se ataca Grecia pe 26 octombrie 1940, fără ca în prealabil să se consulte cu Hitler. Obiecțiile lui Badoglio, că cele 10 divizii italiene sunt insuficiente pentru o victorie sigură contra Greciei, nu sunt luate în considerație de dictatorul italian. Din teama de fi nu contrazis și silit să contramandeze acțiunea armată contra Atenei, totuși, Mussolini îl anunță pe Füher la 19 octombrie 1940. Prin diverse subterfugii, scrisoarea parvine târziu la Berlin, pe 24 octombrie 1940, când deja armatele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să mă condamnați că nu am primit asigurări că se va reconstitui ceea ce ați mutilat atât de groaznic?” De pierderea celor „trei granițe etnice”, nu trebuie exonerat nici Carol al II-lea care prin rolul și „cu lăcomia lui de dictator și în același timp cu o lașitate incompatibilă cu răspunderea”, prin rușinosul regim impus reușise să compromită și instituția Regalității a cărei menire era de a asigura echilibrul în stat. Circumstanțele politice interne, cât și cele internaționale, de la sfârșitul anilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și un călăreț foarte priceput. Cariera sa a început după războiul civil, în timpul dictaturii lui Sylla, care l-a prigonit pe Caesar. De aceea a plecat în Asia, unde și-a desăvârșit educația în ale războiului și diplomației. După moartea dictatorului Sylla, Caesar se apropie de Pompeius, fiind ales questor în anul 68 î.Hr. Popularitatea i-a crescut din ce în ce mai mult, dar a crescut și ambiția sa. De aceea s a implicat în disputele și intrigile de la Roma, dovedind reale calități de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
grindină, caniculă. Dar nici o năpastă nu se compară cu năpasta năpastelor: cu molima care ne macină sănătatea și viața: conducerea actuală. Un tânăr om politic spunea nu demult, că președintele nostru este cel mai mare accident istoric cunoscut vreodată. Amintirea dictatorului Ceaușescu și a consoartei sale, s-au estompat demult în ceață. Cel puțin, de abia acum se vede, că ei aveau ca țel, bunăstarea materială a omului, condiții decente de locuit și un serviciu pe toată viața. Dar aceștia de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bântuie peste tot. Șanse? Niciuna. Născuți pentru chin și disperare. Hotărârile conducătorilor țin câteva zile. Ba e laie, ba e bălaie. Azi dăm o lege, mâine o abrogăm, că doar tot noi am promulgat-o. „Legea sunt eu!" - spunea un dictator devenit celebru. „Partidul sunt eu". „Guvernul sunt eu". România sunt eu". Dumnezeu sunt eu" - auzi ca un ecou, glasul iubitului președinte care, privinduse în oglindă, râde el însuși de prostia celor care-l ascultă. Și când un om se crede
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o desființăm și dăm alta mai rea, mai asupritoare. Să vă săturați, na! Nu vă convine așa, lasă că am eu grijă să vă convină altminteri. Din cumpănă-n cumpănă, din rău în mai rău, șontâc-șontâc, ne târâm sub cizma dictatorului, care confundă țara, cu domeniul primit moștenire de la bunică- su, din satul său de baștină. „Ăsta ne mănâncă fripți pe toți!" - auzi pe câte o gospodină, care-și stuche iute în sân și face cruci mici și rapide, când vine
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dobitoc, ce înseamnă vot responsabil, abia atunci merită javra legată cu lanțuri. Băshinescu Vodă merită să ajungă "colega" de celulă cu Bercea Mondialu, iar țiganul să fie umflat zilnic cu afrodiziace pentru a-i fi stimulat interesul erotic pentru ultimul dictator." Sper că nu vă deranjez prea mult dacă mai preiau un comentariu din cele câteva zeci: „Vampuso de la FBI : O, ce veste miiinunatăăăă! Era să dau fuga în colț la nonstop și să cumpăr cu ultimii bani, o sticlă de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu referire la aceste evenimente, pe când în Jurnal notează veștile din interiorul culiselor: "Cam o mie poate mai mult de muncitori de la Steagul Roșu (fabrică de camioane și tractoare) au manifestat îndreptându-se în coloană spre centrul orașului, scandând: "Jos dictatorul, jos mișeii, vrem pâine!" Li s-au alăturat mii de trecători. Au devastat centrul regional de partid și Primăria, aruncând dosare, scaune, mașini de scris pe ferestre, apoi au dat foc în piața mare la pancartele, portretele, drapelurile pe care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
adeseori în analizele regimului ca un simbol a ceea ce a fost și nu ar trebui repetat, deoarece regimul impus ignoră și respinge libertatea, instaurează o ordine fundamentată de privațiune și pasivitate umană. Părerea autoarei că țara este condusă de un dictator absolut este împărtășită și de Marius Oprea: " și-a impus cultul personalității, exercitându-și puterea prin intermediul aparatului de partid și al Securității și conferindu-i, tocmai pentru a-i demasca adevărata natură, trăsăturile unui naționalism de operetă. În fond, România
