KorAP: Find »[drukola/base=dimensionare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...99 >

2,465 matches

Corola-website/Law/232148_a_233477

freatic sau de adâncime, cu sau fără dinamică inițială), de tipul rocii magazin (cu porozitate interstițială sau cu fisuri și/sau goluri carstice), de dimensiunile și tipul captării. Articolul 6 Pentru zonele de protecție sanitară, în cazul majorității metodelor de dimensionare, distanța de protecție se determină pe baza ecuațiilor ce caracterizează mișcarea apei subterane, prin folosirea în calcul a caracteristicilor acviferului și captării respective, precum și a timpului de tranzit normat pentru protecția sanitară, 20 de zile (timp care asigură protecția împotriva

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
fi determinată conform metodei Rehse, condiționat de existența în întreaga zonă de protecție sanitară cu regim de restricție a unui strat acoperitor neconsolidat cu o grosime de minimum 4 m, deasupra suprafeței piezometrice corespunzătoare nivelelor maxime. ... II.3. Metode de dimensionare a zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică pentru cazul acviferelor cu porozitate interstițială II.3.1. Zone de protecție sanitară Articolul 10 În cazul captărilor care exploatează acvifere cu porozitate interstițială (acvifere cantonate în depozite granulare

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
și a perimetrului de protecție hidrogeologică pentru cazul acviferelor cu porozitate interstițială II.3.1. Zone de protecție sanitară Articolul 10 În cazul captărilor care exploatează acvifere cu porozitate interstițială (acvifere cantonate în depozite granulare), principalele metode matematice utilizate pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară pot fi grupate în trei clase: metode analitice, metode grafice și metode numerice. În cadrul fiecărei clase se găsesc metode cu grade diferite de complexitate. Alegerea metodei se face în funcție de complexitatea structurii geologice, de caracteristicile mișcării apei

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
t - timpul de tranzit (zile); - n(e) - porozitate eficace (adimensional); - valori orientative pentru acest parametru, în funcție de granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în anexa nr. 2. Articolul 13 Metodele grafice, având la bază modele matematice, au fost dezvoltate pentru o dimensionare mai rapidă a zonelor de protecție de diverși specialiști (Sauty și Thiery, Van Waegeningh și Van Duijvenboden, Pettyjohn, Zamfirescu etc.). Acestea au în vedere determinarea distanțelor de protecție prin interpolare, utilizându-se reprezentări grafice (nomograme) realizate pentru diferite condiții hidrogeologice

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
Pettyjohn, Zamfirescu etc.). Acestea au în vedere determinarea distanțelor de protecție prin interpolare, utilizându-se reprezentări grafice (nomograme) realizate pentru diferite condiții hidrogeologice, tipuri și dimensiuni de captări. Articolul 14 Atât în cazul puțurilor, cât și al drenurilor și izvoarelor, dimensionarea zonelor de protecție poate fi efectuată utilizând metode numerice. Este necesar un volum mare de date experimentale: sarcini piezometrice, coeficienți de filtrație, transmisivități, coeficienți de înmagazinare, coeficienți de drenanță, debite exploatate, variația spațio-temporală a indicatorilor fizici, chimici și microbiologici ai

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
direcțiile principale de curgere, vitezele de transport și, în funcție de timpul de tranzit impus, sunt desenate izocronele în jurul captării. ... Articolul 15 (1) Pentru acviferele cu nivel liber, ale căror niveluri hidrostatice se situează la adâncimi de până la 4,0 m, la dimensionarea zonelor de protecție sanitară nu se va lua în calcul timpul de tranzit de la suprafața solului până la zona saturată a acviferului. În cazul acviferelor cu nivel liber, ale căror niveluri hidrostatice depășesc adâncimea de 4,0 m, la dimensionarea zonelor

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
la dimensionarea zonelor de protecție sanitară nu se va lua în calcul timpul de tranzit de la suprafața solului până la zona saturată a acviferului. În cazul acviferelor cu nivel liber, ale căror niveluri hidrostatice depășesc adâncimea de 4,0 m, la dimensionarea zonelor de protecție sanitară se va ține seama de grosimea și caracteristicile stratelor acoperitoare cu rol protector din zona nesaturată, conform celor specificate la art. 8. ... (2) Pentru acviferele sub presiune protejate la partea superioară prin depozite suficient de groase

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
la tratarea apei ca și în cazul surselor de suprafață, fie întregul bazin hidrografic al râului, în amonte de captare, va fi supus unui regim special de restricție pentru prevenirea poluării acestuia. Articolul 17 (1) Pentru o captare de izvor, dimensionarea zonelor de protecție se va face prin analiza complexă a situației hidrogeologice, punându-se accentul pe cartarea hidrogeologică de detaliu, care trebuie să stabilească tipul emergenței și vulnerabilitatea la poluare a acviferului care o generează, precum și posibilitatea utilizării criteriului timpului

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
de condițiile la limită ale acviferului respectiv, în general pe cea mai apropiată linie de cumpănă a apelor de suprafață. ... (3) Pentru izvoare cu debitul mai mare de 2 l/s se poate utiliza, în cazul zonei saturate, metodologia de dimensionare pentru drenuri (caz în care pentru emergențele punctuale lungimea drenurilor se va considera unitară, iar pentru o linie de izvoare lungimea drenului va fi egală cu lungimea liniei respective) sau metoda marcării cu trasori. ... Articolul 18 Întrucât aplicarea criteriului timpului

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
în care pentru emergențele punctuale lungimea drenurilor se va considera unitară, iar pentru o linie de izvoare lungimea drenului va fi egală cu lungimea liniei respective) sau metoda marcării cu trasori. ... Articolul 18 Întrucât aplicarea criteriului timpului de tranzit pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară presupune cunoașterea vitezei efective de mișcare a apei subterane, este foarte important ca aceasta să fie determinată experimental, și nu prin calcul, utilizându-se metoda marcărilor cu trasori, cel puțin la captări importante, pentru care sunt

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
În mod concret, modelul conceptual va fi elaborat pe baza întregului ansamblu de date disponibile, în urma unei analize corespunzătoare. Pentru determinarea perimetrului de protecție hidrogeologică se consideră un timp de tranzit de 3.650 de zile. II.4. Metode de dimensionare a zonelor de protecție sanitară aplicabile în cazul acviferelor fisurale și/sau carstice Articolul 20 În cazul acviferelor cantonate în fisurile rocilor vulcanice și metamorfice (acvifere fisurale), precum și în cazul acviferelor dezvoltate în fisurile și golurile rocilor carbonatice (acvifere carstice

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
toate suprafețele de pe care apa din precipitații se infiltrează în acvifer. ... Articolul 23 (1) Pentru captările de ape subterane din acvifere carstice, având în vedere gradul mare de neomogenitate al acestui tip de structură hidrogeologică, metoda cea mai indicată pentru dimensionarea zonelor de protecție este modelarea matematică (în măsura în care este cunoscut suficient de bine câmpul sarcinilor piezometrice). Se vor face, pe cât posibil, marcări cu trasori pentru determinarea direcțiilor predominante de curgere și a vitezelor efective maxime, se va delimita domeniul de alimentare

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
cu regim de restricție, în condițiile art. 9 alin. (3). ... (4) Perimetrul de protecție hidrogeologică va cuprinde în totalitate bazinul carstic amonte de captare, precum și unele zone adiacente care au legătură cu acviferul. ... II.5 . Recomandări privind alegerea metodei de dimensionare în funcție de tipul și dimensiunile captării Articolul 24 (1) Pentru captările importante și cu grad mare de complexitate a condițiilor hidrogeologice se va folosi modelarea matematică. Pentru captările mai mici se vor folosi metodele precizate la art. 11 și 12. ... (2

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
cercetări hidrogeologice. ... (3) Costurile pentru elaborarea sau expertizarea studiilor hidrogeologice care fundamentează instituirea zonelor de protecție vor fi suportate de către deținătorul captării. ... (4) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele instrucțiuni. ... Anexa 1 la instrucțiuni CONȚINUTUL STUDIILOR HIDROGEOLOGICE pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară și delimitarea perimetrului de protecție hidrogeologică Articolul 1 Având în vedere că este necesară cunoașterea detaliată a acviferului captat, precum și corelarea dimensiunilor zonelor de protecție cu caracteristicile și regimul de exploatare a captării, instituirea zonelor de

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
va cuprinde, în prima parte, analiza condițiilor hidrogeologice ale zonei respective, descrierea captării și a regimului de exploatare a acesteia, ținându-se seama de criteriile menționate la art. 4 din instrucțiuni. În a doua parte vor fi redate metodele de dimensionare utilizate, amplasamentul și dimensiunile zonelor de protecție propuse. Cea de a treia parte a documentației va indica măsurile specifice de întreprins în cadrul zonelor de protecție, reclamate de impactul activităților antropice. Articolul 3 La baza studiilor hidrogeologice pentru fundamentarea și delimitarea

INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232148_a_233477]
Corola-website/Law/234421_a_235750

integrantă din proiect; ... c) proiectul de instalații de ventilare și/sau climatizare se realizează pentru instalațiile aferente categoriilor de clădiri înscrise la pct. 1.2.; ... d) proiectul tehnic furnizează informațiile tehnice complete, sub formă de piese scrise și desenate, privind dimensionarea, executarea lucrărilor, montajul echipamentelor/utilajelor, asigurarea cerințelor esențiale de calitate, teste, etc.; ... e) detaliile de execuție se elaborează pe baza proiectului tehnic avizat de investitor/beneficiar, după alegerea echipamentelor/utilajelor și materialelor de instalații de ventilare și climatizare, pe baza