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fond, România anilor '80 nu era esențial diferită de România anilor '50, când consilierii sovietici comandau peste tot [...]. Avuția națională a României se risipea în aceeași măsură, dar de astă dată nu în folosul Moscovei, ci al proiectelor megalomanice ale dictatorului Ceaușescu, pe baze ideologice nediferențiate fundamental de cele anterioare"245. Ceaușescu politizează instituțiile de învățământ pentru a schimba comportamentul populației. Încă din etapa preșcolară, copiii devin șoimi ai patriei, apoi pionieri și uteciști: continuitatea liniei partidului este asigurată de la vârste
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
succesul și traducerea în franceză. Numai că reinventează istoria cărții. Din punctul lui de vedere, zarva nu o declanșează partidul, ci o categorie la care nimeni nu se așteaptă: preoțimea. Dar nu preoții dețin puterea anilor 50', nu ei sunt dictatorii societății, nu ei adoptă legi împotriva intelectualității și nici nu au competența de a interzice sau cenzura o carte. Un scandal și mai mare este stârnit odată cu acuza de plagiat în volumul trei al romanului Incognito la care Eugen Barbu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
718. Deși era naționalist, Gheorghiu-Dej știa că nu poate avea succes decît dacă păstrează relații strînse cu Moscova. Pe 30 august, "Agerpres" a publicat un articol dedicat aniversării a 8 ani de la eliberarea României de sub fascism, în care meritul răsturnării dictatorilor fasciști era atribuit Armatei Sovietice 719. Și în noua Constituție, adoptată pe 24 septembrie, se recunoștea rolul jucat de Moscova în instituirea noului stat democratic. Menirea acestui document era să călăuzească România, prin perioada de tranziție, către socialism, cînd avea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
științifice cu SUA1326. Și presa americană promova vizita ce se apropia. "The Christian Science Monitor" numea România "o țară a ușilor deschise"1327. The U.S. News and World Report sugera că la sosirea în România, Nixon va "da peste un dictator zîmbitor și un popor surprins și încîntat"1328. În vederea pregătirii pentru vizita lui Nixon în România, Kissinger s-a întîlnit cu doi specialiști în probleme românești: profesorul de științe economice John Montias, de la Yale și profesorul de istorie Stephen Fischer-Galați
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adopta, în politica externă, acele atitudini independente, Ceaușescu ar fi primit mai întîi aprobarea Moscovei,2393 iar Hamos califica tratamentul aplicat de către acest regim minorității maghiare prin termenii "povești de groază" și îndemna Congresul să nu-l mai tolereze pe "dictatorul brutal" Nicolae Ceaușescu 2394. Deși reprezentanții Comisiei pentru Helsinki și ai organizației Christian Response International împărtășeau vederile lui Hamos și Pilon, ei preferau mai curînd suspendarea Clauzei decît revocarea ei, pentru a determina schimbările dorite 2395. La două zile după
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceea ministru al Tineretului. În raportul său, profesorul Mazilu făcea o critică acerbă a regimului Ceaușescu. Iată una din frazele sale: "în România este cultivat în continuu un singur lider, un singur nume, cu insistență, pînă la exasperare acela al dictatorului". Conducerea de la București a interzis atît scoaterea raportului din țară, cît și plecarea lui Mazilu peste hotare. Raportul a ajuns, însă, în Occident, în iulie 1989 și a fost înaintat Națiunilor Unite 2552. În urma publicării acestuia, Bucureștiul a reacționat prompt
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comune. Oamenii înduraseră hărțuielile, arestul, încarcerarea, foametea și frigul, dar nu puteau tolera crima. Cînd Securitatea a deschis focul asupra românilor din Timișoara, ucigînd femei și copii, poporul nu a mai avut decît o singură soluție: să-l înlăture pe dictatorul pe care-l ura. Moartea lui Ceaușescu era, pentru cei mai mulți, necesară, întrucît era garanția că acesta nu mai putea ucide niciodată bărbați, femei și copii români. Moartea lui Ceaușescu nu a pus capăt luptelor, dar le-a redus în intensitate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai deprimantă dintre ele fiind moartea lui Corneliu Bogdan, pe 1 ianuarie 19902581. Fostul ambasador al României în Statele Unite căzuse în dizgrația lui Ceaușescu, în 1982, și nu s-a mai impus, din punct de vedere politic, decît după moartea dictatorului. Guvernul provizoriu l-a învestit imediat în funcția de adjunct al ministrului de Externe și ca om de legătură principal între guvern și agențiile de presă occidentale. Printre celelalte schimbări semnificative, merită amintite demisiile lui Silviu Brucan, fost diplomat care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
p. 2 2489 Ibidem 2490 RFE, Reportaj privind situația României, 12, 6 noiembrie 1987, pp. 4-5 2491 Ibidem, pp. 13-14 2492 NYT, 22 noiembrie 1987, p. 9; Bang went Brașov, "The Economist", 21 noiembrie 1987, pp. 52-53; Down with the Dictator, "Newsweek", 28 decembrie 1987, pp. 27-28 2493 Vladimir Tismăneanu, Ceaușescu at Seventy, "East European Reporter", vol. 3, nr. 2, martie 1988, p. 60 2494 Ibidem, pp. 61-62; Staar (ed.), Yearbook International Communist Affairs, 1988, p. 308 2495 Arhivele Congresului SUA
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]