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
sau la sol, în zone special amenajate. Se va avea în vedere ca nivelul de zgomot să nu depășească valorile admise în zonă. 5. Elemente generale de calcul 5.1. Parametrii interiori de calcul pentru clădirile ventilate-climatizate 5.1.1. Dimensionarea instalațiilor de ventilare și climatizare se face în condiții de calcul, definite prin: a) parametrii interiori de calcul, ... b) parametrii exteriori de calcul, ... c) condițiile interioare de funcționare (surse interioare de degajare de căldură, umiditate, poluanți, procese tehnologice etc). 5

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
4.4 pot fi adoptate numai ca reper pentru calculul debitului de aer și pentru trasarea proceselor de tratare complexă în diagrama de aer umed h-x. ... (4) În locul temperaturii și umidității interioare se poate adopta ca bază de calcul pentru dimensionarea instalației, temperatura operativă sau indicele de confort PMV (conform subcap. 4.1 din prezenta reglementare tehnică). ... 5.1.6. Pentru clădirile climatizate în scop tehnologic, parametrii interiori de calcul sunt fixați din condițiile proceselor din încăpere. În afara temperaturii și umidității

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
prevăzută în standardul SR 1907-1:1997 și se alege în funcție de zona climatică în care este localitatea; b.2) Umiditatea relativă de calcul pentru iarnă se va considera de 80%; b.3) Radiația solară nu se va lua în calcul pentru dimensionarea instalației în condiții de iarnă. 5.2.4. Pentru instalații de ventilare mecanică, temperatura exterioară și umiditatea relativă de calcul pentru iarnă și pentru vară se aleg în acelea și condiții ca și pentru instalațiile de climatizare (a se vedea

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
care folosesc introducerea aerului în zona ocupată (sisteme prin deplasare și altele), sarcina termică de calcul pentru răcire se determină prin bilanț termic, atât pentru întreaga încăpere cât și numai pentru zona ocupată. 5.3.12. Sarcina de calcul pentru dimensionarea sursei de încălzire/răcire, se determină ca valoare maximă ce rezultă din suprapunerea profilului de sarcină al tuturor zonelor termice racordate la sursă. 5.4. Debitele de aer în spațiile ventilate și climatizate 5.4.1. Debitele de calcul vor

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
răcire, se determină ca valoare maximă ce rezultă din suprapunerea profilului de sarcină al tuturor zonelor termice racordate la sursă. 5.4. Debitele de aer în spațiile ventilate și climatizate 5.4.1. Debitele de calcul vor fi folosite pentru dimensionarea sistemului de conducte și dispozitive de introducere/extragere a aerului din încăperi și pentru alegerea echipamentului de ventilare/climatizare. 5.4.2. Debitele de calcul vor fi utilizate și pentru evaluarea consumurilor energetice ale clădirii și pentru certificarea energetică a

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
utilizează metoda schimburilor orare recomandate. Aceste schimburi orare pot fi utilizate pentru alegerea ventiloconvectoarelor. În tabelul din Anexa 7 a prezentei reglementări tehnice, se indică numărul de schimburi orare de aer [h^-1], pentru diferite destinații de încăperi. 5.5. Dimensionarea conductelor de aer și calculul pierderilor de sarcină 5.5.1. Secțiunea conductelor de aer se determină în funcție de debitul transportat, alegând o viteză de aer recomandată. În tabelul din Anexa 8 a prezentei reglementări tehnice, se dau vitezele uzuale de

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
de aer 6.4.1. (1) Filtrarea aerului exterior este utilizată pentru a satisface cerințele de calitate a aerului interior (vezi cap. 3.1) ținând cont de clasele de calitate a aerului exterior definite în cap. 3.1. Alegerea și dimensionarea filtrelor de aer necesare pentru CTA-uri (centralele de tratare a aerului) va fi rezultatul unei optimizări, în funcție de situația specifică analizată (conținutul de praf din aerul exterior, clasa de calitate a aerului interior, timpul de funcționare a CTA, situații locale

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
de recuperare a căldurii trebuie echipate cu elemente care permit curățarea. 6.4.15. Scăpările de aer pe lângă secțiunea filtrului reduc semnificativ eficiența filtrării; de aceea este important să se asigure cerințele de etanșeitate. 6.5 Baterii de încălzire/răcire Dimensionare, alegere 6.5.1. Sarcina termică de calcul pentru care se dimensionează bateriile de răcire se stabilește pe baza diferenței de entalpie a aerului la intrare și ieșire din baterie și luând în considerare temperatură medie de calcul a agentului

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]
trebuie amplasată pe fațada clădirii expusă vântului. 6.7.15. Priza de aer adiacentă spațiilor neumbrite, acoperișurilor sau pereților, trebuie dispusă sau protejată astfel încât aerul să fie cât mai puțin încălzit de soare pe timpul verii. 6.7.16. Se recomandă dimensionarea unei prize de aer neprotejate pentru o viteză a aerului de maximum 2 m/s în cazul în care există riscul aparent al introducerii apei în orice formă (zăpadă, ploaie, vapori, etc.) sau a prafului (inclusiv frunze). 6.7.17

NORMATIV din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010*). In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/234421_a_235750]